Profesorul Internet şi viciile sale

Mihail-Valentin CERNEA
Publicat în Dilema Veche nr. 737 din 5-11 aprilie 2018
Profesorul Internet şi viciile sale jpeg

Cursuri online gratuite pentru orice materie sau abilitate practică, canale de YouTube dedicate subiectelor științifice, baze de date doldora de articole științifice accesibile în orice moment cercetătorilor de pe întreaga planetă, blog-uri și publicații pentru omul de știință (naturală sau umanistă) din fiecare dintre noi. Această enumerare ne indică, la prima vedere, că democratizarea accesului la informație înlesnită de ubicuitatea conexiunilor la Internet a avut efecte exclusiv pozitive cînd vine vorba de deschiderea publicului larg, dar și a celui specializat, la rezultatele cercetărilor științifice și la educație în general. Avem, practic, răspunsul la orice întrebare de natură științifică în buzunar. Atîta vreme cît smartphone-ul are semnal, bineînțeles. 

Cu toate acestea, și aici, precum și-n alte sfere ale vieții, Internetul este o sabie cu două tăișuri. Dată fiind dificultatea înregimentării unor bune standarde de calitate a informației și ușurința cu care se formează monopoluri de distribuție în online, această democratizare nu dă roadele la care am fi putut spera. Acest lucru este vizibil dacă privim ascensiunea politică a partidelor populiste sau a mișcărilor antivaccinare din ultimii ani. O analiză mai atentă a exemplelor de mai sus ne va arăta că nu toate efectele lor sînt în fapt pozitive.

Chiar și cu tot binele pe care-l fac, cursurile online nu au mijloacele necesare pentru a garanta că informația a fost bine însușită de către cei ce beneficiază de ele sau că „studenții“ lor vor participa și la restul cursurilor necesare pentru aprofundarea corespunzătoare a materiei în cauză. O diplomă obținută pe Coursera nu asigură, încă, expertiza reală într-un domeniu.

Pentru orice clip de pe YouTube în care sînt popularizate noțiuni fundamentale de fizică cuantică, biologie evoluționistă sau sînt analizate cu atenție evenimente istorice importante, există zeci de producții video artizanale ce promovează varii pseudoștiințe ca modele relevante de înțelegere „alternativă“ a mediului înconjurător sau stupide teorii ale conspirației și mistificări ale adevărurilor istorice.

Deși bazele de date digitalizate care înmagazinează secole de cercetare științifică sînt, de obicei, la cîteva click-uri distanță de orice amator de cunoaștere, monopolul cîtorva edituri importante în acest domeniu ridică granițe monetare insurmontabile de către cercetători independenți sau de către cercetători din universități sau laboratoare cu bugete mici (de exemplu, cercetătorii din țări în curs de dezvoltare, precum România). De multe ori, aceștia sînt nevoiți să apeleze la site-uri precum SciHub ca să pirateze articolele indispensabile în munca lor de zi cu zi. „Descarcă acest articol pentru doar 40 de euro“ este, probabil, o expresie prezentă în multe coșmaruri ale cercetătorilor din lumea largă.

Publicațiile web de popularizare a științei (fie că vorbim de blog-uri, fie de reviste mai serioase), deși multe, nu sînt, din păcate, și cele mai accesate. Publicul tinde și pe Internet către tabloide și articole despre „cercetătorii britanici“, iar această propensiune către senzațional tinde să aibă două efecte perverse. În primul rînd, publicațiile generaliste vor evita subiectele științifice deoarece acestea nu generează îndeajuns de multe click-uri. În al doilea rînd, în căutarea de audiență, publicațiile specializate tind să senzaționalizeze articolele care ar trebui să prezinte pe înțelesul tutoror rezultatele cercetărilor științifice. Mai rău, această tabloidizare pune presiuni și pe cercetătorii înșiși de a produce rezultate cît mai spectaculoase pentru a se asigura că vor fi publicați (rata de acceptare în jurnalele științifice a articolelor ce reiau experimente deja făcute – un mijloc fundamental de verificare în orice știință – a scăzut îngrijorător în ultimii ani în favoarea „noului“ cu orice preț).

Mai trebuie să și vrei

Putem, deci, discerne o anomie ce apare odată cu democratizarea digitală a educației, dată de diversitatea poate prea mare a surselor posibile de informare. Nu toate resursele educaționale disponibile pe net sînt de calitate, iar responsabilitatea dificilă de a le diferenția cade pe umerii celor care aleg să se educe în online. Să fie vina Internetului sau vina noastră pentru aceste efecte secundare negative? Un studiu recent al unor cercetători de la prestigioasa Massachusetts Institute of Technology pe utilizatorii Twitter pare să indice că nu sîntem simple victime ale celor ce propagă falsități pe Internet, ci participanți activi în acest viciu al spațiului virtual: pe Twitter, informațiile false tind să se propage mult mai ușor decît informațiile adevărate – o știre falsă are cu 70% mai multe șanse să fie împărtășită de către utilizatorii Twitter decît una adevărată și ajunge sub ochii a 1500 de oameni de șase ori mai repede. Aceasta nu înseamnă că democratizarea accesului la educație prin Internet e un fenomen negativ – faptul că pot viziona un curs de introducere în fizica fluidelor de la Universitatea din Oxford în timp ce aștept metroul la Grozăvești este fără îndoială una dintre minunile lumii contemporane. Mai avem însă un drum lung de parcurs pînă cînd vom putea asigura accesul tuturor la o educație de calitate. Internetul doar deschide acest drum. 

Mihail-Valentin Cernea este doctor al Facultății de Filozofie, Universitatea din București, în domeniul filozofiei științei. Activează și în cadrul Asociației Române de Filozofie Practică.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Perez
Sergio Perez câștigă Marele Premiu din Singapore: Cursă nebună pe circuitul din Marina Bay
Weekend de vis pentru pilotul de la Red Bull. În schimb, Max Verstappen a dezamăgit.
Cel puțin 174 de persoane au fost ucise inclusiv polițiști pe stadionul Kanjuruhan din Malang Indonezia după o ciocnire între fanii a două echipe de fotbal indoneziene FOTO EPA EFE  (2) jpg
Peste 170 de morți după ciocniri cu poliția pe un stadion din Indonezia
Potrivit postului de radio Elshinta, printre victime se numără și doi polițiști.
Incendiu la aeroportul de langa Sevastopol in Crimeea FOTO Zerkalo Nedeli jpg
Incendiu pe principalul aeroport folosit de armata rusă în Crimeea VIDEO
Un incendiu a izbucnit sâmbătă pe aerodromul Belbek, lângă orașul Sevastopol, în Peninsula Crimeea, ocupată de Rusia din martie 2014.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.