Proiectul cultural nu a fost niciodat─â doar un mijloc

Liviana DAN
Publicat în Dilema Veche nr. 205 din 20 Ian 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Sintagma "Sibiu - capital─â cultural─â european─â" a fost mult timp ┼či pe bun─â dreptate confundat─â cu primarul Klaus Johannis. ┼×i, de fapt, el a fost preg─âtit pentru acest proiect ┼či proiectul lui a reu┼čit. Klaus Johannis a f─âcut din organizarea administrativ─â un stil ┼či a func┼úionat la fel de bine pe o scen─â cu rockeri, ├«ntr-o instala┼úie video raportat─â la putere, ├«ntr-un juriu de art─â contemporan─â, ├«n infrastructura unor str─âzi ori ├«n plin soare la o cafenea cosy. ├Än fa┼úa unor consilieri, adeseori stupefia┼úi, Klaus Johannis a reu┼čit s─â impun─â cultura prin decret administrativ. Iar solicitudinea lui pentru cultur─â a vindecat multe divergen┼úe politice ┼či a impus solidaritatea disciplinei. Dialectica lui Klaus Johannis a fost clar─â - p─âstrarea, prin ├«ngrijire ┼či protec┼úie, ┼či modernizarea, prin creativitate ┼či calitate. Sibiu - capital─â cultural─â a ├«nceput s─â semene cu o sta┼úie experimental─â undeva la apusul lumii. Institu┼úiile nu au fost ├«ns─â sut─â la sut─â preg─âtite. Dar, oricum, ├«n astfel de situa┼úii este mult mai interesant─â puterea proiectelor culturale. ┼×i au existat mul┼úi oameni care s-au implicat fie prin pozi┼úie radical─â, fie prin suport structurat, ├«n filozofia acestor proiecte. Dou─â lucruri au func┼úionat modern ├«n Sibiu - analiza vie┼úii ┼či fuga de via┼ú─â. Farmecul acestui recurs la interioritate, de la suflet la non-solvabilul, dar analizabilul eu, a adus ├«n structurile culturale induc┼úia, fantezia conceptual─â, design-ul inovativ. Aceast─â topic─â poate ┼či mai ales trebuie s─â fie corelat─â cu sofisticatul baron Brukenthal, care ├«n urm─â cu 200 de ani a adus la Sibiu primul model cultural european modern - ordine, lux, armonie. Categoric, f─âr─â acest model, Sibiu - capital─â cultural─â european─â nu ar fi existat. Nu ├«nt├«mpl─âtor, Klaus Johannis a ├«n┼úeles acest lucru ┼či a recunoscut deschis c─â ora┼čul a reu┼čit astfel s─â-┼či p─âstreze identitatea. S-a tins de la ├«nceput spre o dimensiune interna┼úional─â ┼či spre formarea unor nuclee culturale: saloanele de etic─â, cabinetele de lectur─â, concertele de cas─â, balurile cu tem─â, lucruri care au r─âmas necunoscute poate turi┼čtilor, dar au livrat o bucurie nou─â ora┼čului. Sibiu - capital─â cultural─â european─â se poate compara cu alte c├«teva capitale culturale europene: cu Ljubljana, ca structur─â etic─â, cu Graz, ca dimensiune experimental─â ┼či excentric─â, iar ca demers teoretic, cu Weimar. A existat ├«ns─â o re┼úinere, o temere pe care ├«nc─â nu mi-o pot explica. Proiectul de remodelare a ora┼čului nu a fost chiar fabulos, dar s-au deschis spa┼úii alternative ├«n centrale termice dezafectate ┼či cafenele cu identitate. Cli┼čeele locului au fost luate prea ├«n serios, dac─â m─â g├«ndesc cum au fost parodiate cli┼čeele din Weimar - ceapa ca metafor─â, c├«rnatul ca simbol. Miturilor locului li s-a rezervat tot o interpretare tradi┼úional─â. Nimic nu a fost prezentat multimedial - vezi cazul Frankenstein la Weimar. ├Än Sibiu nu au existat camere de lini┼čte de tip Goethe. Au existat ├«ns─â c├«teva teme vulnerabile. C├«t de departe poate merge politicul ├«n institu┼úiile de cultur─â? Este cenzura doar o problem─â de familie local─â? Exist─â ├«nc─â o presiune a Vestului? A revenit ├«n for┼ú─â paradigma centru-periferie? S-a recurs adeseori la discursul postmodern de tipul "totul merge". Au existat c├«teva crize legitime ┼či foarte multe crize contraf─âcute... ┼×i uneori comentariul ascundea probleme de bani, de putere, de interes... Apoi, multe institu┼úii culturale nu au vrut s─â accepte nici un factor de risc. Agenda lor public─â a r─âmas demodat─â. Nu au vrut s─â accepte regula conform c─âreia marketing-ul este esen┼úial, PR-ul sofisticat, iar juste┼úea, corectitudinea ┼či integritatea formeaz─â con┼úinutul programului. ┼×i aceasta indiferent de situa┼úia demografic─â a locului. Cred c─â din interior nu se poate aprecia echilibrul dintre diversele domenii ale culturii, pentru c─â fiecare a lucrat doar ├«n domeniul s─âu ┼či ├«ntr-un mod aproape epuizant. Confruntarea s-a f─âcut ├«n registru grav. Mul┼úi s-au apropiat iar─â┼či foarte tare de ideile lui Max Weber. Le-a r─âmas doar modalitatea de a-┼či g─âsi stilul de ac┼úiune. A trebuit s─â men┼úinem fiabil─â inten┼úia, diferen┼úele, autonomia segmentelor. A trebuit s─â ne separ─âm de hermeneutica comunic─ârii cotidiene. ┼×i mai ales a trebuit s─â facem sisteme. Un moment important ├«n re┼úeaua de informa┼úie + aten┼úie economic─â + distribu┼úie multipl─â au reu┼čit s─â creeze criticul de art─â Anca Mihule┼ú ┼či economista Mihaela Cotor, av├«nd mereu mobilitate ├«n faptul crizei, av├«nd mereu puterea de a fi restrictive. Kilian Doerr a acceptat ├«n Biserica Evanghelic─â din Sibiu momente de acut─â modernitate, iar Dan Bartha, care a gestionat, ├«ntreg anul, logistica, a fost cel mai c─âutat om din Sibiu. Ma┼činile cu logo-ul capitalei culturale europene erau ├«ntotdeauna unde trebuiau s─â fie. ├Än anul 2007, trei proiecte g├«ndite pentru Sibiu - capital─â cultural─â european─â au fost la fel de importante pentru mine, pentru c─â ├«n via┼ú─â putem s─â primim cele mai profunde lec┼úii despre noi ┼či despre institu┼úiile noastre, de la arti┼čti. Expozi┼úia "Salve Fiat Romuli Nepos < gorzo├ó┬Ç┬Ös new paintings" a ref─âcut discursul re├«ntoarcerii picturii ├«ntr-o pinacotec─â, Palatul Brukenthal, redimension├«nd pentru arta contemporan─â rom├óneasc─â problema grav─â, dar cert─â a vizualului. Gorzo a spus o poveste despre reduc┼úia radical─â, dar ┼či despre splendida izolare / ├«n aceast─â splendid─â izolare, eu mi-am pierdut func┼úia..... Proiectele "Contemporary Exhibiting" ┼či "Catching Passages", desf─â┼čurate ├«n Galeria de Art─â Contemporan─â a Muzeului Na┼úional Brukenthal, au demonstrat for┼úa ┼či utilitatea unei galerii anexate muzeului ┼či disponibilitatea galeriei de a lucra cu muzee similare (Casino de Luxembourg), spa┼úii de art─â consacrate (Kunstraum Noe, Galeria Michael Janssen, Kultur Fabrik, Arhiva Demarco), cu arti┼čti faimo┼či ai momentului (Dan Perjovschi, Jonathan Meese, Gert ┼či Uwe Tobias, Markus L├â┬╝pertz). Iar workshop-ul despre desen desf─â┼čurat ├«n Luxemburg ┼či Sibiu cu 12 arti┼čti tineri din ├«ntreaga Europ─â (Adrien Tirtiaux, Raffaella Crispino, Paula M├â┬╝ller, Caspar Pauli, Polly Read, Karol Radziszewski, Sebastian Moldovan, Karo Szmit, Marco Colombaioni, elffriede, Stina Fisch, Mike Lamy) a anticipat ceea ce societ─â┼úile artistice din cele dou─â capitale culturale vor descoperi cu timpul - importan┼úa imixtiunii demersului artistic ├«n via┼úa unui ora┼č. ├Än mai, orchestra "ensemble 20. Jh." a prezentat ├«n premier─â mondial─â la Avrig, la re┼čedin┼úa de var─â a baronului Brukenthal, rescrierea simfoniei ├«n sol major a lui J. Haydn, cunoscut─â sub numele de "Simfonia Sibiului" sau "Simfonia Brukenthal". Compozitorul este Franz Koglmann, iar mixajul ├«ntre jazz, Cioran ┼či Haydn, caracterizat prin sinceritate ┼či permeabilitate, a fost destinat s─â exprime at├«t contradic┼úiile, c├«t ┼či experien┼úa muzical─â a unui ora┼č care chiar a fost capital─â cultural─â european─â.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.