Pro(copy) ┼či contra (right)

17 iulie 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Copyright & (co)piraterie Alex. Leo ╚śerban: OK, uite cum v─âd eu lucrurile: am un tablou, s─â zicem Picasso (s─â facem un exerci╚Ťiu de fic╚Ťiune ╚Öi s─â zicem c─â mi-a╚Ö putea permite un Picasso)... Tu vii ╚Öi zici: o fi al t─âu, dar e ╚Öi al meu, pentru c─â e "bun culturalÔÇŁ! Eu ├«╚Ťi zic c─â nu poate fi ╚Öi al t─âu pentru c─â l-am cump─ârat; dac─â vrei un Picasso, ├«╚Ťi cumperi un Picasso, iar dac─â nu-╚Ťi po╚Ťi permite ├«╚Ťi cumperi o reproducere... Bun, o s─â-mi zici c─â alta e situa╚Ťia cu "opera de art─â ├«n epoca reproducerii mecaniceÔÇŁ, ca pictura nu se calific─â " la fel ca muzica sau filmul " ├«n aceast─â discu╚Ťie: cei care fur─â stilul ╚Öi semn─âtura (copyright-ul, cum ar veni) unui pictor nu se cheam─â pira╚Ťi, se cheam─â falsificatori de tablouri, iar cei care fur─â un tablou se cheam─â ho╚Ťi. Dar, ├«n esen╚Ť─â, problema (moral─â) este aceea╚Öi: de ce mi-a╚Ö ├«nsu╚Öi un "bun culturalÔÇŁ f─âr─â s─â pl─âtesc nimic?! Constantin Vic─â: ├Ämi place s─â cred c─â am dep─â┼čit p├«n─â ┼či "epoca reproducerii electroniceÔÇŁ. Acum ne afl─âm ├«ntr-o epoc─â a remixului ┼či a creativit─â┼úii partajate. Bunurile culturale nu (mai) apar ex nihilo, iar cei care le produc folosesc ├«ntotdeauna resurse culturale comune (de la limb─â la idei, metode, re┼úete ┼či tehnici) ┼či, cu foarte rare excep┼úii, modul de produc┼úie este unul colectiv, ├«n care re┼úelele, comunit─â┼úile, echipele ┼či prietenii colaboreaz─â. Modelul contemporan al autorului sau inventatorului este unul rela┼úional: ne afl─âm imersa┼úi ├«n medii care ne transform─â (ofer─â input) ├«n mai mare m─âsur─â dec├«t le transform─âm noi individual (output). ├Än cazul tabloului lui Picasso, acesta nu este al t─âu a┼ča cum alte tipuri de proprietate tangibil─â (cas─â, biciclet─â, garderob─â etc.) s├«nt ale tale. Tu nu po┼úi modifica sau altera un tablou de Picasso ┼či nu ├«l po┼úi vinde c├«nd ┼či cum vrei. Conceptul fundamental de proprietate individual─â presupune exclusivitate ┼či raritate. O resurs─â are motive s─â fie individualizabil─â doar atunci c├«nd e rar─â, iar alocarea ei trebuie s─â aduc─â eficien┼ú─â social─â. ├Än cazul bunurilor ideale (sau culturale, cum le numim noi) nu putem vorbi de raritate. ├Än acela┼či timp bunurile culturale s├«nt replicabile la infinit cu costuri nule. M─â bucur c─â ai folosit verbul "a ├«nsu┼čiÔÇŁ " e un verb propriu limbii rom├«ne care are dou─â sensuri: primul este cel de apropriere, luare ├«n proprietate; al doilea ├«nseamn─â "a asimila, a dob├«ndi cuno┼čtin┼úe, idei, opinii ├«ntr-un domeniuÔÇŁ (dup─â DEX, cel pu┼úin). Oamenii c├«nd ├«┼či ├«nsu┼česc un bun cultural ideal nu-┼či aproprie nimic, ci asimileaz─â informa┼úie ┼či dob├«ndesc cuno┼čtin┼úe. Ei nu devin proprietari fraudulo┼či, nelegitimi ai unei propriet─â┼úi. Dac─â ar fi a┼ča, atunci orice ├«nsu┼čire ar duce la deposedarea altora de resurse rare, iar efectul ar fi dispari┼úia ├«n timp a culturii. ├Äns─â ├«nsu┼čirea unor entit─â┼úi imaterial-informa┼úionale are ca efect tocmai perpetuarea culturii ┼či transformarea ei creativ─â. Atunci c├«nd auzi o poezie citit─â de cineva ┼či o memorezi ┼úi-ai ├«nsu┼čit-o. Dar oare ai l─âsat poetul f─âr─â versurile sale? ├Änsu┼čirea conserv─â dreptul moral al autorilor. O astfel de ├«nsu┼čire poate fi doar gratuit─â pentru c─â nu presupune un transfer de proprietate. Industria clameaz─â un drept sui generis (cel patrimonial) pe care publicul re-creator nu ├«l recunoa┼čte drept unul valid. a.l.╚Ö.: Stai pu╚Ťin, s-o lu─âm u╚Öor. 1. Nu prea ├«n╚Ťeleg cum e povestea asta cu "o epoc─â a creativit─â╚Ťii partajateÔÇŁ? Ideea c─â orice produs cultural este suma unor "resurse culturale comuneÔÇŁ nu ├«nseamn─â c─â modul de produc╚Ťie este unul colectiv; numai utilizarea acelor produse poate fi colectiv─â...; 2. P├«n─â s─â ajungem la "remixuriÔÇŁ, hai s─â vorbim despre produsele culturale canonice " muzica, de pild─â; 3. Nu mi-e foarte clar de ce, dac─â s├«nt proprietarul unui Picasso, nu ├«l pot vinde (?); 4. ├Äntr-adev─âr, produsele culturale pot fi replicabile, dar de ce "trebuieÔÇŁ ca replicarea lor s─â fie gratuit─â? ├Än privin╚Ťa informa╚Ťiei, s├«nt de acord " ea poate fi "├«nsu╚Öit─âÔÇŁ gratis: cineva ├«╚Ťi recit─â o poezie ╚Öi, dac─â ai memoria bun─â, o memorezi; dar dac─â, dup─â ce-ai memorat-o, vrei s─â cite╚Öti un ├«ntreg volum al acelui poet, trebuie s─â-l cumperi. ├Än muzic─â, la fel (probabil c─â ar trebui s─â facem o distinc╚Ťie ├«ntre "artele succesiuniiÔÇŁ de care vorbea b─âtr├«nul Lessing ╚Öi "artele simultaneit─â╚ŤiiÔÇŁ...). Una e s─â ascul╚Ťi la c─â╚Öti, ├«ntr-o libr─ârie de cd-uri, o pies─â " sau chiar un ├«ntreg album " ca "s─â-╚Ťi faci o ideeÔÇŁ (s─â ╚Ötii dac─â te intereseaz─â s─â-l cumperi) ╚Öi alta s─â-l descarci gratuit de pe internet. Scuza cea mai des invocat─â de pira╚Ťi este aceea c─â nu vor s─â cumpere produsul respectiv, vor "doarÔÇŁ s─â-l asculte. Or, dac─â e vorba despre "drept moralÔÇŁ, acesta este " ├«ntr-adev─âr " intangibil (cu condi╚Ťia, totu╚Öi, s─â fie men╚Ťionat m─âcar numele artistului respectiv!); dar mai exist─â ╚Öi dreptul de folosin╚Ť─â - ╚Öi aici intervine copyright-ul. Dac─â, odat─â "procesat─âÔÇŁ informa╚Ťia, ai inten╚Ťia s─â reascul╚Ťi piesa/albumul (s─â recite╚Öti poezia/volumul etc.), atunci nu mai poate fi vorba despre "bun comunÔÇŁ (= informa╚Ťie), ci de pl─âcere personal─â. Iar pl─âcerile cost─â: dac─â artistul vrea s─â fac─â un cadou fanilor s─âi, organizeaz─â un concert (sau o lectur─â). Dar ╚Öi concertul cost─â, ca ╚Öi volumul pe care-l iei dup─â lectur─â (dac─â ╚Ťi-a pl─âcut). Cred c─â acel "public re-creatorÔÇŁ se ascunde ├«n spatele unor concepte ce╚Ťoase produse instant pentru a nu scoate banul din buzunar... C.V.: Hai s─â r─âspund mai ├«nt├«i la ├«ntreb─âri. 1. Accept─âm am├«ndoi c─â orice act creativ porne┼čte de la un fond comun de idei, practici, tehnici etc. Modurile de protec┼úie ale a┼ča-zisei propriet─â┼úi intelectuale restr├«ng dramatic accesul la fondul comun ┼či ├«ngr─âdesc orice nou─â crea┼úie, remix, parodie sau chiar citare. Legat de "creativitatea partajat─âÔÇŁ s─â ne g├«ndim numai la faptul c─â orice film, spectacol de teatru, ├«nregistrare sonor─â s├«nt de fapt rezultatul unei munci de echip─â, ├«n care fiecare dintre membrii echipei are un rol necesar ├«n crea┼úia operei. ├Än lumea cercet─ârii e la fel: nu exist─â cercetare individual─â, orice mic progres e rezultatul unor grupuri de cercetare ┼či se valideaz─â ├«ntr-o comunitate epistemic─â. ├Än lumea digital─â, modelul colaborativ e cel dominant: sute de sisteme de operare open source, Wikipedia, browserul Firefox etc. Dezvoltarea web-ului ca tehnologie se face prin grupuri de lucru care propun noi standarde ┼či reguli. Poate c─â ar trebui s─â privim interdisciplinar spre tehnologia web ┼či s─â vedem un model al guvernan┼úei bunurilor culturale. 3. Nu am sus┼úinut c─â nu po┼úi vinde un Picasso, ci c─â nu-l po┼úi modifica ┼či vinde a┼ča cum vrei tu, ├«n condi┼úiile impuse de tine. Inten┼úia mea era s─â ar─ât c─â nu ├«┼úi exerci┼úi rela┼úia de proprietate cu un tablou la fel cum o exerci┼úi cu un alt bun tangibil. ┼×i aproape toate bunurile tangibile pe care le consum─âm s├«nt culturale: omniprezen┼úa design-ului, no┼úiunea de "brand", istoria produc─âtorului, practica social─â pe care o aduce orice bun (bicicleta, de exemplu) - toate acestea fac parte dintr-un sistem cultural complex ├«n care consumatorii, adic─â publicul, nu mai vor s─â fie doar terminale ale unor emi┼ú─âtori, ci actori care modific─â ├«n mod public, nu doar achizi┼úioneaz─â privat. De ce un tablou de Picasso nu poate fi alterat, dar opera unui designer de la IKEA da? 2. ┼či 4. Muzica e marele c├«┼čtig─âtor al file-sharing-ului. Toate studiile arat─â c─â ├«n timp ce v├«nzarea de discuri scade (┼či nu din cauza pirateriei, cum ├«ncearc─â s─â acrediteze ideea industria, ci din cauza inadecv─ârii produc─âtorilor la noul mediu, cel online), cre┼čte masiv v├«nzarea de melodii online (iTunes e un exemplu), lumea se orienteaz─â c─âtre o paradigm─â a accesului, nu a propriet─â┼úii (Last.fm, Pandora etc.) ┼či, mai ales, accentul s-a mutat pe reprezenta┼úiile live " oamenii merg din ce ├«n ce mai mult la concerte, fie pe stadioane, fie ├«n cluburi sau filarmonici. Acest clash tehnologico-cultural petrecut din anii ÔÇÖ90 ├«ncoace de-abia acum ├«┼či face sim┼úite efectele: arti┼čtii se re├«ntorc la practica vie a artei lor, concertul, ┼či apar genuri & ni┼če noi (├«n care identitatea local─â e important─â). ├Än 90 am fost genera┼úia MTV, acum genera┼úia MySpace ├«┼či impune propriile standarde. Nu pot s─â nu remarc c─â ├«n muzica rom├«neasc─â singurii care au ├«n┼úeles c─â file-sharing-ul de fapt e cea mai bun─â metod─â de promovare ┼či atragere a publicului s├«nt maneli┼čtii. Internetul produce, prin file-sharing, cultura particip─ârii ┼či recomand─ârii, externalit─â┼úi pozitive ├«n re┼úea (prin costurile nule de reproducere). Proprietatea intelectual─â este un mod de a re-internaliza aceste externalit─â┼úi: cum orice mp3 poate zburda liber prin re┼úea, produc─âtorul vrea s─â-l ┼úin─â captiv (fie printr-un sistem de protec┼úie de drepturi digitale, fie prin procesele pe care le intenteaz─â, fie prin campaniile care demonizeaz─â file-sharing-ul ┼či aduc panica moral─â) ┼či s─â-l distribuie doar celor care pl─âtesc. Dar de ce atunci produc─âtorii nu-┼či ┼úin produsele ├«n afara re┼úelei? Pentru c─â dac─â nu circuli online, nu exi┼čti. Exist─â un punct de echilibru ├«ntre cerin┼úele industriei, natura arti┼čtilor ┼či dorin┼úa publicului de a fi parte creativ─â, nu doar receptoare. Important este s─â-l negociem ├«mpreun─â. Observi ┼či tu c─â fiecare gen sau mod creativ are o natur─â special─â (e bine c─â b─âtr├«nul Lessing a fost ┼či el chemat la masa dezbaterii!). Fiecare dintre aceste naturi ne oblig─â s─â observ─âm ┼či s─â teoretiz─âm altfel rela┼úia de proprietate dintre autor, produc─âtor, public ┼či suportul pe care se afl─â opera. S├«ntem captivi ai unui sistem impus ├«n anii ÔÇÖ60 (n-o spun eu, ci economi┼čti ┼či profesori de drept), cel al "propriet─â┼úii intelectualeÔÇŁ, un sistem care are leg─âtur─â ┼či cu R─âzboiul Rece ┼či cu dorin┼úa SUA de a avea o legisla┼úie interna┼úional─â care s─â-i apere produsele intelectuale ├«n exterior. Acest sistem, dup─â cum observ─â mul┼úi critici ai globaliz─ârii (Stiglitz), dar ┼či sus┼úin─âtori intransigen┼úi ai pie┼úei libere ┼či capitalismului (Mises, Friedman etc.) nu este unul fundamentat corect ┼či eficien┼úa sa este sc─âzut─â. Umbrela "proprietate intelectual─âÔÇŁ este una care nu ap─âr─â de ploaie pe nimeni. Dac─â privim spre industriile creative care se bazeaz─â mai pu┼úin pe copyright (cum ar fi moda, de exemplu), dinamica e cu totul alta, ritmul de schimbare e ridicat ┼či impactul asupra publicului cre┼čte de la an la an. La fel putem privi spre distribu┼úiile Linux. Cred c─â ar trebui s─â purt─âm discu┼úii pentru fiecare ramur─â a industriilor creative ┼či de divertisment ├«n parte, apoi s─â punem naturile lor specifice ├«n raport cu utilitatea social─â pe care o au (pentru c─â alt mod de a fundamenta protec┼úia lor deocamdat─â nu exist─â) ┼či la final s─â avem perspectiva larg─â, a culturii ca sistem de rela┼úii at├«t ├«n spa┼úiu, c├«t ┼či ├«n timp. A┼č mai face o distinc┼úie ├«ntre produs/industrie cultural─â ┼či bun cultural/cultur─â. E clar c─â dac─â alegem s─â purt─âm discu┼úia ├«n termenii primului cuplu, vom fi aten┼úie la ce tip de tranzac┼úie exist─â ├«ntre autor, produc─âtor ┼či receptor. ├Än termenii celui de-al doilea cuplu, deja introducem no┼úiuni mai fragile, dar mult mai importante: comunitate, utilitate social─â etc. Nu cred c─â un concept transversal cum e "proprietatea intelectual─âÔÇŁ e mai pu┼úin ce┼úos dec├«t cel al publicului "consumactorÔÇŁ sau "re-creatorÔÇŁ. Dac─â vrem s─â conserv─âm regulile actuale (care s├«nt cam ciudate, pentru c─â pleac─â de la asump┼úia c─â oricine e un posibil violator de drepturi) atunci va trebui s─â fundament─âm acest nou tip de proprietate consistent cu no┼úiunea propriet─â┼úii cum o avem de la greci ┼či romani ├«ncoace. Dac─â vrem s─â le schimb─âm astfel ├«nc├«t s─â aduc─â avantaje tuturor (┼či nu doar produc─âtorului industrial, care-n ziua de azi nu-┼či mai g─âse┼čte utilitatea, c├«nd informa┼úia e la un click distan┼úa) atunci trebuie s─â reform─âm prima institu┼úie: limbajul ├«n care are loc discu┼úia despre creativitate ┼či dezvoltarea cultural─â. a.l.╚Ö.: Ceea ce spui despre "munca ├«n echip─âÔÇŁ nu este relevant dec├«t ├«n cazul filmului, eventual al muzicii: un roman nu se scrie, totu╚Öi, ├«n echip─â, ╚Öi nici un tablou nu se picteaz─â la mai multe m├«ini... ├Än plus, dac─â vorbim strict despre cinema, exist─â un ├«ntreg "tren(d) de g├«ndireÔÇŁ care sus╚Ťine c─â filmul este al regizorului (autorului), nu al altcuiva " ╚Öi basta. Evident c─â proprietatea intelectual─â restr├«nge " n-a╚Ö zice "dramaticÔÇŁ, ci logic " accesul la "fondul comunÔÇŁ: asta e ╚Öi ideea " de a descuraja aproprierea unui "trademarkÔÇŁ stilistic de c─âtre oricine. Problema, a╚Öa cum o v─âd eu, este c─â o ├«ntreag─â cultur─â tradi╚Ťional─â (patrimonial─â) s-a trezit, brusc, v─ârsat─â ├«ntr-o alt─â paradigm─â " aceea "open shareÔÇŁ " cu care n-are nimic de-a face. ╚śi atunci, se ├«ncearc─â o reconfigurare a ├«nse╚Öi fundamentelor acestei culturi pentru a valida noua paradigm─â... Un exemplu ├«n acest sens este ceea ce spui despre un Picasso: pentru mine, el nu poate fi "alteratÔÇŁ (bine zis!) a╚Öa cum modifici "operaÔÇŁ unui designer de la IKEA pentru c─â primul este un produs artistic, ├«n timp ce al doilea este artizanal. Primul are valoare de unicat, al doilea " de prototip de serie. ├Än fine, primul nu este "utilÔÇŁ, e un lux (╚Öi e bine s─â r─âm├«n─â a╚Öa!), ├«n timp ce al doilea este utilizabil ╚Öi abordabil (financiar). Democratizarea ├«n exces a produselor culturale " punerea pe acela╚Öi plan a unui Picasso ╚Öi a unei mobile IKEA " duce, pe de o parte, la sc─âderea valorii lor (ce e foarte accesibil se devalorizeaz─â) ╚Öi demonstreaz─â, pe de alt─â parte, c─â " ├«n mod paradoxal " paradigma "open shareÔÇŁ nu este, p├«n─â la urm─â, dec├«t o nou─â g─âselni╚Ť─â economic─â: de la pu╚Ťin, dar bun, se trece la mult, dar ieftin. Lumea este programat─â, astfel, s─â consume mai mult, de o calitate mai proast─â, pentru c─â " probabil ", atunci c├«nd faci adunarea, ie╚Öi pe plus. R─âzboiul Rece ca "motorÔÇŁ al propriet─â╚Ťii intelectuale ├«mi sun─â a teoria conspira╚Ťiei " nu cump─âr ideea asta. Dac─â ├«n schimb, ├«ntr-adev─âr, economi╚Ötii au descoperit c─â cel─âlalt sistem (ap─ârat & publicitat de tine) este mai viabil, acest lucru nu face dec├«t s─â confirme ce spuneam mai sus: economia "ruleaz─âÔÇŁ! ├Än dauna calit─â╚Ťii, repet... C.V.: N-am ├«ncercat s─â-┼úi v├«nd scenarii (tocmai ┼úie, critic de film!), R─âzboiul Rece era contextul ├«n care proprietatea intelectual─â intr─â ├«n scen─â, nu motorul unui mecanism determinist. S─â r─âspund pe r├«nd. a. Consecin┼úele propriet─â┼úii intelectuale decurg logic din no┼úiunea de proprietate intelectual─â. Dar asta nu le face mai pu┼úin dramatice. Pentru c─â problema e ne├«n┼úelegerea asupra a ce ├«nseamn─â proprietatea intelectual─â ca institu┼úie regulatoare a schimburilor noastre culturale. ┼×i e dramatic modul de a stopa evolu┼úia fireasc─â c─âtre o democra┼úie cultural─â peer-to-peer, egal-la-egal. b. Reducerea accesului la "fondul comunÔÇŁ are drept consecin┼úe un nivel sc─âzut de inova┼úie ┼či diversitate cultural─â. Dac─â nu m─â crezi, prive┼čte ├«n jurul t─âu. ├Än acela┼či timp cultura patrimonial─â de care vorbe┼čti este asigurat─â ├«n timp doar dac─â este de-materializat─â ┼či l─âsat s─â se disperseze ├«n re┼úea. Ca-n cazul conceptului de design de la IKEA, oamenii o vor putea (re)materializa ├«n casele lor. c. Eu ├«n┼úeleg democratizarea accesului la cultur─â prin piraterie drept ceva pozitiv, chiar dac─â accept c─â o mare parte dintre produc┼úiile marilor Studiouri s├«nt ni┼čte re┼úete (exact cum designerul de la IKEA face o re┼úet─â pentru zeci de mii de oameni). Urm─âtorul pas al democratiz─ârii [democratizarea produc┼úiei ┼či schimbului cultural], cred, este desfiin┼úarea marilor Studiouri ┼či invita┼úia ca oamenii s─â-┼či produc─â de pe pozi┼úii de egalitate arta, exact a┼ča cum fac acum file-sharing - peer-to-peer. d. Eu ├«n┼úeleg arta drept un me┼čte┼čug. Techne. Prefer aceast─â pozi┼úie extrem de veche. e. Vrei s─â spui c─â economia care "ruleaz─âÔÇŁ e un scenariu f─âcut de unii, iar platoul de filmare e pia┼úa sau, respectiv, Statul (├«n economia planificat─â)? Tu crezi c─â Picasso e un lux aparte. Eu spun ca e pe toate gardurile ┼či ├«n toate topurile, e la tv ┼či la fashion tv, e ├«n orice conversa┼úie semidoct─â, e peste tot. Cum te salveaz─â de aceast─â imagine a unui Picasso mediatic ┼či hipermarketizat faptul c─â ai un original? Picasso e foarte util celor care de┼úin opere de Picasso acas─â. Tu crezi c─â democratizarea duce implicit la mediocrizare. Eu zic c─â p├«n─â ┼či expunerea la aceste produse ieftine de care vorbe┼čti, devalorizate, unele scrise la re┼úet─â de fapt e un act civiliza┼úional cu multe consecin┼úe pozitive. Mai mult, cei care cred ca aceste produse ┼či-au pierdut valoarea (a┼ča cum spui tu) au posibilitatea de a deveni aten┼úi la bunurile care s├«nt ├«n domeniul public (cum ar fi Odiseea), s─â le cerceteze ┼či s─â le interpreteze, remixeze etc. Poate apare o contra-cultur─â (noul antic, s─â-i zicem) care s─â stopeze consumismul de artefacte artistice, tehnologice, me┼čte┼čug─âre┼čti produse de o industrie de mas─â, standardizat─â ┼či eficient─â. Tu crezi c─â e o falie de netrecut ├«ntre cultura tradi┼úional─â, bazat─â pe o elit─â care stabile┼čte valoarea ┼či pe selec┼úia accesului ├«n func┼úie de merite, ┼či noul mod de produc┼úie cultural─â bazat pe deschidere pentru ├«nghi┼úirea clien┼úilor. S├«nt de acord. Eu cred c─â o cultur─â open source, adic─â una cu surs─â deschis─â (pe care o putem modifica to┼úi ┼či ├«n care nimic nu este apropriabil, ci doar transmisibil), este o a treia cale ├«n care tot ce a produs "cultura tradi┼úional─âÔÇŁ (pre-electronic─â) poate fi p─âstrat ┼či reutilizat. Valoarea lui Homer e legat─â de faptul c─â a circulat ├«n toat─â lumea liber de 3000 de ani ┼či s-a creat o comunitate de speciali┼čti care l-a transmis mai departe (canonic sau necanonic). a.l.╚Ö.: Eu zic c─â ideea asta cu "oamenii care s─â-╚Öi produc─â de pe pozi╚Ťii de egalitate arta... peer to peerÔÇŁ e a╚Öa, un fel de C├«ntarea Rom├«niei "open sourceÔÇŁ la tot mapamondul, online " cu Gicu "├«mbun─ât─â╚Ťindu-lÔÇŁ, meseria╚Ö, pe Picasso. ╚śi sper s─â nu apuc ziua c├«nd se va ├«nt├«mpla. ├Äncerc s─â sintetizez (din punctul meu de vedere, fire╚Öte): 1. Pirateria este o revolt─â ideologic─â, nicidecum o "fent─âÔÇŁ financiar─â; cei care o practic─â s├«nt "neo-haiduciiÔÇŁ lumii www, care-au g─âsit ├«n suportul electronic mijlocul ideal pentru a "face dreptateÔÇŁ operelor de art─â produse de pu╚Ťini pentru pu╚Ťini, sf─âr├«m├«nd "monopolulÔÇŁ propriet─â╚Ťii intelectuale ╚Öi ├«mp─âr╚Ťindu-le, egal, la c├«t mai mul╚Ťi; 2. Cultura patrimonial─â trebuie democratizat─â prin "dematerializareÔÇŁ, iar consumatorii ei ├«ncuraja╚Ťi s─â renun╚Ťe la idei vetuste precum "unicatÔÇŁ, "aur─âÔÇŁ etc.; odat─â f─âcut acest pas, opera de art─â patrimonial─â este liber─â " ├«n fine " s─â fie "re-creat─âÔÇŁ ├«n c─âminele tuturor pe computer " noul deus ex machina + idola tribus; 3. Faptul de a vedea Picasso-uri pe toate pungile, "hipermarketizateÔÇŁ la modul serial-warholian, face inutil─â de╚Ťinerea lor ├«n muzee ╚Öi " ├«n cazurile unor happy few " ├«n propriile c─âmine; cump─ârarea lor devine un moft; 4. Publicul "orizontalÔÇŁ (adic─â acela care-╚Öi ├«nsu╚Öe╚Öte operele patrimoniale ├«n vederea "remix─âriiÔÇŁ lor casnice) este " sau va deveni, ├«n timp " o avangard─â cultural─â ce se va opune poduselor standardizate ale consumismului, v├«rful de lance al "celei de-a treia c─âiÔÇŁ care ├«l va salva pe Homer de la uitare prin open source. P─ârerea mea este c─â toate acestea ╚Ťin de utopie dar c─â, ├«n cazul ├«n care ele chiar se vor ├«nt├«mpla, realitatea va deveni o distopie: opera de art─â (patromonial─â sau nu) va ajunge un simplu accesoriu casnic precum televizorul sau cuptorul cu microunde (vezi deja-obiceiul vizion─ârii filmelor pe dvd-uri, care le s─âr─âce╚Öte ╚Öi le banalizeaz─â), artistul va ajunge s─â fie oricine poate (╚Öi oricine va putea!) s─â-╚Öi pun─â pe net "opereleÔÇŁ, publicul va ajunge s─â nu mai aib─â acces dec├«t la produsele cele mai "vizibileÔÇŁ, care fac "ratingÔÇŁ pe net (incapabil s─â g─âseasc─â gr├«ul ├«n oceanul de neghin─â), iar cultura va dec─âdea, mai mult sau mai pu╚Ťin ├«ncet dar sigur, plafonat─â la nivelul gusturilor majoritare ale unui public care, lipsit de accesul la opere cu adev─ârat importante (mult mai greu de g─âsit, cum spuneam, dup─â cum ne arat─â deja practica cotidian─â a netului...), se va mul╚Ťumi " orizontal " cu o supraabunden╚Ť─â de produse jetabile. "A treia caleÔÇŁ nu va fi altceva dec├«t otevizarea www a culturii.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?