Profesori altfel ┼či copii ├«ncrez─âtori

Publicat în Dilema Veche nr. 611 din 29 octombrie - 4 noiembrie 2015
Profesori altfel ┼či copii ├«ncrez─âtori jpeg

Teach for Romania este o organiza┼úie nonguvernamental─â care ├«┼či propune s─â schimbe sistemul educa┼úional rom├ónesc pornind de la ÔÇ×actorii principaliÔÇť, profesorii. Teach for Romania recruteaz─â, preg─âte┼čte ┼či sus┼úine ├«nv─â┼ú─âtori ┼či profesori-model, pe care-i trimite ├«n ┼čcolile unde nu s-au putut ocupa toate posturile, cu scopul de-a transforma educa┼úia, oferind o experien┼ú─â diferit─â de predare/├«nv─â┼úare, care s-a dovedit c─â valorific─â mai bine poten┼úialul ├«nv─â┼ú─âtorilor ┼či profesorilor, dar ┼či pe cel al copiilor. Programul, dezvoltat ini┼úial ├«n 1990 de c─âtre Teach for America ├«n Statele Unite, atrage absolven┼úi de top care nu ar fi luat ├«n considerare, ├«n mod normal, ca op┼úiune de viitor, meseria de profesor. Tinerii profesori ┼či ├«nv─â┼ú─âtori s├«nt ÔÇ×antrena┼úiÔÇť la Academia de Leadership ┼či Pedagogie pentru a ├«ncepe s─â ofere o altfel de educa┼úie, care ├«i motiveaz─â pe copii. 

Teach for Romania a ├«ncheiat un parteneriat cu Raiffeisen Bank, al─âturi de ├«nc─â alte dou─â b─ânci comerciale, care sus┼úin ┼či acoper─â cheltuielile necesare pentru activitatea profesorilor. ├Än 2014, Raiffeisen a sus┼úinut patru profesori ├«n S─âcele (comuna G├«rcin), jude┼úul Bra┼čov, iar ├«n acest an ┼čcolar sus┼úine opt profesori. 

, una dintre profesoarele Teach for Romania, care pred─â la ┼×coala gimnazial─â nr. 5 din S─âcele, ne poveste┼čte experien┼úa ei:

ÔÇ×Anul trecut, c├«nd a ├«nceput proiectul, am fost profesoar─â de limba englez─â. Necalificat─â. Pentru c─â proiectul vrea s─â aduc─â oameni care nu s├«nt neap─ârat din ├«nv─â┼ú─âm├«nt. Eu am terminat Administra┼úie European─â la SNSPA Bucure┼čti, am cochetat un pic cu ├«nv─â┼ú─âm├«ntul, am predat la o gr─âdini┼ú─â, copiii s├«nt via┼úa mea. A venit Teach for Romania ┼či mi-a oferit s─â... fac o plimbare. ├Äntr-un loc ├«n care era nevoie de mine. M-am mutat anul trecut din Bucure┼čti acas─â la One┼čti, ┼či din One┼čti ├«n S─âcele.

Prima oar─â am auzit de Teach for Romania de la o coleg─â de-a mea. A fost o ├«nscriere online, apoi o zi de teste, ├«n care am avut de predat o lec┼úie, un interviu. S├«nt ├«n general jocuri de rol ├«n care s├«nt pu┼či oamenii, ca s─â vezi cum reac┼úioneaz─â ├«ntr-o anumit─â situa┼úie. Nu neap─ârat s─â reac┼úionezi ├«ntr-un fel sau altul. Dar, ├«n func┼úie de asta, cei care te selecteaz─â ├«┼či cam dau seama dac─â ai putea s─â ├«n┼úelegi despre ce e vorba sau nu. 

┼×colile au fost alese, ├«n general, acolo unde s├«nt probleme. Unde nu prea se duc profesorii la ore, unde e un flux mare de personal. De pild─â, aici e o mare comunitate  de copii din familii foarte s─ârace. Rata abandonului e foarte ridicat─â. A mai sc─âzut un pic ├«n ultimii ani, e adev─ârat, pentru c─â s├«nt profesori foarte buni aici, care chiar ├«┼či dau interesul.

Anul ─âsta s├«nt ├«nv─â┼ú─âtoare, predau la clasa a IV-a. ┼×i am ┼či o jum─âtate de norm─â de englez─â. 

La clas─â am ales c├«teva valori, care s├«nt ┼či ├«n organiza┼úie, ┼či elevii mei ┼úin foarte mult la ele. Autenticitatea, ├«nv─â┼úarea continu─â ┼či autonomia. Am discutat cu ei ce ├«nseamn─â acestea ┼či cu ce te pot ajuta mai departe. Nu e u┼čor s─â discu┼úi concepte cu copiii, pe limba lor... Programa este aceea┼či, dar este adaptat─â la nivelul lor. Am copii ├«n clasa a IV-a care nu pot s─â scrie. Am avut anul trecut ┼či copii de a VII-a care nu puteau s─â scrie. 

Fac ├«nt├«i cu unii, apoi cu al┼úii, diferite p─âr┼úi ale unei probleme. De pild─â, atunci c├«nd i-am ├«nv─â┼úat despre oceane, cei care nu ┼čtiu s─â scrie au avut de ├«nconjurat vocalele pe c─âr┼úile pe care le-au primit. Iar cu cei care ┼čtiu, am citit textul, am explicat cuvintele necunoscute, am discutat tema cu ei, a fost un pic mai complicat. Caut s─â fac totul c├«t mai interesant, pentru c─â altfel ei nu ar mai veni la ┼čcoal─â... 

Celor care pot citi le-am adus multe enciclopedii. ┼×i-i ├«ntreb mereu despre ce ar vrea s─â ├«nve┼úe. ├Äi ├«ntreb des, pentru c─â tot se schimb─â. Vor s─â ├«nve┼úe despre civiliza┼úii, despre piramide, despre numere mari... Uneori s├«nt absolut fascina┼úi. ┼×i dac─â e un subiect care-i intereseaz─â, ├«l studiem ├«n s─âpt─âm├«na urm─âtoare, ├«n cadrul unei teme mai mari, planificate de la ├«nceput. Le-am zis copiilor mei c─â la sf├«r┼čitul anului trebuie s─â scrie, s─â citeasc─â, s─â socoteasc─â ┼či totul va fi bine.

Fiecare dintre noi a avut ┼čase s─âpt─âm├«ni de preg─âtire la Leadership Tomorrow Academy. Anul trecut a fost ├«n T─ârlungeni, iar anul acesta, aici, ├«n S─âcele, dou─â s─âpt─âm├«ni au fost de leadership ┼či de schimbare de perspectiv─â, ┼či patru s─âpt─âm├«ni de predare. Am avut ┼či o experien┼ú─â mai ciudat─â, una dintre doamnele care au venit s─â m─â supravegheze m-a ├«ntrebat c├«┼úi rom├óni am ├«n clas─â. ┼×i am zis c─â to┼úi s├«nt copiii mei. Iar ea a spus c─â unii s├«nt mai negri. F─âcea parte dintre profesorii ├«n afara celor preg─âti┼úi de noi la care apelasem. 

S├«nt aici ├«n al doilea an, dar a┼č mai r─âm├«ne unul. ├Än general, programul dureaz─â doi ani.ÔÇť  

pagin─â realizat─â de Iaromira POPOVICI  

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.