Protestul lui Alb și Negru

Sidonia BOGDAN
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 758 din 30 august ÔÇô 5 septembrie 2018
Protestul lui Alb și Negru jpeg

La ├«nceputul lui august, cu c├«teva zile ├«naintea protestului diasporei rom├óne╚Öti, ├«n cealalt─â parte a globului, mii de peruani b─âteau str─âzile Limei, printre gaze ╚Öi ciocniri violente cu for╚Ťele de ordine, ├«n timp ce strigau compulsiv ca oficialii corup╚Ťi s─â p─âr─âseasc─â aparatul de stat. T├«rziu ├«n sear─â, jurnalistul Fernando Llanos a fost lovit cu pietre ╚Öi sticle de ap─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â acopere evenimentul. Dac─â urm─âre╚Öti film─ârile distribuite pe Internet, po╚Ťi observa c├«t de tensionat─â este societatea peruan─â. ÔÇ×PenaliiÔÇť lor s├«nt zugr─âvi╚Ťi simbolic ├«n pia╚Ť─â drept ÔÇ×╚ÖobolaniÔÇť care trebuie eradica╚Ťi din via╚Ťa public─â, iar hash┬ştag-ul #QueSeVayanTodos (ÔÇ×S─â plece to╚ŤiÔÇť) adun─â o adev─ârat─â comunitate virtual─â, s─âtul─â de scandalurile de corup╚Ťie care zguduie Peru. Vorbim de o ╚Ťar─â ├«n care trei din ultimii patru pre╚Öedin╚Ťi au fost implica╚Ťi ├«n cel mai mare scandal de mit─â din America Latin─â. Vorbim despre o ╚Ťar─â ├«n care corup╚Ťia din sistemul judiciar este demonstrat─â prin ├«nregistr─âri divulgate ├«n pres─â care dezv─âluie cum cinci magistra╚Ťi de rang ├«nalt negociaz─â favoruri ╚Öi mit─â ├«n schimbul unor condamn─âri mai bl├«nde, pentru presupu╚Öi infractori. ├Än urma acestui scandal, to╚Ťi cei cinci magistra╚Ťi au demisionat din func╚Ťii sau au fost suspenda╚Ťi, iar ministrul Justi╚Ťiei, pre╚Öedintele Cur╚Ťii Supreme ╚Öi pre╚Öedintele Consiliului Na╚Ťional al Magistraturii au demisionat. Oficialii peruani au declarat trei luni de stare de urgen╚Ť─â pentru sistemul lor judiciar.

Pe c├«t de mare este distan╚Ťa dintre Peru ╚Öi Rom├ónia, pe at├«t de asem─ân─âtor este pattern-ul protestelor ╚Öi al luptei ├«mpotriva corup╚Ťiei.

De╚Öi relativ recente, ├«n ultimii ani putem vorbi de un adev─ârat fenomen la nivel global care are ca laitmotiv corup╚Ťia. ├Än studii de specialitate din str─âin─âtate, am reg─âsit Rom├ónia pe lista ╚Ť─ârilor ├«n care protestul ╚Öi activismul anticorup╚Ťie vor intra ├«n istorie, l├«ng─â alte ╚Ť─âri formate ├«n culturi ╚Öi istorii cu totul diferite, precum Brazilia, Burkina Faso, Guatemala, Liban, Africa de Sud sau Coreea de Sud. Corup╚Ťia s-a globalizat, ├«╚Öi ├«ntinde tentaculele folosind acelea╚Öi tehnici ╚Öi acela╚Öi tip de re╚Ťele peste tot ├«n lume, iar societ─â╚Ťile ├«ncearc─â s─â-╚Öi dezvolte anticorpi pe m─âsur─â care s─â lupte ├«mpotriva ei. E o lupt─â ├«ncordat─â, tr─âit─â pe principiul ÔÇ×totul sau nimicÔÇť, ├«n care nuan╚Ťele, reflexivitatea ╚Öi neutralitatea nu-╚Öi mai g─âsesc locul.

Un capitol aparte ar trebui dedicat c├«torva ╚Ť─âri din spa╚Ťiul ex-sovietic, Georgia ╚Öi Ucraina ╚Öi, implicit, Rusiei, toate marcate de proteste ╚Öi forme de activism civic pentru implementarea democra╚Ťiei, pentru a ├«n╚Ťelege mai bine de unde provin unele mesaje ale clasei politice rom├óne╚Öti care se opun lor. Fobia pentru George Soros, de pild─â, a germinat ├«n timpul Revolu╚Ťiei Trandafirilor din Georgia, din 2003, care a dus la schimbarea regimulului politic, dup─â ce alegerile au fost contestate, ├«n urma num─âr─âtorii ├«n paralel a voturilor de c─âtre c├«teva ONG-uri americane, unele dintre ele finan╚Ťate de Funda╚Ťia pentru o Societate Deschis─â a miliardului George Soros. ├Än viziunea ru╚Öilor, Revolu╚Ťia Trandafirilor a avut pu╚Ťin de-a face cu ideea de democra╚Ťie, ci mai degrab─â le-a demonstrat lor ÔÇ×interven╚Ťionismul americanÔÇť. Ru╚Öii i-au acuzat pe americani c─â, prin intermediul acestor ONG-uri, ei, de fapt, ar lucra pentru schimbarea regimului politic. Funda╚Ťia Soros a fost activ─â ╚Öi ├«n Ucraina, investind bani ├«n ONG-uri, la fel ca ├«n Georgia, pentru a supraveghea corectitudinea alegerilor. ├Äntr-o lume interconectat─â, mesajele politice curg pe principiul vaselor comunicante, iar dac─â azi ele adorm ├«ntr-un loc de lume, peste zece ani pot fi g─âsite ├«ntr-o form─â u╚Öor schimbat─â, ├«ntr-un alt loc. Mesaje asem─ân─âtoare care actualmente s├«nt transmise, de pild─â, prin vocea unui parlamentar rom├ón ca Liviu Ple╚Öoianu ╚Öi ├«n spa╚Ťiul rom├ónesc. Obsesia Soros ├«nc─â mai prinde.

Dac─â acum zece ani, ca reporter de teren, era o uria╚Ö─â surpriz─â s─â g─âsesc un rom├ón care s─â ╚Ötie numele primarului din sectorul ├«n care locuia sau c├«teva idei despre cum guverneaz─â partidul de la putere, lucrurile, cel pu╚Ťin la nivel urban, s au schimbat. #Neamtrezit.

Activismul a ├«nceput s─â ├«nmugureasc─â odat─â cu protestele dedicate Ro╚Öiei Montana, apoi s-a cristalizat dup─â fiecare eveniment mai tensionat ce a marcat scena public─â. Tragedia Colectiv a fost momentul de de╚Öteptare civic─â a rom├ónilor, iar peste c├«teva luni a fost atins─â ╚Öi starea de maturitate, dup─â celebra OUG 13. Mul╚Ťi protestatari, care ╚Öi-au f─âcut un obicei din a ie╚Öi duminic─â de duminic─â ├«n Pia╚Ťa Victoriei, mi-au spus c─â, p├«n─â la momentul Colectiv, au fost complet deconecta╚Ťi de via╚Ťa politic─â. Reac╚Ťia a fost una de recuperare galopant─â. La scurt timp, au ├«nceput s─â se organizeze ├«n comunitatea #Rezist ╚Öi s├«nt cu ochii c├«t cepele pe orice mesaje ale politicienilor care vizeaz─â Justi╚Ťia. Unii tr─âiesc aceast─â form─â de de╚Öteptare civic─â ca pe o a doua revolu╚Ťie, dup─â ce elita cu orientare occidental─â, postdecembrist─â, s-a sim╚Ťit ├«nvins─â ├«n lupta cu neocomuni╚Ötii adapta╚Ťi tranzi╚Ťiei, ve╚Önicii ├«nving─âtori. De╚Öi au trecut at├«╚Ťia ani de la Revolu╚Ťie, ├«n percep╚Ťia public─â procesul de modernizare a ╚Ť─ârii nu s-a terminat deloc, iar Pia╚Ťa Victoriei a devenit ultimul simbol reformist al societ─â╚Ťii.

La fel ca ├«n Brazilia (2015-2016), Guatemala sau Coreea de Sud, ╚Öoca╚Ťi de amploarea cazurilor de corup╚Ťie ├«n care au fost implica╚Ťi politicieni care de╚Ťineau cele mai importante func╚Ťii ├«n stat, activi╚Ötii rom├óni au avut combustia necesar─â pentru a protesta ├«n pia╚Ť─â s─âpt─âm├«nal, timp de c├«teva luni sau de c├«te ori era nevoie. Asta a determinat Coali╚Ťia ┬şPSD-ALDE s─â renun╚Ťe la ni╚Öte decizii care ar fi ├«ncetinit sau ├«ngreunat lupta ├«mpotriva corup╚Ťiei. ├Än schimb, odat─â cu permanentizarea lor, protestele au generat ╚Öi efecte negative.

A ap─ârut o simplificare a mesajelor de-a dreptul nociv─â, atunci c├«nd vorbim de un sistem de justi╚Ťie care, ├«n realitate, reprezint─â o balan╚Ť─â ├«ntre drepturi, libert─â╚Ťile omului ╚Öi restr├«ngerea lor, decis─â de un judec─âtor, ├«n baza probelor. Simplificarea de mesaj este justificat─â din perspectiva comunic─ârii ÔÇô cu c├«t un mesaj este mai simplu, cu at├«t este mai u╚Öor de receptat de c─âtre cet─â╚Ťean ÔÇô, ├«ns─â ├«n plan real se creeaz─â un fond nerealist de a╚Öteptare ╚Öi tensiune la nivelul societ─â╚Ťii. Justi╚Ťia din strad─â este profund diferit─â fa╚Ť─â de Justi╚Ťia pe care am ├«nt├«lnit-o ├«n dezbaterile organizate de magistra╚Ťi, ├«n care se discut─â ├«n mod aplicat despre criteriile pe care e obligatoriu s─â le ├«ndeplineasc─â acest curent justi╚Ťiar.

Chiar dac─â azi ie╚Öim ├«n strad─â, nu putem sc─âpa de ÔÇ×penaliÔÇť c├«t ai bate din palme, oric├«t de mult ne-am dori, pentru c─â asta ar contrazice chiar principiile statului de drept, pentru care milit─âm. Selec╚Ťia clasei politice se face ├«n principal la vot, altfel transformi DNA ├«ntr-un instrument de reglare a scenei politice, ceea ce nu este permis ├«ntr-o democra╚Ťie matur─â.

Un alt efect negativ al acestor forme de civism, transmise ├«n spa╚Ťiul public, ├«n special prin social media, este polarizarea excesiv─â a societ─â╚Ťii. Lucru imputabil ╚Öi presei mainstream, controlat─â de regimul autoritarist al lui Liviu Dragnea. Tr─âim ├«n secolul lui Alb ╚Öi Negru, dac─â nu g├«nde╚Öti ca mine e╚Öti ├«mpotriva mea. Nu mic─â mi-a fost mirarea c├«nd o fost─â coleg─â de ╚Öcoal─â, pe a c─ârei integritate a╚Ö paria oric├«nd, m-a ├«ntrebat, pe un ton de dezam─âgire, ce am c─âutat ├«n Pia╚Ťa Victoriei. La fel, trebuie s─â recunosc c─â m-a╚Ö g├«ndi de dou─â ori ├«nainte s─â m─â confesez unui amic protestatar c─â oric├«nd a╚Ö ie╚Öi la bere cu un t├«n─âr pesedist ca s─â ascult ╚Öi argumentele lui. Neutralitatea sau deta╚Öarea au devenit dovezi de devia╚Ťionism, ca ├«n ├«ncr├«ncenatele lupte ideologice.

De╚Öi tr─âim ├«n aceea╚Öi lume ╚Öi poate avem probleme identice, am ajuns s─â percepem realitatea numai de pe pozi╚Ťii antagonice. Sau, altfel spus, dup─â cum profe╚Ťea Walter Lippmann ├«nc─â din 1921, ├«n Public Opinion: ÔÇ×Tr─âim ├«n aceea╚Öi lume, dar sim╚Ťim ├«n lumi diferiteÔÇť.

Protestele au dus și la o confuzie sau încălecare de roluri: jurnalistul nu mai este doar jurnalist, și-a asumat și o latură civică, oengistul nu mai joacă cartea apoliticului, a devenit un adevărat purtător de mesaje politice, iar intelectualul își asumă simpatiile și antipatiile politice fără să mai încerce măcar o analiză neutră a întregului tablou politic.

Dac─â tragem linie, cum evalu─âm noul actor de pe scena public─â? ├Än ╚Ť─âri ├«n care puterea politic─â o vireaz─â spre autoritarism, a╚Öa cum procedeaz─â ╚Öi regimul lui Liviu Dragnea, protestul este v─âzut ca o arm─â a democra╚Ťiei. ├Än fond, revendic─ârile pie╚Ťei se refer─â la integritate, cinste, decen╚Ť─â ╚Öi grij─â ├«n gestionarea banului public. Faptul c─â aceste mi╚Öc─âri de strad─â dezvolt─â ╚Öi efecte negative sau excese de interpretare era, cumva, inevitabil. Sper ca, la nivel de societate, s─â nu ne pierdem ├«n╚Ťelepciunea ╚Öi r─âbdarea ca s─â le putem discuta ├«n mod a╚Öezat ╚Öi diminua ╚Öi pe acestea. 

Sidonia Bogdan este jurnalist─â freelancer.

Foto: Andrei Ivan, proteste Bucure┼čti, februarie 2017

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?