Profesiunea: „dealer” de idei la mîna a doua

Publicat în Dilema Veche nr. 954 din 21 – 27 iulie 2022
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg

Dacă aș fi pus să caracterizez rapid raportul dintre intelectuali și puterea politică, mi-aș aduce aminte de Hayek. El observase deja că adevărata luptă pentru putere într-o societate nu este nici politică și nici economică, ci este lupta pentru impunerea ideilor prevalente în cetate. Așadar, a definit „intelectualii publici” ca fiind „dealer-i profesioniști de idei la mîna a doua”. Atrag imediat atenția că nu e nimic depreciativ în această definiție dacă nu uităm prima observație. Într-adevăr, intelectualii vehiculează idei care, în mare măsură, nu le aparțin: le-au citit undeva, le-au auzit undeva. Nu există idee pe de-a-ntregul nouă. Orice idee se naște din altele. Dar faptul că aceste idei circulă, „se vînd”, că unele idei „se vînd” mai bine decît altele, că unele idei circulă și altele nu, se datorează exclusiv intelectualilor. În acest sens, dealer-ii profesioniști de idei la mîna a doua devin protagoniștii adevăratei lupte pentru putere. Însă cei care culeg profitul politic al victoriei unora sau altora dintre idei nu sînt, decît rareori, intelectualii – sînt politicienii. Ideile sînt abstracte, dar voturile pe care le strîng în tolba unuia sau altuia dintre partide ori candidați sînt cît se poate de concrete. Bagă-le oamenilor în cap ceva și ei îți vor răspunde simetric și automat cu votul lor.

Imediat după 1989, s-a redeschis rapid spectacolul pasionant al intrării intelectualilor în spațiul dezbaterilor politice. Unii intelectuali au încercat chiar politica de-adevăratelea intrînd în partide, candidînd în alegeri politice sau ocupînd funcții în structuri politice. Amestecul intelectualilor în politică, însă, nu a fost un drum cu sens unic. Intrînd în spațiul ideilor și realităților politice, intelectualii au deschis larg ușa pătrunderii politicii în lumea lor, lumea culturii. A ieșit un amalgam care, adesea, năucește. Auzi adesea oameni din publicul spectator care reproșează cîte unui politician că nu e vrednic intelectualicește sau unui intelectual că e defect politicește.

Idealul intelectualizării vieții politice rămîne controversat. Unii spun că e de dorit. Mai bine să fii condus de oameni care știu carte. Unde mai pui că mulți dintre fanii implicării intelectualilor în politică cred că intelectualizarea politicii înseamnă, în primul rînd, moralizarea ei. Alții spun că, dimpotrivă, biblioteca să rămînă la bibliotecă, căci politica e alt gen de treabă – politica aduce salarii și pensii stabile, elimină vizele de călătorie, face drumuri și poduri, are grijă de păduri, face școli și spitale, prinde hoții. Ce treabă are cultura cu asta?

Tema relației intelectualilor cu politica are o istorie bogată. Fie vorba între noi, istoria însăși e o invenție a intelectualilor și mă întreb dacă nu cumva este și cazul politicii. Dosarul nostru nu-și propune prezentarea acestei istorii – nici să vrem n-am putea-o face. Vrem, doar, să vedem cum stau lucrurile acum, la noi și în cîteva țări la care privim cu atenție. În afara unui text despre relația intelectualilor cu politica în România, acest Dosar examinează situația la zi în cîteva țări importante: Statele Unite, Rusia, Germania. Sînt, toate, mari culturi, cu tradiții imense în materia relației intelectualilor cu politica. Tocmai din această cauză, ne interesează pe noi, mai nou veniți în filmul acesta, să vedem cam cum stau ei.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Soldati ucraineni se adapostesc in timpul unui bombardament in Lyman- razboi Ucraina FOTO Profimedia
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Armata ucraineană continuă să elibereze localități: Rușii atacă cu rachete S-300
Armata ucraineană continuă să elibereze localități de pe frontul de est în pofida anexărilor efectuate de Moscova. În Zaporojie, armata rusă atacă cu rachete sol-aer S-300 cu rază lungă de acțiune.
Soldati ucraineni elibereaza orasul Liman FOTO Twitter jpg
Reportaj CNN din orașul ucrainean Lîman: „Rușii s-au urcat pe tancuri şi au plecat” VIDEO
Pustietatea fantomatică a străzilor oraşului ucrainean Lîman eliberat de trupele ucrainene după ce fusese ocupat de cele ruse contrastează cu importanţa sa strategică.
Lupte la centrala nucleara Zaporojie FOTO EPA EFE jpg
Zece rachete sol-aer S-300, lansate de ruși asupra orașului Zaporojie
Forţele ruse au lansat luni dimineaţă circa zece rachete sol-aer S-300 asupra oraşului Zaporojie, centrul administrativ al regiunii cu acelaşi nume, distrugând obiective de infrastructură civilă.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia