Propaganda

Publicat în Dilema Veche nr. 634 din 14-20 aprilie 2016
Propaganda jpeg

Diversele grupări teroriste au utilizat dintotdeauna presa pentru a-și face cunoscute acțiunile. Simplu spus, orice act terorist este executat nu doar pentru a răspîndi teamă și teroare, ci și (mai ales?) pentru a face propagandă organizației care și-l asumă. Adesea, asumarea actului terorist a avut loc printr-un mesaj trimis presei. Așa făcea organizația bască ETA acum cîteva decenii: după atac, un ziar, un post de radio sau TV primea un telefon „anonim“ sau o casetă audio sau o scrisoare prin care era asumată „responsabilitatea“ actului. Așa făceau și Brigăzile Roșii italiene, și Armata Republicană Irlandeză. Pe vremea aceea însă sistemul presei era mai simplu. Azi, în era Internetului, totul e mai complicat. Dar și mai eficient. Propaganda are la îndemînă instrumente mai complexe și mai rafinate.

Într-un articol apărut în The Atlantic („ISIS Is Using the Media Against Itself“), Charlie Winter – cercetător la Transcultural Conflict and Violence Initiative, Georgia State University – analizează modul în care ISIS folosește presa occidentală pentru a-și atinge scopurile propagandistice. Autorul pornește de la ceea ce s-a întîmplat în toate redacțiile din lumea occidentală imediat după atacurile de la Bruxelles: jurnaliștii se întrebau cine e în spatele atentatului. Se bănuia că e vorba despre ISIS, iar unii speculau că era vorba despre o răzbunare pentru arestarea la Bruxelles a lui Salah Abdeslam (suspectat că ar fi autorul atacurilor de la Paris din noiembrie 2015). Alții credeau că atacul din capitala Belgiei nu fusese o răzbunare, ci rezultatul unei planificări de durată. „Dilema“ s-a stins atunci cînd a apărut, pe Telegram (o platformă de social media a jihadiștilor), un text în limba engleză prin care ISIS își asuma atentatul. De acolo, textul a fost preluat de Amaq News Agency (agenția „oficială“ a ISIS) și apoi a ajuns aproape instantaneu pe milioane de computere și telefoane mobile. Astfel, crede autorul, „ISIS a rechiziționat spațiul narativ din jurul atacului“, pentru că, în contextul de nesiguranță de după atentat, „propagandiștii ISIS au dictat cuvînt cu cuvînt povestea lor unei audiențe internaționale, în special occidentale“. Nu a fost o întîmplare că mesajul era în engleză: el se adresa în primul rînd inamicilor vestici ai ISIS. Propagandiștii „au manipulat o audiență globală, formată deopotrivă din simpatizanți și oponenți, pentru a-și disemina mesajul de intimidare și pentru a spori amenințarea ISIS“.

Tehnica nu e nouă: e vorba despre „propaganda faptelor“. Dar ISIS „înțelege mass-media ca nici o altă organizație de dinainte“, e de părere Charlie Winter: „știe că, dacă teritoriul și resursele sînt cruciale pentru succesul de ansamblu al agresiunii din Siria și Irak, media reprezintă arena unde se poartă războiul ideilor, unde relevanța grupului – și, în ultimă instanță, longevitatea ideilor sale – poate fi conservată și sporită“. Prin urmare, la cîteva ore după ce explodase prima bombă la Bruxelles, „propagandiștii ISIS hrăneau cu picătura o audiență înfometată printr-o serie de mesaje multimedia în mai multe limbi care, deși păreau simple reciclări ale unor comunicate de presă, au înecat celelalte voci. După atacurile din Paris, asemenea mesaje au apărut după 15 ore. După atacurile de la Bruxelles, timpul s-a redus la jumătate“. Prin urmare, „terorismul ISIS nu ia sfîrșit odată cu detonarea bombei“, ci „continuă timp de ore, zile, săptămîni după aceea, în mass-media“. Operațiuni precum cele din Bruxelles, Istanbul, Jakarta sau Paris nu au doar rolul de a provoca dificultăți economice și instabilitate politică, ci și pe acela de a-i face pe teroriști „să preia controlul asupra discursului media și să construiască un scenariu pentru dominarea totală a informației“. ISIS „ucide în numele orei de difuzare a știrilor“, conchide Charlie Winter. „Și astfel obține ce vrea“. (M. V.)

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.