Prin Cotroceni

Dinu DROG
Publicat în Dilema Veche nr. 731 din 22-28 februarie 2018
Prin Cotroceni jpeg

Atunci cînd intri în Cotroceni, trecînd Dîmboviţa pe lîngă Biserica Sf. Elefterie Nou, ai senzaţia că parcă ai ajuns într-un alt oraş. Chiar dacă timpul a trecut peste el şi a lăsat destule urme, Cotroceniul a rămas un cartier bine conservat, cu multe spaţii verzi, unice în Bucureşti (Parcul Romniceanu, zis şi „Ţăcălia“), un cartier salvat ca prin minune de buldozerele lui Ceaușescu. Un cartier locuit de oameni care se cunosc între ei şi care se salută pe stradă, desprins dintr-o altă epocă, cînd lucrurile păreau cumva mai aşezate. Un loc al grădinilor sălbatice, al caselor interbelice năpădite de iederă, cu gardurile pline de flori, cu străzi umbrite de tei şi de platani, Cotroceniul este esența Bucureștiului de altădată, o bijuterie arhitectonică ce a scăpat miraculos de experimentul social numit „sistematizarea socialistă“.

Dar dincolo de imaginea idilică, la fel ca şi alte cartiere bucureștene, Cotroceniul se confruntă și el cu asaltul „modernismului“ prost înțeles: construcții şi renovări care nu respectă Regulamentul zonei protejate, infrastructura inadecvată, degradarea și împuținarea spaţiilor verzi.

Și atunci, ce faci? Accepți pur și simplu ca lucrurile să se întîmple sau încerci să faci ceva ca ele să se întîmple așa cum ar trebui? Fără implicarea activă a comunităţii, aceste probleme nu dispar. Observam cum cartierul se împînzea pe zi ce trece de construcții ilegale, cum era mutilat de renovările făcute în dezacord cu aspectul şi stilul zonei, cum era agresat de toaletările excesive ale copacilor, cum era urîțit de starea de degradare a clădirilor şi a spaţiilor publice: Parcul de la Biserica Sf. Elefterie Nou şi Parcul Romniceanu („Ţăcălia“). Brusc realizezi că problemele Cotroceniului sînt şi ale tale.

Atunci, împreună cu mai mulți vecini, mai noi sau mai vechi în cartier, am simțit că trebuie să facem ceva, că trebuie să ieșim din starea de pasivitate și din mentalitatea păguboasă că „nu se poate face nimic“. Treptat, ne-am dat seama că nu eram singuri, că existau incredibil de multe resurse locale, extrem de valoroase, de care nu ştiam și pe care le puteam folosi în interesul comunității. Comunitate care sîntem, de fapt, noi. Aşa a luat naştere Incotroceni – Oameni, Idei, Poveşti, în 2015.

La început, am dorit doar să ne cunoaștem mai bine ca oameni, să consolidăm sentimentul de apartenenţă la comunitate și apoi să vedem ce resurse umane avem în cartier. Așa am organizat trei ediţii ale Zilei Cartierului Cotroceni (2015 2017), evenimente cu acţiuni comunitare (ateliere, prezentări de proiecte, concerte, proiecţii de film), la care au participat sute de oameni din cartier şi din tot Bucureștiul. Activismul civic a venit oarecum natural, cînd am realizat că fără o implicare activă, fără a ne face vocea auzită, fără a ne argumenta opțiunile și a milita pentru ele, nu vom reuși niciodată să facem autoritățile să plece urechea și la ce zice cetățeanul din Cotroceni. Atîta timp cît nu spui clar și răspicat ce vrei, nu poți să-ți acuzi partenerul de dialog social de faptul că nu ar ține cont și de dorințele tale.

● Proiectul „Contoare smart în locuri smart“. Primul proiect inițiat de Incotroceni – Oameni, Idei, Poveşti a fost legat de modernizarea rețelei de distribuție de electricitate şi a rețelei de iluminat public pe cîteva străzi din cartier. La momentul respectiv, exista riscul ca noile contoare inteligente să fie montate pe gardurile şi fațadele caselor, ceea ar fi afectat caracteristicile arhitecturale ale cartierului, la fel cum s-a întîmplat în cazul cutiilor „reglementate“ pentru gaze. În cadrul Zilei Cartierului Cotroceni din 2015, peste 160 de cetățeni au semnat o petiție. În urma dialogului, societatea distribuitoare de energie electrică a acceptat argumentul nostru și a montat contoarele în locuri care să nu se vadă din stradă, de exemplu, în firidele deja existente ale caselor. Ne-am în-tîlnit, am discutat, am mers pe teren cu reprezentanții firmei constructoare, am stabilit împreună unde vor fi montate noile cutii de distribuție şi poziția noilor contoare, prin discuții cu fiecare proprietar al imobilelor vizate, și am convins societatea distribuitoare de energie electrică să comunice oamenilor un plan de lucrări.

● Aplicaţia digitală „Copacul Incotroceni“. Cotroceniul este un cartier verde, poate mai verde decît altele. Dar chiar și așa, spaţiul verde s-a deteriorat și s-a redus semnificativ datorită tăierii de arbori, toaletării abuzive a copacilor, atît de pe domeniul public, cît şi de pe cel privat. Fără a bănui pe cineva de rea intenție, distrugerea copacilor pare să se fi datorat lipsei de informaţii despre cum trebuie făcută o toaletare eficientă, care să nu pună în pericol viaţa arborilor. Astfel, mulți copaci s-au uscat şi acum ar trebui defrișați, alții au fost tăiați şi au rămas buturugile în alveole, iar în unele zone, alveolele au fost asfaltate pentru a obține locuri de parcare pe trotuar.

În primăvara 2016, am cartografiat spaţiile verzi de pe aliniamentul stradal pentru mai multe străzi: 165 de alveole fără copaci, alveole asfaltate sau care au copaci uscați, buturugi. Tot printr-o petiție, am solicitat autorităţilor locale să planteze copacii lipsă. În octombrie 2016, am demarat un proiect-pilot împreună cu Primăria sectorului 5 și am plantat în alveolele disponibile primii 20 de copaci (tei). Copacii au provenit dintr-o donație privată. În baza unui protocol de colaborare cu autoritățile locale, acţiunea de plantare a continuat în toamna anului 2016 şi în 2017. În total, în Cotroceni au fost plantaţi peste 250 de copaci, cea mai mare replantare de după 1990. Ca bonus, în atelierul „Copacul Incotroceni“ din cadrul Zilei Cartierului Cotroceni – Agora Incotroceni 2016, Maria Ungureanu (arhitect) şi Alina Adăscăliţei (peisagist) au descris tipurile de arbori din cartier cu tehnici de toaletare adecvate. În paralel, în vara anului 2016, în cadrul incubatorului „Generator de proiecte comunitare la firul ierbii“ organizat de ArCuB, am obținut un microgrant, cu ajutorul căruia am dezvoltat aplicația digitală Copacul Incotroceni (accesibilă aici: http//copacul.incotroceni.ro.), care permite colectarea în timp real a informațiilor despre starea copacilor din Cotroceni. Proiectul îşi propune să creeze o legătură activă, de implicare şi responsabilizare, între comunitate şi autoritățile locale.

● Proiectul „Casa Incotroceni“. Prin atelierul „Casa Incotroceni“ (Ziua Cartierului Cotroceni, iunie 2017), am iniţiat o dezbatere publică despre patrimoniul arhitectural al Cotroceniului, despre planificare urbană și haos urbanistic. Finalmente, am produs şi distribuit o broşură în care au fost descrise tipurile de case din cartier, cu tehnici de întreținere adecvate, scopul atelierului şi al broșurii fiind inițierea unui dialog pentru a păstra şi valorifica patrimoniul cultural şi arhitectural al cartierului, prin implicarea activă şi creativă a locuitorilor, dar şi a autorităţilor competente. Proiectul a fost condus de Iulian Ungureanu, arhitect „cotrocenist“.

Cotroceniul, ca orice altă zonă din București, se dezvoltă haotic. Patrimoniul arhitectural are de suferit, atît datorită procesului anevoios de obținere a autorizațiilor de construire, datorită lipsei de informare a locuitorilor, cît și dezinteresului pentru imaginea exterioară a caselor. Consolidările, modificările, reabilitările termice, extinderile necesită, pe lîngă un proiect, și o autorizație de construire, iar procedura de autorizare durează, de cele mai multe ori, mai mult de 12 luni. Perspectiva incertă a obținerii autorizației îi face pe mulți să lase totul la latitudinea constructorilor, care, de cele mai multe ori, optează pentru soluții rapide, care nu țin cont de detalii arhitecturale, de cromatică sau de tipurile de materiale care se potrivesc zonei.

Vestea buna este că se observă un proces de întinerire a cartierului, că multe familii sau firme se mută aici. A doua veste bună este că cei care se mută aici sînt gata să se lupte pentru a păstra Cotroceniul așa cum l-au visat ei, cu specificul său arhitectonic și cu spațiile sale verzi.

● Proiectul „Parcul Romniceanu“. Parcul Romniceanu, inima verde a cartierului Cotroceni, este un spațiu public folosit intens de cei mai importanți membri ai comunității – mămicile și copii. De asemenea, la nivel de oraș, alături de Grădina Botanică Bucureşti, Palatul Cotroceni, Dealul Mitropoliei, Dealul Arsenalului (Palatul Parlamentului, Parcul Carol, Parcul Tineretului, acest spaţiu conturează cornișa rîului Dîmbovița, unul din cele mai importante repere geografice ale Bucureştiului. Angajamentul asumat public de către Incotroceni – Oameni, Idei, Poveşti este de a obliga autoritățile locale să implice comunitatea din Cotroceni în orice decizie cu impact asupra Parcului Romniceanu.

Incotroceni – Oameni, Idei, Poveşti a organizat două consultări în comunitate, precum şi atelierul „Încotro Parcul Romniceanu?“ în cadrul Zilei Cartierului Cotroceni, din iunie 2017. Vecinii din cartier au venit în parc și au răspuns la următoarele întrebări: cum ați vrea să arate parcul?, ce activități s-ar putea desfășura în viitor în parc? Opiniile au fost centralizate şi trimise autorităților Primăriei sectorului 5, împreună cu o petiție semnată de peste 230 de oameni, prin care solicitam ca autorităţile să implice cetățenii din cartier în toate etapele de reabilitare şi de modernizare a parcului, începînd cu faza de studiu de fezabilitate, concurs de soluții și pînă la recepția lucrărilor, și să țină cont de opiniile exprimate de aceștia în cadrul consultărilor. În ciuda acestor demersuri, la finalul anului 2017 era să ne trezim, peste noapte, cu un patinoar în Parcul Romniceanu. Ne am mobilizat și am reușit, împreună cu vecinii riverani parcului, să oprim această construcție ilegală.

Vrem ca reamenajarea Parcului Romniceanu să țină cont de dorințele și nevoile comunității care îl foloseste zi de zi. Vrem ca autoritățile să fie transparente și democratice, și să organizeze un concurs de soluţii astfel încît, cu implicarea unor specialişti în peisagistică urbană, în amenajare de spații publice, în amenajarea de parcuri și grădini publice şi, nu în ultimul rînd, specialişti în execuţie, să renovăm Parcul Romniceanu așa cum se cuvine unui loc atît de special pentru istoria Cotroceniului, dar și a întregului București. Vrem să ajungem la un rezultat care să fie moștenirea noastră pentru generațiile viitoare. 

Dinu Drog este membru al Asociaţiei Incotroceni – Oameni, Idei, Poveşti (www.incotroceni.ro), care şi-a propus să facă din Cotroceni un spațiu mai bun de locuire, un cartier mai primitor şi mai armonios pentru toți locuitorii săi.

Foto: Ema Cojocaru

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

remus grigorescu a murit FOTO Facebook Raducanu B  jpg
A murit un celebru traducător de filme piratate. Ce meserie avea în realitate Avocatul 31
Devenit celebru ca traducător de filme piratate, cunoscut sub pseudonimul Avocatul 31, Remus Cătălin Grigorescu a murit după o grea suferință, la 50 de ani. Puțină lume știe că bărbatul era în viața reală chiar avocat.
shutterstock 2114384846 jpg
Tacticile de război ale Rusiei îi expun slăbiciunile militare. Cum le justifică oficialii ruși
După ce și-a văzut spulberate speranțele de a captura Kievul, Moscova a apelat la distrugerea totală a Ucrainei, doar că această tactică este doar o manifestare a neputinței, scrie The Guardian.
dani otil
Marea dilemă a lui Dani Oțil după ce i-au picat din cer 15.000 de euro: „O fi vreo moștenire?“
Dani Oțil, simpaticul prezentator TV, se ală în mare dilemă. Nu știe ce să facă după ce într-un cont de-al său au apărut 15.000 de euro. Nici banca nu a reușit să-l lămurească, motiv pentru care Dani se teme să se atingă de ei.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.