Proiectul cultural ceauşist şi tezele din iulie 1971

Caterina PREDA
Publicat în Dilema Veche nr. 683 din 23-29 martie 2017
Proiectul cultural ceauşist şi tezele din iulie 1971 jpeg

Regimul lui Nicolae Ceaușescu (1965-1989) a fost marcat de intervenția directă a liderului în spațiul cultural românesc. Acest lucru a fost vizibil încă de la început prin încercarea de atragere de partea sa a intelectualilor și a artiștilor (vezi întîlnirile acestuia cu artiștii încă din 1965) și apoi prin impunerea, mai clar după 1971, a unei poziții ideologice, naționaliste în arte și promovarea culturii de mase înțeleasă mai ales în spiritul susținerii formelor festiviste de expresie, precum folclorul ideologizat sau muzica ușoară.

Cultul personalității prin toate formele artistice s-a aliat formal cu promovarea simbolurilor naționale în a căror descendență se autositua Ceaușescu. Continuînd linia aparent naționalistă deschisă de Gheorghiu-Dej, deși formal dependent în continuare de URSS, Ceaușescu a mizat pe stimularea și simularea independenței în politica externă, dar și intern, prin promovarea unei arte de inspirație națională și protocronistă.

Tezele din iulie 1971 (Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea ac­ti­vi­tății politico-ideologice de educare marxist-leninistă a membrilor de Partid, a tuturor oamenilor municii) includeau un program în 17 puncte pentru ameliorarea din punct de vedere ideologic și cultural e­du­cațional a nivelului cetățenilor. Acestea cereau afirmarea orientării politice clare și promovarea caracterului militant socialist al artei și al literaturii, precum și a programelor de radio și de televiziune, a activităților editoriale, a repertoriilor teatrelor, operei și ale spectacolelor de balet. Producțiile inspirate din realitățile românești deveneau centrul preocupărilor artistice și trebuiau să ajute la dezvoltarea societății multilateral-dezvoltate descrise în Programul celui de-al X-lea Congres al PCR (1969). Scopul măsurilor era unul de mobilizare ideologică, semnalîndu-se îndepărtarea intelectualilor de adevăratele principii care trebuiau să ghideze și acțiunea culturală. De fapt, se menționa nevoia ca intelectualii să se distanțeze de ideile prezente în artele occidentale și să se concentreze pe realitățile românești pe care să le privească prin lentilele ideologiei.

Așa cum arată Alice Mocănescu într-un studiu dedicat impactului tezelor din iulie 1971 în cadrul Uniunii Artiștilor Plastici, influența acestora a fost studiată din mai multe perspective, una dintre acestea fiind promovarea naționalismului de către regim. Valorile naționale și istoria națională trebuiau să devină principalele surse de inspirație ale artiștilor, conducînd la exacerbarea excepționalismului național în toate producțiile culturale și la un exagerat, deși doar mimat, cult al personalității lui Nicolae Ceaușescu. Protrocronismul, un termen lansat de Edgar Papu în 1974, nu desemna o practică complet nouă și nici exclusiv românească, așa cum a remarcat Lucia Dragomir în studiul dedicat Uniunii Scriitorilor din România. Katherine Verdery observa că protocronismul încuraja criticii și istoricii literari să caute evoluții în cultura românească, ce anticipau evenimente din cultura occidentală. Protocronismul servea ceaușismului pentru că permitea plasarea liderului comunist în filiația marilor figuri culturale și istorice naționale.

Mișcarea de amatori și cultura de mase au devenit elemente centrale ale programului oficial și au inclus festivaluri, școli și universități populare de artă. În acest sens s-au situat și principalele programe culturale susținute de stat după 1971, Cenaclul „Flacăra“ (1973-1985), organizat în jurul personalității lui Adrian Păunescu, și „Cîntarea României“ (1976-1989), festival multianual care a implicat și uniunile de creație. Constatînd limitele efectelor dorite în 1971, Ceaușescu relua în 1983, prin tezele de la Mangalia, nevoia de producții culturale ideologizate.

E interesant de remarcat viziunea utilitaristă care transpare din luările de poziție pe care le-a avut Ceaușescu în această perioadă, atunci cînd afirma că statul susținea producțiile artistice, însă doar pe cele care exprimau poziția ideologică a regimului. De altfel, începînd cu 1974 și, mai clar, din 1978, autofinanțarea a fost parțial sau total introdusă pentru produsele culturale. Modelul cultural consacrat în comunism a fost la prima vedere dominat de hipercentralizare etatizată, dar și de suprapunerea unor sarcini și dispersia unor roluri între mai multe instituții subordonate statului la nivel central sau regional, local. Ca urmare a enunțării tezelor din iulie, Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă era transformat în Consiliul Culturii și Educației Socialiste și dezvolta apoi aparent o recentralizare a sarcinilor culturale în raport cu artiștii în anii 1980, cînd uniunilor de creație li se limita influența.

Modelul cultural impus de Ceaușescu era deci unul naționalist, etatist, dar utilitarist, marcat de centralizare etatizată, dar și de suprapunerea sarcinilor asumate de diferitele instituții.

Caterina Preda este lector la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, specialistă în artă și politică. Coordonează un proiect de cercetare despre Uniunea Artiștilor Plastici din România.

Foto: adevarul.ro

index jpeg 2 webp
Pantofii lui Van Gogh
Este înțelegerea pașnică, în febrila încrîncenare de a nu mai vrea să înțelegi nimic.
p 10 jpg
Boema ca o operă
În opera lui Puccini, marile încercări ale vieții (iubirea și moartea, boala, prietenia) sînt livrate în forma lor epurată, căci personajele le trăiesc boem.
p 11 desen de J  J  Grandville jpg
Paris, ultimii boemi
Cum recunoști azi un boem, la Paris?
image png
În stație la Boema
Pentru Ozun, „stația” boemei trece, așadar, fără să lase urme nici măcar în amintire.
image png
Îndreptar boem
Să reținem amprenta lăsată de acești grozavi pictori asupra istoriei artei, asupra dumneavoastră, asupra mea.
p 13 jpg
Trei roluri ale boemei în cultura română
Fără îndoială, boema e una dintre puterile literaturii și artei asupra societății.
p 14 jpg
Boemul, un desuet?
De aceea, viața boemă a fost și fericit asociată cu aristocrația interioară și eleganța profunzimii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet

Adevarul.ro

image
Soluția unei femei medic pentru salvarea soțului infectat cu o bacterie mortală: un tratament obscur cu virusuri
Când niciun antibiotic nu a mai funcționat în cazul soțului său infectat cu o bacterie periculoasă, o femeie medic a apelat la un tratament considerat obscur, folosind un inamic natural al bacteriilor pentru a-i salva viața.
image
Ce se întâmplă în timpul unei circumcizii. Care sunt riscurile și beneficiile procedurii
Deși considerată cea mai veche și cea mai frecventă operație din lume, circumcizia - îndepărtarea chirurgicală a prepuțului - este încă o procedură controversată, potrivit Yahoo! Life.
image
Piscină și elicopter pe cel mai mare super-iaht submarin din lume, în valoare de 2 miliarde de dolari
Compania producătoare a lansat, de asemenea, insule unice în felul lor, pe care se poate naviga sau poate acosta super-submarinul.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.