Prin Muzeul Domnului Gusti

Mihai ŞORA
Publicat în Dilema Veche nr. 663 din 3-9 noiembrie 2016
Prin Muzeul Domnului Gusti jpeg

„Ideea lui Gusti de a face – și de a face în cunoștință de cauză – un muzeu al satului românesc, după investigații de ani și ani de zile, extrem de serioase și în toate nivelurile de viață rurală din România, este absolut genială, – și făcută cu o minuție, cu o grijă a detaliului și a veridicului, în același timp (adică ne-creator de iluzii, ci respectînd, cu adevărat, realitatea satului românesc), absolut extraordinare. Și lucrul acesta se vede: este unul dintre punctele de atracție cele mai vii și mai interesante. E mai interesant decît să circuli prin celelalte muzee bucureștene: există orașe care sînt mult mai bine prevăzute cu muzee, dar nu există nici un oraș în Europa, după știința mea, care să aibă o oglindă vie a unei realități cvasi-milenare, – viața din ultima mie de ani a acestui popor, modul lui de habitat. În același timp, se vede cum s-ar putea desfășura relațiile sociale într-o asemenea așezare omenească. Multe dintre case sînt modeste, lipsite de însemnele exterioare ale bogăției, în orice caz. De multe ori, sînt case de oameni săraci. Dar sînt făcute de mîna omului, sînt făcute de el pentru el; nu sînt comandate după niște arhetipuri existente în altă parte și care ar fi, pur și simplu, reproduse acolo. El și le-a simțit, și le-a gîndit și le-a făcut pentru el și pentru ai lui. Iar ideea de a nu pierde urmele acestei istorii milenare sub năvala haotică a «civilizației» a fost o idee extraordinară. Mai grozav, în toată treaba aceasta, este nu numai că a existat ideea, ci faptul însuși că a fost realizată: a fost realizată pînă în cel mai mic amănunt, clipă de clipă, și, în momentul de față, este unul dintre punctele de atracție cele mai interesante pentru orice străin care vizitează Bucureștiul și care, fără îndoială, nu atît de clădirile orașului este atras, dacă vine din orașe mult mai mari, mult mai vechi, mult mai interesante, mult mai grăitoare, pentru cine le vizitează, decît Bucureștiul.

Îmi place să vin aici pentru frumusețea locului. Aș vrea să definesc cuvîntul «frumusețe». Nu este vorba despre o frumusețe spectaculoasă, năucitoare, cu mari clădiri, simetrii neașteptate, efecte vizibile, care să te dea peste cap. Este un fel de a te simți acasă – într-un fel de casă primordială și definitorie. Așa cum spunem «de la Rîm ne tragem», putem spune «de la sat ne tragem». În marea noastră majoritate, noi, orășenii, sîntem nepoți de rurali (hai să spunem strănepoți). Fapt care nu ne sărăcește urbanitatea. Dimpotrivă: ne-o îmbogățește cu o notă în plus, adică îi dă un caracter de generalitate umană pe care ideea strictă de oraș nu o dă. Ideea strictă de oraș este ca un fel de separator net de o altă lume care nu este a orașului, care este a pămîntului: a pămîntului pe care trebuie să-l îngrijești ca să dea rod și să poți trăi, a pădurilor de care te bucuri fără să le fi semănat, care ți-au fost date ca un dar al lui Dumnezeu.“ 

București, 2016 

(fragment din filmul Prin Muzeul Domnului Gusti)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Un virus, cu mortalitate de 40 de ori mai mare decât COVID-19, ar putea devasta omenirea. La ce trebuie să fim atenți
Experții britanici în sănătate publică avertizează că gripa aviară, inclusiv varianta H5N1, care poate infecta și oamenii, ar putea provoca o pandemie mai gravă decât COVID-19. Ei cer guvernelor lumii să ia măsuri imediate pentru prevenirea unei eventuale catastrofe.
image
Cum puteți scăpa de „hormonul stresului” și grăsimea de pe burtă. Suplimentele care vă pot ajuta
Cortizolul, adesea numit „hormonul stresului”, joacă un rol crucial în răspunsul organismului la stres. Nivelurile ridicate de cortizol pot duce la o creșterea grăsimii de pe burtă, avertizează medicii.
image
Când sunt suplimentele alimentare un pericol pentru sănătate. Medic: „Recomandăm doar pe cele care au studii clinice”
Suplimentele alimentare, atrag atenția medicii, nu sunt „simple vitamine”, sau „doar plante”, ci pot face mult rău atunci când nu sunt administrate la indicația medicului și nu sunt produse certificate.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.