„Principalul avantaj pe care îl oferă tehnologia este posibilitatea de a controla conţinutul“ – interviu cu Bogdan BUCUREI

Publicat în Dilema Veche nr. 737 din 5-11 aprilie 2018
„Principalul avantaj pe care îl oferă tehnologia este posibilitatea de a controla conţinutul“ – interviu cu Bogdan BUCUREI jpeg

România e țara europeană cu cel mai mare consum TV din Europa. „Ce semnificație are acest fapt în plan economic, social, cultural?“ l-am întrebat pe Bogdan Bucurei, Head of CVP & Content UPC CEE (Europa Centrală și de Est). 

Cum s-a produs trecerea de la televiziunea unică la o piață de televiziune dezvoltată, cum e cea de azi?

E clar că această trecere s-a produs în timp și că, la un moment dat, România a devenit interesantă pentru furnizorii internaționali de TV. Ei au ales România în primul rînd pentru dimensiunea pieței. Sîntem a doua țară ca mărime din Europa Centrală și de Est, după Polonia. Mai întîi s-au lansat canale precum Discovery sau HBO. E suficient să vină unii dintre cei mari pentru ca și ceilalți să-i urmeze. Dar, pe lîngă dimensiunea țării, mai există un avantaj al acestei piețe: românii chiar iubesc televiziunea. Avem, de departe, cel mai mare consum TV din Europa. Sîntem fruntași în Europa și la numărul de televizoare în gospodărie. Această tendință poate fi explicată prin creșterea ecomomică destul de anevoioasă a României. Oamenii văd, prin intermediul ecranului, acea lume pe care nu o cunosc și la care, altminteri, nu au acces.

Care ar fi profilul consumatorului de televiziune din România? Prin ce e diferit telespectatorul român de telespectatorii din alte țări europene?

Diferă în primul rînd numărul de ore petrecute în fața televizorului. Românii se uită la televizor cam cinci ore și jumătate pe zi. Media europeană este de trei ore.

Au devenit mai exigenți, în timp, acești consumatori? Cer mai mult de la posturile la care se uită?

Target-ul comercial, publicul urban cu un statut social mai elevat scade. Este un fenomen explicabil: el presupune trecerea de la o experiență de tip lean back spre o perspectivă lean forward. Publicul comercial va căuta, activ, experiențe noi. Aceasta e audiența cea mai exigentă.

Ce anume face diferența între o companie furnizoare sau alta? Cum decide consumatorul?

Piața e foarte dezvoltată, am ajuns la stadiul de maturitate. Și mă refer inclusiv la serviciile oferite de diferiții operatori. Pînă la urmă, ceea ce contează este calitatea și modul în care tratezi clientul. În România, oamenii investesc mulți bani în televizoare. Și e firesc ca atunci cînd ai un televizor performant să îți dorești și o calitate foarte bună a semnalului. Un element clar de diferențiere pentru UPC este calitatea serviciilor.

Spre ce se îndreaptă acum această piață?

Piața se dezvoltă în zona de digital. Canalul unic a însemnat și ofertă unică. Serviciile de cablare analogice au avansat către digital și, de la digital, care înseamnă calitate high definition (HD), se îndreaptă către interactivitate. Clienții vor să dețină controlul în felul în care urmăresc programele TV. Noi am introdus acum doi ani funcția Replay. Clientul poate să se uite oricînd la programele preferate care au fost difuzate în ultimele șapte zile. E un progres important. Pînă acum, timpul era împărțit în repere constante: ora plecării la serviciu, ora la care îți iei copilul de la școală, orele de activități casnice etc. Acum, timpii sînt mai fluizi: oamenii își pot verifica, pe tot parcursul zilei, contul de Facebook, sau se pot uita la știri, sau comunică între ei. Nu mai avem aceleași perioade fixe dedicate unor activități anume; televiziunea trebuie și ea să urmărească acest nou stil de viață. Asta e calea pe care se dezvoltă industria noastră, mai ales în segmentul de divertisment. Principalul avantaj pe care îl oferă acum tehnologia e posibilitatea de a controla conținutul. Iar noi, furnizorii de programe, trebuie să livrăm conținutul unde și cînd vor consumatorii.

Dacă îmi amintesc bine, în anii ’90 ne conectam la Internet prin cablul de telefon, prin sistem dial-up. Cum s-a ajuns la adoptarea tehnologiei de acum, cu acces la rețea prin același cablu care aduce și semnalul TV?

Mai întîi a fost dezvoltarea conținutului. La început erau doar niște pagini de text relativ anoste. Apoi au apărut jocurile, simpluțe, și acelea. Apoi, paginile ceva mai elaborate care includeau imagini… Apoi, dacă vă mai amintiți, a apărut mIrc, acea rețea de comunicare – așa a început și povestea Internet Café-urilor, din nevoia oamenilor de a socializa. Odată cu dezvoltarea conținuturilor și definirea unor noi nevoi a apărut cererea pentru conexiuni mai puternice. Și așa s-a ajuns la cablul coaxial, prin care transmitem atît semnalul TV, cît și Internet. Dar povestea merge mai departe: miniaturizarea echipamentelor (laptop-uri, tablete, telefoane tot mai performante etc.) a produs nevoia unor conexiuni fără fir. Așa a apărut WiFi.

Apropo: într-o lume fără fir, care mai e viitorul cablului?

Cablul are și va avea întotdeauna sens. Sigur, pentru utilizatorul final, e mai puțin important. Dar la nivelul industriei, cablul rămîne un element esențial. Pînă și companiile de telefonie mobilă transportă semnalul, de la un sit la altul, prin cablu. Infrastructura fixă rămîne imperativă pentru traficul mare de date. 92% din consumul de Internet este wireless. Am avut recent o întîlnire cu cîțiva elevi de liceu și i am întrebat cum văd ei viitorul Internetului. Le a fost greu să înțeleagă ce e acela un cablu de ethernet. Utilizarea la nivelul clientului final e, într-adevăr, wireless, dar cum ajunge Internetul la fiecare client este o necunoscută. Inclusiv tehnologia 5G presupune tot niște situri cablate de unde se retransmite semnal wireless. Pînă una-alta, UPC nu mai vinde Internet fix fără să fie și wireless. Orice client care cumpără un produs de Internet de la noi primește și echipament pentru WiFi.

România e una dintre țările cu cea mai mare viteză de transfer pe Internet. Ce consecințe are asta în plan social și cultural?

Conform unui studiu pe care l-am realizat în urmă cu cîțiva ani, expansiunea Internetului broadband în România poate genera beneficii importante pentru economie. La momentul respectiv (2014), contribuția broadband-ului în economie era estimată la 3,5 miliarde de euro. Există însă un impact și în plan social. De pildă, munca de acasă: pentru că există o conexiune bună la Internet, s-au creat premisele pentru o serie întreagă de job-uri work-from-home.

Revoluția Gutenberg, revoluția digitală… Ce mai urmează?

Am ajuns la un nivel de maturitate în modul în care oamenii interacționează cu conținutul. Pasul următor este adopția de masă. Avem încă decalaje importante. Penetrarea, la scară largă, a serviciilor complexe – asta ar trebui să urmeze. Raportat la celelalte țări din Europa, încă avem de recuperat. Evident, dacă este să comparăm București cu Praga sau Budapesta, nu vom constata diferențe. Dar în zona rurală este încă loc de dezvoltare. Unul din două televizoare care se vînd în România sînt smart TV. Rata de penetrare pînă acum este de 20%. Și se estimează că pînă în 2023 se va ajunge la aproximativ 60%. Aceste echipamente noi aduc după ele alte nevoi de conținut.

Democratizarea accesului la informație, accesul la sute de canale TV și la Internet de mare viteză înseamnă și că românii sînt mai informați, mai educați?

Noi oferim acces la o diversitate de surse, precum CNN, Russia Today, Bloomberg, Deutsche Welle sau Euronews. Totodată, oferim acces și la Internet, unde fiecare își caută și își validează sursele de informare. Există, deci, toate premisele pentru ca oricine să fie bine informat.

Românii sînt cei mai mari consumatori de televiziune din Europa. Și cei mai -„mici“ consumatori de carte. Se spune că televiziu-nea și Internetul sînt dușmanii cărții. Pot deveni și prieteni ai cărții?

Asta depinde de fiecare individ. Omul tinde să fie comod, să aibă totul la îndemână. Cred că și noi, cînd eram la școală, preferam să ne uităm la filmul Ion în loc să citim romanul lui Rebreanu. Și televiziunea, și Internetul oferă acest confort de a învăța fără efort. Dar, să știți, asta poate fi un lucru bun. Dacă vedem o penetrare destul de mare a vorbitorilor de engleză, acest lucru se datorează și privitului la televizor: cum, la noi, filmele sînt subtitrate (nu dublate), eu aș pune măcar parțial învățarea limbii engleze pe seama succesului unor seriale americane. Nu mai vorbesc de vorbitorii de italiană și de spaniolă din țară, de cei care n-au învățat limba la școală, ci în fața televizoarelor. Avem o diaspora importantă în Italia și în Spania, iar cei rămași în țară, cei care, eventual, se pregătesc să plece, urmăresc posturile TV italiene și spaniole. Televiziunea unește cumva românii de pretutindeni, dincolo de granițe.

Ce citiți cînd nu vă ocupați de afaceri?

Acum citesc The Culture Map, de Erin Meyer, o carte despre diferențele de cultură și despre modul în care cultura influențează organizațiile și afacerile. Noi, la UPC, avem acum o structură regională, avem o singură companie care acoperă Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și România, lucrez deci cu o echipă răspîndită în toate aceste țări, într-un mediu intercultural destul de complex. Nu am conștientizat atît de mult acest element cultural decît acum, cînd am de-a face cu el. Cartea lui Erin Meyer m-a ajutat să înțeleg procesele de adoptare a deciziilor și structurile ierarhice în funcție de cultura fiecărei țări.

a consemnat Matei MARTIN

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Marian Petria FOTO arhiva personala (3) jpg
Marian Petria, paralimpic de Cartea Recordurilor. A învins soarta și a devenit campion
Marian Petria s-a născut cu grave deficiențe fizice, dar și-a învins handicapul și a obținut 50 de medalii în atletism. A urmat liceul scriindu-și lecțiile cu nasul și a luat Bacalaureatul din prima.
tiruri 2 jpg
Două tiruri s-au ciocnit pe DN25. Unul dintre șoferi a rămas încarcerat, fiind grav rănit
Un accident rutier grav a avut loc sâmbătă noapte, pe DN 25, în județul Galați. Două tiruri s-au ciocnit frontal, iar în urma impactului puternic un șofer a rămas încarcerat, fiind grav rănit.
Ramzan Kadîrov FOTO Profimedia
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Forțele ucrainiene au cucerit Lîman. Kadyrov cere utilizarea armelor nucleare tactice
Liderul cecen Ramzan Kadîrov, aparent devastat de înfrângerea de la Lîman, a cerut Rusiei să continue să lupte pentru „eliberarea” celor patru teritorii anexate cu toate mijloacele disponibile, inclusiv cu arme nucleare tactice.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.