Protecţia copilului, pe un teren minat

╚śtefan D─éR─éBU╚ś
Publicat în Dilema Veche nr. 458 din 22-28 noiembrie 2012
Protecţia copilului, pe un teren minat jpeg

Identitatea ca o oglind─â spart─â

...C├«nd copil─âria ta e o c─âl─âtorie prin institu┼úii, ├«┼úi pare c─â un co┼čmar obsesiv se transfer─â ├«n via┼úa de zi cu zi, ├«n realitatea cotidian─â ┼či te ├«nv─âluie, devenindu-┼úi o a doua hain─â.

...C├«nd cre┼čti f─âr─â ├«mbr─â┼úi┼čarea mamei, h─âul crunt ce se na┼čte ├«n sufletul t─âu se m─âre┼čte pe zi ce trece, p├«n─â te ├«nghite cu totul.

...C├«nd fiecare pas pe care-l faci e pe un imaginar teren minat, calci pe el ┼či explodezi ├«n interiorul t─âu, murind c├«te pu┼úin, de fiecare dat─â, p├«n─â ui┼úi cine e┼čti ┼či ajungi s─â nu te mai po┼úi g├«ndi dec├«t la urm─âtorul pas, cu o fric─â pe care nici m─âcar nu o mai con┼čtientizezi.

A┼ča este via┼úa copiilor din institu┼úii. Avem ├«nc─â 190 de centre de plasament de tip vechi, care ad─âpostesc peste 9000 de copii. Am intervievat 200 dintre ace┼čtia, iar 20% dintre ei nu ├«┼či pot aminti o zi frumoas─â din via┼úa lor sau spun c─â nu a existat o astfel de zi. Jum─âtate dintre ei m─ârturisesc c─â au fost agresa┼úi de cei din jur. Un sfert au spus c─â nu ┼či-au s─ârb─âtorit niciodat─â ziua de na┼čtere ┼či tot at├«┼úia nu ├«┼či amintesc s─â fi primit vreun cadou de ziua lor. Cei mai mul┼úi t├«njesc dup─â via┼úa de familie, pe care fie nu au tr─âit-o vreodat─â, fie au tr─âit-o pentru pu┼úin timp, ├«nainte de a ajunge ├«n institu┼úii.

Un sistem ca o p├«nz─â de p─âianjen. Lucrul la norm─â ┼či la cantitate

Prin eforturile cumulate ale statului rom├ón, Uniunii Europene ┼či ale organiza┼úiilor nonguvernamentale, ├«ntre anii 2000-2010 au fost ├«nchise ├«n Rom├ónia 290 de centre de plasament de tip vechi, iar bugetul cumulat pentru dezinstitu┼úionalizare ┼či dezvoltare de servicii reziden┼úiale de tip familial a dep─â┼čit suma de 84 de milioane de euro. Bani cu care s-a lucrat la cantitate: avem peste 1200 de servicii sociale ├«n toat─â ┼úara. S-a f─âcut mult, dac─â ne uit─âm ├«n urm─â. Dar peste 9000 de copii ├«nc─â supravie┼úuiesc ├«n centre de plasament de tip vechi (Auditul serviciilor sociale pentru copii din Rom├ónia, Raport consolidat, Editura HHC Rom├ónia, 2012). De┼či acestea reprezint─â doar 15% din totalul serviciilor reziden┼úiale, ele ad─âpostesc 52% dintre copiii cu m─âsur─â de plasament reziden┼úial. A┼čadar, pentru cei condamna┼úi s─â-┼či petreac─â propria copil─ârie ├«n protec┼úia statului, e ├«nc─â foarte probabil s─â ajung─â ├«ntr-o institu┼úie.

Nep─âsarea care na┼čte mon┼čtri

S─â v─â spun cum a fost... Eram ├«ntr-un centru de plasament, ├«ntr-o ├«nc─âpere cu o ├«ngrijitoare ┼či cu vreo zece copii ┼či tineri. O fat─â ├«l lua ÔÇ×la mi┼čtoÔÇť pe un b─âiat, care nu prea avea r─âspunsuri, dar se vedea c─â era frustrat ┼či se sim┼úea batjocorit. Intr─â o feti┼ú─â, nu cred c─â avea mai mult de cinci ani. Se vedea c─â tocmai se trezise. S-a a┼čezat l├«ng─â b─âiat. Nimeni nu i-a remarcat prezen┼úa, nimeni. Dintr-odat─â, b─âiatul o pocne┼čte cu un dos de palm─â, iar feti┼úa zboar─â c├«t colo, dar nu scoate nici un sunet. Nici m─âcar un cr├«cnet. Se furi┼čeaz─â sub mas─â, unde st─â ghemuit─â. S─â n-o vad─â nimeni, s─â nu deranjeze pe nimeni. F─âr─â o lacrim─â. M─â aplec, vreau s─â o iau ├«n bra┼úe. ├Äi fac semne. Nu m─â cunoa┼čte, dar vine la mine. G─âsesc un fotoliu ┼či m─â a┼čez, cu feti┼úa ├«n bra┼úe. Ea ├«┼či g─âse┼čte culcu┼č ┼či se pite┼čte acolo. ├Äi simt b─ât─âile inimii ┼či, ├«ncet-├«ncet, se lini┼čte┼čte. Am stat a┼ča cu ea mai bine de-o jum─âtate de or─â.

C├«t de mult trebuie s─â-┼úi lipseasc─â o ├«mbr─â┼úi┼čare, din moment ce accep┼úi un str─âin ┼či te cuib─âre┼čti ├«n bra┼úele lui? C├«t de nep─âs─âtor trebuie s─â fii, s─â ignori prezen┼úa unui copil mic, care tocmai se treze┼čte ┼či, mai ales, nu bagi ├«n seam─â o lovitur─â pe care o prime┼čte? C├«t de obi┼čnuit ┼či de c─âlit trebuie s─â fii tu, un copil mic, s─â nu cr├«cne┼čti ┼či s─â nu ai nici o reac┼úie la o lovitur─â dur─â pe care o iei din senin, f─âr─â s─â faci nimic ca s─â meri┼úi asta?

Cred c─â episodul de mai sus e emblematic pentru un sistem de protec┼úie depersonalizat, ├«n care orice altceva conteaz─â, dar nu copilul. Conteaz─â felul ├«n care e aranjat─â lenjeria pe pat, cur─â┼úenia pere┼úilor, etichetele cu cantit─â┼úile conservelor din c─âmar─â, h├«rtiile pe care trebuie s─â le completezi, rapoartele ┼či mald─ârul de documente care a┼čteapt─â s─â fie bifate. Ajung s─â nu mai conteze copiii ┼či tinerii despre care s├«nt toate aceste rapoarte, copiii ┼či tinerii pentru care exist─â sistemul. Protec┼úia copilului ajunge s─â nu mai fie despre copil, ci despre administra┼úie, birocra┼úie ┼či politic─â. Despre nepotism ┼či cumetrie. Despre proteja┼úi ┼či bugete grase. Iar ÔÇ×interesul superior al copiluluiÔÇť r─âm├«ne un refren golit de sens.

Protecţia copilului: o corabie cu pînze, în plină furtună

A┼ča arat─â tabloul asisten┼úei sociale ├«n Rom├ónia actual─â, cu aproape 14.000 de posturi neocupate, din cauza unei Ordonan┼úe de Urgen┼ú─â din 2010, care limiteaz─â angaj─ârile la o propor┼úie de 1 la 7: la ┼čapte oameni care pleac─â, poate fi angajat doar unul. Cu asisten┼úi sociali care fac anchete sociale la telefon, din lipsa combustibilului pentru deplas─âri sau din lipsa ma┼činii cu care s─â se duc─â pe teren. Cu o armat─â de 67.000 de copii ├«n sistem, tot at├«┼úia c├«┼úi erau ┼či ├«n urm─â cu ┼čapte-opt ani. Cu aproape dou─â mii de familii doritoare s─â adopte, c─ârora nu li se permite s─â adopte, dec├«t ├«n condi┼úii aproape imposibile. Cu intr─âri stupide de grupuri de fra┼úi, care ajung s─â fie separa┼úi de p─ârin┼úi ┼či s─â tr─âiasc─â trauma ruperii de familie, din cauza paraliziei unui sistem care, dec├«t s─â cheltuiasc─â banii cu familia ┼či s─â p─âstreze copiii acas─â, mai bine risipe┼čte sume imense pentru plasarea acelora┼či copii ├«n sistemul de stat, ani ┼či ani la r├«nd. Cu directori generali ┼či adjunc┼úi care s├«nt schimba┼úi la fiecare permutare de regim politic, pe criterii pure de clientel─â politic─â. Cu o inapeten┼ú─â profund─â pentru strategii pe termen lung, pentru viziune, pentru orice form─â de minim─â continuitate. Cu standarde de personal care nu au nici un fel de noim─â, necorelate cu standardele de cost. Ambele, legiferate. Cum s─â nu se piard─â copilul, ├«n toat─â degringolada asta?

O poveste cu un posibil final fericit

├Ängrijirea institu┼úional─â are, implacabil, efecte catastrofale asupra copiilor. Copiii care cresc ├«n mediu institu┼úional manifest─â ├«nt├«rzieri ├«n dezvoltarea fizic─â, emo┼úional─â, social─â ┼či cognitiv─â (Bowlby. J. (1988), A Secure Base: Clinical Applications of Attachment Theory, Routledge, London; Hodges, J. & Tizard, B. (1989), ÔÇ×Social and family relationships of ex-institutional adolescentsÔÇť, Journal of Child Psychology and Psychiatry, 30, 77-97; Vorria, P., Papaligoura, Z., Dunn, J., van IJzendoorn, M.H., Steele, H., Kontopoulou, A., et al. (2003), ÔÇ×Early experiences and attachment relationships of Greek infants raised in residential group careÔÇť, Journal of Child Psychology and Psychiatry, 44, 1208 ÔÇô 1220; Wolkind ┼či Rutter ÔÇô Wolkind, S.N. (1974), ÔÇ×The components of ┬źaffectionless psychopathy┬╗ in institutionalized childrenÔÇť, Journal of Child Psychology and Psychiatry, 15, 215 ÔÇô 220).

Institu┼úiile reprezint─â o form─â de tortur─â asupra copiilor. Efectele traumatice le reduc dramatic ┼čansele de reu┼čit─â ├«n via┼ú─â. F─âr─â p─ârin┼úi, captivi ├«ntr-un sistem depersonalizat, lipsi┼úi de iubire, copiii se ├«mboln─âvesc, ajung s─â fac─â depresii cronice sau chiar se sinucid. Ca adul┼úi, vor avea mari dificult─â┼úi de integrare ├«n societate.

Dar se petrece o schimbare de paradigm─â: de la un sistem bazat pe plasament ┼či institu┼úii, se trece la un sistem bazat pe familie. Se trece la o perspectiv─â axat─â pe calitatea protec┼úiei, la un sistem ├«n care prioritatea e chiar copilul. Se revizuiesc toate legile din asisten┼úa social─â. P├«n─â ├«n 2020, guvernul ┼či-a asumat s─â ├«nchid─â toate institu┼úiile de profil de tip vechi. Anul viitor va fi implementat─â o lege care impune metodologiile ┼či instrumentele concrete de prevenire a separ─ârii: num─ârul de copii rup┼úi de familiile lor va sc─âdea mult.

Iar fetiţa de care vă spuneam va avea parte, în cele din urmă, de cineva care să o ţină în braţe atîta cît va dori ea. Vreau să-mi imaginez că scenariul acesta e posibil. Vreau să cred că se va întîmpla.

┼×tefan D─âr─âbu┼č, Ph.D., este director al HHC Rom├ónia.

Foto: V. Dorolţi

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.