Propaganda

Publicat în Dilema Veche nr. 634 din 14-20 aprilie 2016
Propaganda jpeg

Diversele grup─âri teroriste au utilizat dintotdeauna presa pentru a-╚Öi face cunoscute ac╚Ťiunile. Simplu spus, orice act terorist este executat nu doar pentru a r─âsp├«ndi team─â ╚Öi teroare, ci ╚Öi (mai ales?) pentru a face propagand─â organiza╚Ťiei care ╚Öi-l asum─â. Adesea, asumarea actului terorist a avut loc printr-un mesaj trimis presei. A╚Öa f─âcea organiza╚Ťia basc─â ETA acum c├«teva decenii: dup─â atac, un ziar, un post de radio sau TV primea un telefon ÔÇ×anonimÔÇť sau o caset─â audio sau o scrisoare prin care era asumat─â ÔÇ×responsabilitateaÔÇť actului. A╚Öa f─âceau ╚Öi Brig─âzile Ro╚Öii italiene, ╚Öi Armata Republican─â Irlandez─â. Pe vremea aceea ├«ns─â sistemul presei era mai simplu. Azi, ├«n era Internetului, totul e mai complicat. Dar ╚Öi mai eficient. Propaganda are la ├«ndem├«n─â instrumente mai complexe ╚Öi mai rafinate.

├Äntr-un articol ap─ârut ├«n The Atlantic (ÔÇ×ISIS Is Using the Media Against ItselfÔÇť), Charlie Winter ÔÇô cercet─âtor la Transcultural Con´Čéict and Violence Initiative, Georgia State University ÔÇô analizeaz─â modul ├«n care ISIS folose╚Öte presa occidental─â pentru a-╚Öi atinge scopurile propagandistice. Autorul porne╚Öte de la ceea ce s-a ├«nt├«mplat ├«n toate redac╚Ťiile din lumea occidental─â imediat dup─â atacurile de la Bruxelles: jurnali╚Ötii se ├«ntrebau cine e ├«n spatele atentatului. Se b─ânuia c─â e vorba despre ISIS, iar unii speculau c─â era vorba despre o r─âzbunare pentru arestarea la Bruxelles a lui Salah Abdeslam (suspectat c─â ar fi autorul atacurilor de la Paris din noiembrie 2015). Al╚Ťii credeau c─â atacul din capitala Belgiei nu fusese o r─âzbunare, ci rezultatul unei planific─âri de durat─â. ÔÇ×DilemaÔÇť s-a stins atunci c├«nd a ap─ârut, pe Telegram (o platform─â de social media a jihadi╚Ötilor), un text ├«n limba englez─â prin care ISIS ├«╚Öi asuma atentatul. De acolo, textul a fost preluat de Amaq News Agency (agen╚Ťia ÔÇ×oficial─âÔÇť a ISIS) ╚Öi apoi a ajuns aproape instantaneu pe milioane de computere ╚Öi telefoane mobile. Astfel, crede autorul, ÔÇ×ISIS a rechizi╚Ťionat spa╚Ťiul narativ din jurul ataculuiÔÇť, pentru c─â, ├«n contextul de nesiguran╚Ť─â de dup─â atentat, ÔÇ×propagandi╚Ötii ISIS au dictat cuv├«nt cu cuv├«nt povestea lor unei audien╚Ťe interna╚Ťionale, ├«n special occidentaleÔÇť. Nu a fost o ├«nt├«mplare c─â mesajul era ├«n englez─â: el se adresa ├«n primul r├«nd inamicilor vestici ai ISIS. Propagandi╚Ötii ÔÇ×au manipulat o audien╚Ť─â global─â, format─â deopotriv─â din simpatizan╚Ťi ╚Öi oponen╚Ťi, pentru a-╚Öi disemina mesajul de intimidare ╚Öi pentru a spori amenin╚Ťarea ISISÔÇť.

Tehnica nu e nou─â: e vorba despre ÔÇ×propaganda faptelorÔÇť. Dar ISIS ÔÇ×├«n╚Ťelege mass-media ca nici o alt─â organiza╚Ťie de dinainteÔÇť, e de p─ârere Charlie Winter: ÔÇ×╚Ötie c─â, dac─â teritoriul ╚Öi resursele s├«nt cruciale pentru succesul de ansamblu al agresiunii din Siria ╚Öi Irak, media reprezint─â arena unde se poart─â r─âzboiul ideilor, unde relevan╚Ťa grupului ÔÇô ╚Öi, ├«n ultim─â instan╚Ť─â, longevitatea ideilor sale ÔÇô poate fi conservat─â ╚Öi sporit─âÔÇť. Prin urmare, la c├«teva ore dup─â ce explodase prima bomb─â la Bruxelles, ÔÇ×propagandi╚Ötii ISIS hr─âneau cu pic─âtura o audien╚Ť─â ├«nfometat─â printr-o serie de mesaje multimedia ├«n mai multe limbi care, de╚Öi p─âreau simple recicl─âri ale unor comunicate de pres─â, au ├«necat celelalte voci. Dup─â atacurile din Paris, asemenea mesaje au ap─ârut dup─â 15 ore. Dup─â atacurile de la Bruxelles, timpul s-a redus la jum─âtateÔÇť. Prin urmare, ÔÇ×terorismul ISIS nu ia sf├«r╚Öit odat─â cu detonarea bombeiÔÇť, ci ÔÇ×continu─â timp de ore, zile, s─âpt─âm├«ni dup─â aceea, ├«n mass-mediaÔÇť. Opera╚Ťiuni precum cele din Bruxelles, Istanbul, Jakarta sau Paris nu au doar rolul de a provoca dificult─â╚Ťi economice ╚Öi instabilitate politic─â, ci ╚Öi pe acela de a-i face pe terori╚Öti ÔÇ×s─â preia controlul asupra discursului media ╚Öi s─â construiasc─â un scenariu pentru dominarea total─â a informa╚ŤieiÔÇť. ISIS ÔÇ×ucide ├«n numele orei de difuzare a ╚ÖtirilorÔÇť, conchide Charlie Winter. ÔÇ×╚śi astfel ob╚Ťine ce vreaÔÇť. (M. V.)

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.