''Prinţ şi cerşetor''

Publicat în Dilema Veche nr. 237 din 28 Aug 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Deşi la multe capitole publice România e codaşa Europei, fenomenul cerşetoriei ne-a propulsat pe locuri fruntaşe. Conducem detaşat în topul continentului, şi nu numai străzile noastre, trenurile şi autobuzele noastre abundă de cerşetori, dar de ani buni am ajuns să şi exportăm cerşetoria, fără ca autorităţile să pară a avea un plan eficient de combatere a acestei probleme. Poate doar de anul acesta să intervină schimbări. Pe 12 iunie a început campania "Prinţ şi Cerşetor", un proiect demarat de Poliţia Capitalei împreună cu "Asociaţia Salvaţi Copiii" şi serviciile de asistenţă socială. Campania se adresează în primul rînd cetăţenilor, pe care autorităţile vor să-i conştientizeze de faptul că, oferind bani, nu îi ajută pe cei aflaţi în nevoie, ci, din contră, întreţin o tară socială, limitîndu-le astfel lor posibilităţile de a avea o viaţă normală. Campania "Prinţ şi Cerşetor" adresată populaţiei este o declaraţie făţişă a depunerii armelor autorităţilor în luptă cu cerşetoria? Nu trebuie să privim lucrurile în felul acesta. Niciodată poliţia nu va responsabiliza populaţia în legătură cu o problemă pe care este abilitată. Poliţia e o instituţie de serviciu public iar datoria ei e de a rezolva o problemă legată de domeniul public, de siguranţa cetăţenilor. La noi cerşetoria e mai mult o problemă socială iar la eradicarea ei trebuie să contribuim cu toţii. Poliţia şi-a propus prin această campanie să sensibilizeze oamenii şi să îi facă să înţeleagă, să conştientizeze problemele care decurg din faptul că dau bani cerşetorilor. Practic, întreţin acest fenomen. Această campanie are aşadar atît rolul de a conştientiza populaţia, dar şi de a proteja pe acei nefericiţi ai sorţii, cerşetorii, pentru a le îmbunătăţi condiţia. De ce nu sînt ridicaţi de pe stradă, în baza legii? Din păcate, nu pot fi reţinuţi cu forţa în centre de plasament. Noi putem să luăm doar măsurile prevăzute de Legea 61 pentru asemenea infracţiuni. Putem să-i sancţionăm pentru cerşetorie, pedeapsa stabilită de lege fiind amendă sau închisoare de la o lună la trei ani. Le putem întocmi dosare de cercetare penală, dar cam atît. Le dăm amenzi, unii ajung să primească şi cîte o mie de amenzi pe lună, dar neavînd nici un fel de venit sau bunuri care să poată fi urmărite, nu le pot plăti. Rezultatul este nul. Dacă se întocmeşte un dosar de cercetare penală pentru cerşetorie, dosarul intră pe anumite căi de procedură legală şi pînă la rezolvare cerşetorul rămîne pe stradă. Or, scopul nostru nu e acesta. De aceea trebuie să contribuie mai mulţi factori şi în special societatea civilă. Există organizaţii care se ocupă de problema socială a cerşetoriei şi cred că aceasta e zona spre care trebuie să ne orientăm cu toţii. Serviciile sociale se implică îndeajuns? Noi le sesizăm. E o problemă pe care nu o pot discuta pentru că nu cunosc în detaliu activitatea lor. Personal, cred că se implică, dacă îndeajuns sau nu rămîne de văzut. Oricum, dacă un cerşetor e pe stradă nu înseamnă că serviciile sociale nu se implică. E la fel ca în cazul aurolacilor: noi îi adunăm de pe stradă, îi ducem în centrele de asistenţă socială, dar mai mult de o baie, o masă caldă şi haine de schimb nu se poate face pentru ei. Ei decid şi au libertatea de a o face, de a pleca din nou pe stradă sau în canal. Cerşetoria e o problemă exclusivă a României? Din păcate, noi am exportat cerşetori în ţările de vest, care stau cu pancarta legată de gît şi mîna întinsă. În cadrul campaniei "Prinţ şi Cerşetor" am avut de asemenea un vernisaj în care am expus tot felul de pancarte şi slogane pe care cerşetorii le folosesc pentru a stîrni mila. Personal, am întîlnit în străinătate conaţionali care stau cu mîna întinsă la cerşit şi care îmi declarau că mai bine faci 1 euro decît 1 leu. Mulţi cîştigă şi cîteva sute de euro pe zi. Cu alte cuvinte, România a devenit o fabrică de cerşetori? Nu pot să spun asta, deşi ei sînt foarte vizibili în străinătate. Europa are şi ea cerşetorii ei. În Anglia, de exemplu, a avut loc o campanie similară, cu sloganul: "Dacă aveţi milă de ei, le grăbiţi moartea". De asemenea, în capitalele Europei, există o sumedenie de oameni ai străzii, aşa-numiţii "artişti stradali", care dau tot felul de spectacole pentru bani. Sînt alte forme de cerşetorie, deşi actul rămîne acelaşi. Ce tipuri de cerşetori există? De la copii, la adulţi şi bătrîni. Am avut de curînd un caz, un cerşetor la metrou, un bătrîn care depusese la o bancă, în trei zile, zece milioane de lei vechi. Mai există şi aşa-numiţii "cerşetori răi", cei care devin violenţi, dacă nu le dai bani, şantajînd prin violenţă. Ocupă locurile din parcări şi cer taxe de protecţie a maşinii. Dacă nu le dai, te ameninţă că îţi zgîrîie maşina etc. În cazurile astea, în primul rînd oamenii ar trebui să ştie cît de important e să sesizeze poliţia şi să nu se lase intimidaţi de ei şi să le dea bani. Compasiunea trecătorilor le poate aduce acestora vreun beneficiu? Compasiunea celor care oferă bani cerşetorilor îi conduce de fapt pe aceştia la moarte. E paradoxal, dar aşa se întîmplă, pentru că din acei bani de foarte multe ori îşi cumpără droguri sau băutură. Poate o soluţie ar fi să le oferi mîncare sau apă, dar e mai la îndemînă să dai bani. Te simţi bine crezînd că ai ajutat, dar nu mergi mai departe cu gîndul să vezi cum folosesc ei banii. În Indonezia există o lege care amendează pe cei care dau bani cerşetorilor. Credeţi că e o idee bună? Da. E o idee foarte bună, la fel cum bună e ideea de a pedepsi pe cei care dau mită. Practic, e vorba de întreţinerea acestui fenomen. Dacă nu mai primeşti motivaţia - banii -, sursa de venit din practicarea cerşetoriei, eşti obligat să te orientezi spre altceva. Cred că e foarte important ca prin pîrghiile pe care le are la dispoziţie, societatea să intervină asupra acestui fenomen. De ce dau oamenii bani? Vorbim de două aspecte. Aspectul material şi cel spiritual. Cred că toţi am dat bani la cerşetori. Desigur, educaţia pe care am primit-o în familie, modul în care am fost crescut de părinţi mi-au determinat această atitudine de a da bani celor care au nevoie. Însă cînd am înţeles fenomenul, am procedat cu totul altfel. Frecvent le spun celor care îmi cer bani pe stradă cine sînt, mă prezint "comisar de poliţie" şi le spun că nu le dau bani, dar dacă au vreo problemă să vină la birou şi să vedem împreună ce putem face pentru a-i ajuta. Cum aţi putea să ajutaţi totuşi un cerşetor? Ca poliţist, nu îl pot ajuta foarte mult, dar măcar aş putea să îl direcţionez. În primul rînd, aş contacta acele organizaţii care se ocupă de cerşetori. Aş vorbi cu partenerii pe care îi avem în această campanie, serviciile de asistenţă socială, psihologi etc. Dar vorbim ipotetic, pentru că nu vine nimeni niciodată. Aceasta e o campanie în primul rînd pentru ei. Ar fi primii beneficiari ai acestei campanii. Campania a început în luna iunie a acestui an. Pînă acum s-au observat oarecare rezultate? Cum campania este în plină desfăşurare, nu am o evaluare generală în acest moment, dar rezultatele preliminare se văd. Am făcut un sondaj în cadrul acestei campanii, iar 88% dintre respondeţi au afirmat că, dacă ar şti că un astfel de om ar cîştiga mai mult decît ei, nu ar mai da bani. Comisarul Christian CIOCAN este purtător de cuvînt al Poliţiei Capitalei. a consemnat Stela GIURGEANU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
România, determinare, în loc de hăhăieli și fițe: explicația succesului cu Ucraina și demontarea unei idei ridicole
România s-a calificat, în premieră, la turneul final Billie Jean King Cup. Rezultatul se datorează cuplului Ana Bogdan – Jaqueline Cristian. Cele două au acceptat mereu convocarea și, inclusiv când au pierdut, au dat totul pe teren. Ceea ce nu se poate spune despre multe alte jucătoare.
image
Ursul care a ajuns la doi pași de București, căutat în continuare de jandarmi. De ce animalele sălbatice își părăsesc habitatul
Un pui de urs care a ajuns sâmbătă la doi pași de București era căutat aseară de jandarmi. Animalul sălbatic a fost văzut sâmbătă în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs, să nu se fotografieze cu el.
image
Coperta albumului „Cantafabule” al trupei Phoenix, reconstituită de autor. De ce a fost supusă cenzurii comuniste VIDEO
Primul dublu-album scos în România a aparținut trupei Phoenix și se numește „Cantafabule”. A fost scos în urmă cu 49 de ani, însă creația artiștilor pentru copertă nu a trecut de cenzura vremii.

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.