Protecţii

Publicat în Dilema Veche nr. 120 din 11 Mai 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- interviu cu Lisa Heilbronn, consulul SUA la Cluj - Lisa Heilbronn a fost student─â ┼či profesoar─â ├«n anii '70-'80 la Universitatea Berkeley, din California, spa┼úiu ├«n care se poart─â o adev─ârat─â reveren┼ú─â fa┼ú─â de anii '60, anii de glorie ai mi┼čc─ârilor pentru drepturi civile ┼či ai contraculturii. S├«nte┼úi de p─ârere c─â un concept contemporan precum "corectitudinea politic─â", ce prespune discriminare pozitiv─â, multiculturalism, iar pentru unii ┼čubrezirea valorilor cre┼čtine, ├«┼či are r─âd─âcinile ├«n anii '60? "Corectitudinea politic─â" a devenit un termen peiorativ pentru eforturile de a combate discursurile du┼čm─ânoase la adresa unor minorit─â┼úi. Se coreleaz─â cu ├«ncercarea de a elimina limbajul ori terminologia jignitoare cu privire la membrii unor grupuri minoritare ori grupuri sociale care sufer─â din pricina discrimin─ârii. Conceptul se asociaz─â cu anii '60 ├«n mai multe feluri. Se leag─â de eforturile mi┼čc─ârii Puterii Negrilor, a Panterelor Negre ┼či de mi┼čcarea pentru drepturi civile care ├«ncerca s─â ├«ncurajeze m├«ndria acestei minorit─â┼úi. ├Äns─â are leg─âtur─â ┼či cu alte mi┼čc─âri, precum cea a minorit─â┼úii fermierilor mexicani Chicano ┼či, ├«n general, a emigran┼úilor din America Latin─â. Un antecedent ├«n istorie ar fi curentul ini┼úiat de Liga Evreiasc─â Anti-Def─âimare. Are leg─âtur─â ┼či cu eforturile mi┼čc─ârii femeilor ┼či a celei feministe de a desexualiza limbajul pentru ca masculinitatea s─â nu fie supravalorizat─â ori privilegiat─â ├«n discursul de zi cu zi. Se conecteaz─â ┼či la curentul ce a creat o educa┼úie ┼či o societate civil─â inclusive, recuperatoare pentru cei care sufer─â de un handicap fizic. De┼či corectitudinea politic─â se rela┼úioneaz─â cu ac┼úiunea afirmativ─â ┼či cu natura multicultural─â ├«n cre┼čtere a societ─â┼úii americane, nu este identic─â cu aceste fenomene. Crede┼úi c─â g├«nditorul rom├ón H.-R. Patapieviciexagereaz─â c├«nd spune c─â un canal ca Animal Planet are o agend─â militant anticre┼čtin─â, c─â reclame considerate ideologice cu un slogan ca animals are better than humans s├«nt o propagand─â pentru ideile de politeism, re├«ncarnare ┼či de sincretism religios asiatic? ├Än cartea "Omul recent", Patapievici catalogheaz─â astfel de mesaje ca fiind predica┼úii pseudo-religioase ale ecologi┼čtilor radicali din anii '60, care au intrat acum ├«n mainstream-ul cultural. Eu cred c─â ├«ntrebarea pe care trebuie s─â ne-o punem aici e dac─â venera┼úia pentru natur─â ar─âtat─â de ecologi┼čtii care promoveaz─â drepturile animalelor, ca PETA (People for Ethical Treatment of Animals ), este religioas─â cu adev─ârat sau "pseudo-religioas─â". De ce pseudo? Problema aceasta poate fi rela┼úionat─â cu anii '60 ├«n mai multe feluri. ├Än anii '60 s-a v─âzut un interes considerabil din partea unor grupuri pentru spiritualitatea b─â┼čtina┼čilor americani, a indienilor. Aceste grupuri vedeau ├«n spiritualitatea amerindienilor o reveren┼ú─â autentic─â a omului fa┼ú─â de natur─â. Mi┼čcarea femeilor cuno┼čtea un interes re├«nnoit fa┼ú─â de Mama Natur─â - Gaia, ori fa┼ú─â de cultul altor zeit─â┼úi feminine ca Wicca. Al┼úii s-au interesat de alte forme de spiritualitate dec├«t cea cre┼čtin─â, ca Budismul, Sufismul, spiritualitatea Bahai etc. Unii ar caracteriza mi┼čcarea de protec┼úie a drepturilor animale ca fiind mai degrab─â etic─â dec├«t religioas─â. Ideea fundamental─â ar fi c─â fiin┼úele umane nu ar trebui s─â fie privilegiate ├«n rela┼úie cu alte fiin┼úe de pe planet─â (la o extrem─â unii consider─â c─â planeta ├«ns─â┼či este un lucru ├«nsufle┼úit). Dac─â crezi ├«ntr-un sistem religios care descrie omul ca primind de la Dumnezeu dreptul de a st─âp├«ni planeta e un lucru cu siguran┼ú─â diferit fa┼ú─â de alte sisteme religioase, care procedeaz─â ├«ntr-o alt─â manier─â. Legat de canalul Animal Planet..., m-am uitat la post ┼či pot s─â spun c─â nu am v─âzut nici un fel de publicitate la panteism ┼či re├«ncarnare. a consemnat Adrian DOHOTARU

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.