Profilul valoric al clasei muncitoare

Claudiu D. TUFIŞ
Publicat în Dilema Veche nr. 191 din 8 Oct 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Fiecare dintre noi are o anumită imagine despre ceea ce înseamnă clasa muncitoare şi despre cine sînt cei care o formează, imagine ce îi poate include atît pe cei care la începutul tranziţiei susţineau că "noi muncim, nu gîndim", cît şi pe cei care au construit metroul bucureştean sau pe cei care au avut cel mai mult de suferit de pe urma reformelor economice. Care dintre aceste imagini este mai apropiată de realitate? Cine sînt cei care aparţin clasei muncitoare? Apartenenţa la o anumită clasă poate fi determinată folosind diferite criterii ce corespund viziunii despre lume a celui care realizează clasificarea. Pornind de la premisa că o clasă socială este un construct teoretic lipsit de sens în absenţa unei conştiinţe de clasă, prefer o definiţie subiectivă (bazată pe opiniile respondenţilor), conform căreia clasa muncitoare este compusă din cei care consideră că aparţin clasei muncitoare. Datele sondajului European Values Survey (EVS) din 2005 arată că 34% din români sînt de părere că aparţin clasei muncitoare, comparativ cu 22% care afirmă că fac parte din clasa de jos, 27% care se identifică cu partea de jos a clasei mijlocii şi 17% care aparţin părţii de sus a clasei mijlocii (16%) sau clasei de sus (1%). Folosind această definiţie de lucru putem discuta despre caracteristicile socio-economice şi despre profilul valoric al celor care se auto-identifică cu clasa muncitoare. Cine este clasa muncitoare? Studiile de stratificare socială folosesc trei indicatori pentru a distinge între clasele sociale: educaţia, venitul şi ocupaţia. Se pare că şi respondenţii folosesc acelaşi set de indicatori pentru a decide cărei clase sociale îi aparţin: 90% din membrii clasei muncitoare au cel mult studii liceale (comparativ cu 70% în cazul clasei mijlocii inferioare şi 52% în cazul clasei mijlocii superioare), 75% sînt muncitori (doar 47% din clasa mijlocie inferioară şi 32% din clasa mijlocie superioară sînt muncitori) şi au un venit mediu pe membru de familie de doar 240 de lei (comparativ cu 360 lei pentru clasa mijlocie inferioară şi 525 lei pentru clasa mijlocie superioară). Mai mult de jumătate din clasa muncitoare (53%) trăieşte în mediul rural sau în oraşe cu mai puţin de 30 de mii de locuitori. Pe baza acestor rezultate, portretul robot al unui membru tipic al clasei muncitoare este următorul: locuieşte la sat, a mers la liceu, dar nu a reuşit să îl termine, este muncitor calificat, lucrează în sectorul privat şi are un venit care de-abia îi ajunge pentru strictul necesar. Ce gîndeşte clasa muncitoare ... ...despre democraţie şi economia de piaţă. Clasa muncitoare este mai degrabă nemulţumită de democraţia din România (doar 22% din membrii săi se declară a fi mulţumiţi de modul în care funcţionează democraţia). Poate şi din această cauză suportul pentru alternative non-democratice la modul de organizare a societăţii (un regim autoritar, tehnocratic sau militar) este puţin mai ridicat în clasa muncitoare decît în clasele superioare. Economia de piaţă reprezintă o şi mai mare sursă de nemulţumire: doar 12% din cei care consideră că aparţin clasei muncitoare sînt mulţumiţi de economia de piaţă din România. În ceea ce priveşte principiile ce stau la baza economiei de piaţă, clasa muncitoare, în medie, consideră că diferenţele dintre venituri ar trebui să fie mai mici, că statul ar trebui să îşi asume mai multă responsabilitate pentru bunăstarea fiecăruia, dar şi că proprietatea privată ar trebui să se extindă şi că prin competiţia generată de economia de piaţă oamenii muncesc mai mult şi pot dezvolta idei noi. Aceste tendinţe sugerează că cei care aparţin clasei muncitoare preferă o economie de piaţă în care statul să intervină activ pentru înlăturarea dezechilibrelor generate de piaţă. ...despre viaţa politică. Majoritatea celor din clasa muncitoare (58%) cred că în România lucrurile merg într-o direcţie greşită, pe cînd majoritatea celor situaţi mai sus în ierarhia socială consideră că lucrurile merg într-o direcţie bună. În acelaşi timp, 68% declară că nu sînt interesaţi de politică. În ceea ce priveşte sursele de informare cu privire la ceea ce se petrece în ţară şi în lume, comparativ cu clasele superioare, clasa muncitoare foloseşte în mai mică măsură ziarele şi discuţiile cu colegii sau prietenii. Interesul scăzut pentru politică este combinat şi cu participarea mai redusă atît la diferite tipuri de activităţi de protest (semnarea unei petiţii, boicot, demonstraţii legale), cît şi la activităţile de voluntariat (organizaţiile religioase sau bisericeşti reprezintă singurul tip de asociaţie în care clasa muncitoare este mai activă decît clasele superioare). Diferenţe semnificative există şi în raport cu nivelul de încredere acordat diferitelor instituţii ale statului şi politicienilor români. Astfel, comparativ cu clasa de mijloc şi clasa de sus, clasa muncitoare are mai multă încredere în biserică, armată, televiziune şi primăria localităţii de reşedinţă, şi mai puţină încredere în marile companii, în organizaţiile ecologiste şi în cele de femei (însă nu şi în organizaţiile caritabile şi umanitare), în preşedinţie şi în Uniunea Europeană. Traian Băsescu, Theodor Stolojan, Călin Popescu Tăriceanu şi Emil Boc au mai puţini susţinători în rîndul clasei muncitoare decît în clasele superioare, în timp ce liderii PSD (Mircea Geoană, Adrian Năstase şi Ion Iliescu) se bucură de mai multă încredere în rîndul muncitorilor. O situaţie similară poate fi observată şi în cazul intenţiei de vot: la data sondajului, 33% din clasa muncitoare ar fi votat pentru PSD şi 14% ar fi votat pentru PRM. ...despre ideologii . Într-o Românie în care majoritatea populaţiei înclină uşor către dreapta politică, clasa muncitoare (alături de clasa de jos) este de centru. În mod similar, în timp ce clasa de mijloc şi clasa de sus consideră că libertatea este mai importantă decît egalitatea, clasei muncitoare îi este dificil să aleagă între libertate şi egalitate, în timp ce clasa de jos optează pentru egalitate. Diferenţe mai mari apar în opiniile diferitelor clase sociale despre o serie de comportamente ce deviază de la ceea ce societatea, per ansamblu, consideră a fi "normal". Astfel, prin comparaţie cu clasele superioare, clasa muncitoare este mai critică faţă de homosexualitate, prostituţie, avort, divorţ şi eutanasie. Bref Este demn de remarcat faptul că există o corespondenţă semnificativă între portretul robot al celor din clasa muncitoare şi profilul lor valoric. Nivelul mai scăzut de educaţie şi veniturile mici se reflectă în nivelul de satisfacţie privind funcţionarea democraţiei şi a economiei de piaţă, în intenţia de vot, în preferinţa pentru intervenţionismul statului în economie, în pasivitatea politică şi în conservatorismul atitudinal. Pe scurt, ceea ce gîndeşte clasa muncitoare este determinat, în mare măsură, de ceea ce clasa muncitoare este. Pe de altă parte, trebuie reţinut că, deşi diferenţele dintre clase pe dimensiunile valorice discutate aici sînt semnificative statistic, din punctul de vedere al substanţei aceste diferenţe sînt mici, fiind mai degrabă diferenţe de nuanţă.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Șoferii de mașini electrice plătesc sume astronomice pentru înlocuirea anvelopelor. „Nu mi-a venit să cred când mi s-a spus că trebuie să le înlocuiesc“
Cumpărătorii de mașini electrice ar trebui să fie conștienți de costurile „astronomice” necesare pentru înlocuirea regulată a anvelopelor cu durată scurtă de viață, au avertizat proprietarii.
image
Ce pensionari nu vor avea pensii majorate din septembrie. Casa de Pensii: sunt un milion de persoane
Șeful Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu, a făcut o serie de precizări privind recalcularea pensiilor, precizând că 1 milion de pensionari nu vor beneficia de majorare.
image

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.