Printre astrele islamului

Laura SITARU
Publicat în Dilema Veche nr. 1029 din 28 decembrie – 10 ianuarie 2023
image

Din vremuri vechi, pe cînd islamul nu-și făcuse loc în Peninsula Arabă, beduinii priveau cu încredere cerul, mai ales cerul nopții, obișnuiți fiind să descifreze semnele și mesajele astrelor și să-și (con)ducă viața în armonie cu acestea. În deșertul arab, răcoarea nopții și lumina lunii sînt binecuvîntare și adăpost pentru cei care trăiesc sub soarele arzător al zilelor; astfel, sub lumina lunii se întîmplă cele mai frumoase povești de dragoste atît de pasionant descrise de poeții din preislam, dar și nesfîrșitele șezători în jurul focului care dezleagă limbile și rostuiesc apoi cuvintele în poeme bine meșteșugite de a căror artă ne minunăm și astăzi. I-am spus nopții, pe cînd întinzîndu-și spinarea / se pregătea să se-nalțe-n rafale: O, noapte, (...) cît ești de lungă / stelele parcă-s legate cu funii de stînci colosale, citim cu încîntare din poetul de secol VI Imru-l Qays în traducerea inspirată realizată de Nicolae Dobrișan și Grete Tartler.           

Nu este de mirare că, într-un astfel de context geografic și cultural, luna este astrul binecuvîntat la lumina căruia viața capătă sens, iar oamenii se trezesc din letargia zilelor arse de soare. Gramatica limbii arabe realizează opoziția între lună și soare prin gen, așa cum fac și alte limbi care cunosc categoria genului, însă spre deosebire de, bunăoară, limba română, araba plasează luna (al-qamar) printre realitățile masculine, iar soarele (ash-shams) în rîndul celor de gen feminin. Dacă ar fi să ne referim la unele teorii care constată că limba arabă asociază în sens larg și simplificator binele cu genul masculin al numelor și răul cu femininul (soarele, războiul, animalele a căror mușcătură este mortală etc.), ar trebui să constatăm că luna (al-qamar) se situează gramatical și cultural „de partea bună” a lucrurilor. Dar nu ne vom referi la aceste teorii, interesante altfel pentru o istorie a perspectivelor clasice și moderne asupra gramaticii limbii arabe. Cert este că luna este asociată în cultura arabă și mai tîrziu islamică cu aspectele bune, frumoase și utile ale vieții. 

Dincolo de dimensiunea poetică în care astrul, mai ales în forma sa plină (al-badr), strălucește aidoma chipului iubitei, luna este elementul esențial pe baza căruia funcționează calendarul islamic. Preluînd acest tip de calendar de la arabii din preislam, islamul aduce o inovație și interzice apariția celei de-a treisprezecea luni care era adăugată o dată la trei ani pentru sincronizarea cu calendarele organizate după ciclul solar. Calendarul islamic începe, cum se știe, cu 622, anul în care profetul Muhammad părăsește Mecca natală și se stabilește la Medina sau, mai exact spus, este alungat din Mecca natală (al-higra sau fuga). Legenda spune că, la intrarea în Medina, femeile și copiii i-au ieșit în întîmpinare cîntînd talaʻa l-badru ʻalay-na („Luna plină a răsărit peste noi”), figura profetului fiind asociată cu prezența binefăcătoare a astrului ceresc pentru un oraș în căutare, la vremea aceea, de echilibru politic. Imaginea profetului islamului ca lună plină răsărită peste lume este relevantă pentru locul pe care astrul îl ocupa în cultura arabă la momentul apariției islamului în Peninsulă. La cîțiva ani după aceea, al doilea succesor al lui Muhammad la conducerea Medinei, Omar ibn al-Khattab (634-644), instituie oficial calendarul lunar anunțat deja de profet (Coran, 10:5). Astfel, luna capătă un rol fundamental în stabilirea începutului și sfîrșitului unei luni calendaristice, căci fazele lunii sînt cele care determină dacă numărul de zile dintr-o lună este douăzeci și nouă sau treizeci. Deși au existat numeroase încercări de prestabilire a calendarului lunar (în istorie, dinastia fatimidă a avut un astfel de calendar previzibil, dar și alții), teologia islamică insistă ca luna să fie văzută și observată cu ochiul liber. Această directivă religioasă importantă a produs și dereglări în calendarul islamic. Astfel, din pricina condițiilor meteorologice (un cer înnorat), în anul 2005, sărbătoarea care marchează sfîrșitul lunii ramadan, ʻayd al-fitr, a început cu un decalaj de o zi în anumite țări ale lumii islamice. Această zi în care ar trebuit să fie sărbătoare, dar nu este – pentru că luna nu se vede cu ochiul liber – poartă și un nume în arabă, i se spune yawm as-sakk (yawm ash-shakk), ziua îndoielii, care prelungește cu o zi luna respectivă din calendar. Dincolo de perspectiva teologică, împrumutînd „meteahna” grecilor, persanilor, hindușilor și a altor neamuri fascinate de cer, musulmanii, arabi și nearabi, s-au aruncat cu pasiune în misterele astrologiei (ʻilm al-falak) și astronomiei deopotrivă, tratîndu-le cu metode și mijloace diferite. Al-Ghazali, ar-Razi, Ibn Rushd, Omar Khayyam sînt doar cîțiva dintre marii savanți ai islamului clasic din a căror formare științifică nu lipsește ʻilm al-falak. Și exemplele pot continua la nesfîrșit într-o cultură fascinată de mișcarea cu sens a astrelor. În 762, cînd se hotărăște să construiască o capitală pentru califatul pe care-l conducea, califul al-Mansur consultă în secret astrologi persani despre locul ideal în care să pună prima piatră pentru viitorul și minunatul Bagdad. În Coran, „cititul în stele”, exceptînd aici astrul calendarului islamic, este asociat cu practici vrăjitorești de sorginte preislamică, de aceea fiind condamnat. Desigur, această interdicție nu i-a împiedicat nicicînd pe musulmani să privească stelele și să caute răspunsuri în feluritele configurații desenate pe cer.

Laura Sitaru este conferențiar la Secția de limba și literatura arabă și decan al Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cum arată Rotunda, locul unde a fost bătaie pe „casele de 250 de euro". Prețul cu care se vând acum imobilele FOTO
Zeci de proprietari ai caselor din satul Rotunda, comuna băcăuană Gura Văii, își reabilitează și modernizează imobilele. Mai mult de jumătate din cele 205 case construite de autorități în 2005, după inundații devastatoare, și abandonate ulterior au fost cumpărate la licitație acum doi ani
image
Unde trăiesc cel mai puțin „dotaţi“ bărbaţi din lume. Locul ocupat de români în topul mondial
Cercetătorii au întocmit o hartă interactivă a statelor unde trăiesc cei mai slab dotați bărbați.
image
Tipul de brânză pe care este bine să-l mănânci înainte de culcare: adormi în timp record
Mâncatul câtorva felii de brânză înainte de culcare vă poate ajuta să adormiți rapid.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.