Prin Cotroceni

Dinu DROG
Publicat în Dilema Veche nr. 731 din 22-28 februarie 2018
Prin Cotroceni jpeg

Atunci cînd intri în Cotroceni, trecînd Dîmboviţa pe lîngă Biserica Sf. Elefterie Nou, ai senzaţia că parcă ai ajuns într-un alt oraş. Chiar dacă timpul a trecut peste el şi a lăsat destule urme, Cotroceniul a rămas un cartier bine conservat, cu multe spaţii verzi, unice în Bucureşti (Parcul Romniceanu, zis şi „Ţăcălia“), un cartier salvat ca prin minune de buldozerele lui Ceaușescu. Un cartier locuit de oameni care se cunosc între ei şi care se salută pe stradă, desprins dintr-o altă epocă, cînd lucrurile păreau cumva mai aşezate. Un loc al grădinilor sălbatice, al caselor interbelice năpădite de iederă, cu gardurile pline de flori, cu străzi umbrite de tei şi de platani, Cotroceniul este esența Bucureștiului de altădată, o bijuterie arhitectonică ce a scăpat miraculos de experimentul social numit „sistematizarea socialistă“.

Dar dincolo de imaginea idilică, la fel ca şi alte cartiere bucureștene, Cotroceniul se confruntă și el cu asaltul „modernismului“ prost înțeles: construcții şi renovări care nu respectă Regulamentul zonei protejate, infrastructura inadecvată, degradarea și împuținarea spaţiilor verzi.

Și atunci, ce faci? Accepți pur și simplu ca lucrurile să se întîmple sau încerci să faci ceva ca ele să se întîmple așa cum ar trebui? Fără implicarea activă a comunităţii, aceste probleme nu dispar. Observam cum cartierul se împînzea pe zi ce trece de construcții ilegale, cum era mutilat de renovările făcute în dezacord cu aspectul şi stilul zonei, cum era agresat de toaletările excesive ale copacilor, cum era urîțit de starea de degradare a clădirilor şi a spaţiilor publice: Parcul de la Biserica Sf. Elefterie Nou şi Parcul Romniceanu („Ţăcălia“). Brusc realizezi că problemele Cotroceniului sînt şi ale tale.

Atunci, împreună cu mai mulți vecini, mai noi sau mai vechi în cartier, am simțit că trebuie să facem ceva, că trebuie să ieșim din starea de pasivitate și din mentalitatea păguboasă că „nu se poate face nimic“. Treptat, ne-am dat seama că nu eram singuri, că existau incredibil de multe resurse locale, extrem de valoroase, de care nu ştiam și pe care le puteam folosi în interesul comunității. Comunitate care sîntem, de fapt, noi. Aşa a luat naştere Incotroceni – Oameni, Idei, Poveşti, în 2015.

La început, am dorit doar să ne cunoaștem mai bine ca oameni, să consolidăm sentimentul de apartenenţă la comunitate și apoi să vedem ce resurse umane avem în cartier. Așa am organizat trei ediţii ale Zilei Cartierului Cotroceni (2015 2017), evenimente cu acţiuni comunitare (ateliere, prezentări de proiecte, concerte, proiecţii de film), la care au participat sute de oameni din cartier şi din tot Bucureștiul. Activismul civic a venit oarecum natural, cînd am realizat că fără o implicare activă, fără a ne face vocea auzită, fără a ne argumenta opțiunile și a milita pentru ele, nu vom reuși niciodată să facem autoritățile să plece urechea și la ce zice cetățeanul din Cotroceni. Atîta timp cît nu spui clar și răspicat ce vrei, nu poți să-ți acuzi partenerul de dialog social de faptul că nu ar ține cont și de dorințele tale.

● Proiectul „Contoare smart în locuri smart“. Primul proiect inițiat de Incotroceni – Oameni, Idei, Poveşti a fost legat de modernizarea rețelei de distribuție de electricitate şi a rețelei de iluminat public pe cîteva străzi din cartier. La momentul respectiv, exista riscul ca noile contoare inteligente să fie montate pe gardurile şi fațadele caselor, ceea ar fi afectat caracteristicile arhitecturale ale cartierului, la fel cum s-a întîmplat în cazul cutiilor „reglementate“ pentru gaze. În cadrul Zilei Cartierului Cotroceni din 2015, peste 160 de cetățeni au semnat o petiție. În urma dialogului, societatea distribuitoare de energie electrică a acceptat argumentul nostru și a montat contoarele în locuri care să nu se vadă din stradă, de exemplu, în firidele deja existente ale caselor. Ne-am în-tîlnit, am discutat, am mers pe teren cu reprezentanții firmei constructoare, am stabilit împreună unde vor fi montate noile cutii de distribuție şi poziția noilor contoare, prin discuții cu fiecare proprietar al imobilelor vizate, și am convins societatea distribuitoare de energie electrică să comunice oamenilor un plan de lucrări.

● Aplicaţia digitală „Copacul Incotroceni“. Cotroceniul este un cartier verde, poate mai verde decît altele. Dar chiar și așa, spaţiul verde s-a deteriorat și s-a redus semnificativ datorită tăierii de arbori, toaletării abuzive a copacilor, atît de pe domeniul public, cît şi de pe cel privat. Fără a bănui pe cineva de rea intenție, distrugerea copacilor pare să se fi datorat lipsei de informaţii despre cum trebuie făcută o toaletare eficientă, care să nu pună în pericol viaţa arborilor. Astfel, mulți copaci s-au uscat şi acum ar trebui defrișați, alții au fost tăiați şi au rămas buturugile în alveole, iar în unele zone, alveolele au fost asfaltate pentru a obține locuri de parcare pe trotuar.

În primăvara 2016, am cartografiat spaţiile verzi de pe aliniamentul stradal pentru mai multe străzi: 165 de alveole fără copaci, alveole asfaltate sau care au copaci uscați, buturugi. Tot printr-o petiție, am solicitat autorităţilor locale să planteze copacii lipsă. În octombrie 2016, am demarat un proiect-pilot împreună cu Primăria sectorului 5 și am plantat în alveolele disponibile primii 20 de copaci (tei). Copacii au provenit dintr-o donație privată. În baza unui protocol de colaborare cu autoritățile locale, acţiunea de plantare a continuat în toamna anului 2016 şi în 2017. În total, în Cotroceni au fost plantaţi peste 250 de copaci, cea mai mare replantare de după 1990. Ca bonus, în atelierul „Copacul Incotroceni“ din cadrul Zilei Cartierului Cotroceni – Agora Incotroceni 2016, Maria Ungureanu (arhitect) şi Alina Adăscăliţei (peisagist) au descris tipurile de arbori din cartier cu tehnici de toaletare adecvate. În paralel, în vara anului 2016, în cadrul incubatorului „Generator de proiecte comunitare la firul ierbii“ organizat de ArCuB, am obținut un microgrant, cu ajutorul căruia am dezvoltat aplicația digitală Copacul Incotroceni (accesibilă aici: http//copacul.incotroceni.ro.), care permite colectarea în timp real a informațiilor despre starea copacilor din Cotroceni. Proiectul îşi propune să creeze o legătură activă, de implicare şi responsabilizare, între comunitate şi autoritățile locale.

● Proiectul „Casa Incotroceni“. Prin atelierul „Casa Incotroceni“ (Ziua Cartierului Cotroceni, iunie 2017), am iniţiat o dezbatere publică despre patrimoniul arhitectural al Cotroceniului, despre planificare urbană și haos urbanistic. Finalmente, am produs şi distribuit o broşură în care au fost descrise tipurile de case din cartier, cu tehnici de întreținere adecvate, scopul atelierului şi al broșurii fiind inițierea unui dialog pentru a păstra şi valorifica patrimoniul cultural şi arhitectural al cartierului, prin implicarea activă şi creativă a locuitorilor, dar şi a autorităţilor competente. Proiectul a fost condus de Iulian Ungureanu, arhitect „cotrocenist“.

Cotroceniul, ca orice altă zonă din București, se dezvoltă haotic. Patrimoniul arhitectural are de suferit, atît datorită procesului anevoios de obținere a autorizațiilor de construire, datorită lipsei de informare a locuitorilor, cît și dezinteresului pentru imaginea exterioară a caselor. Consolidările, modificările, reabilitările termice, extinderile necesită, pe lîngă un proiect, și o autorizație de construire, iar procedura de autorizare durează, de cele mai multe ori, mai mult de 12 luni. Perspectiva incertă a obținerii autorizației îi face pe mulți să lase totul la latitudinea constructorilor, care, de cele mai multe ori, optează pentru soluții rapide, care nu țin cont de detalii arhitecturale, de cromatică sau de tipurile de materiale care se potrivesc zonei.

Vestea buna este că se observă un proces de întinerire a cartierului, că multe familii sau firme se mută aici. A doua veste bună este că cei care se mută aici sînt gata să se lupte pentru a păstra Cotroceniul așa cum l-au visat ei, cu specificul său arhitectonic și cu spațiile sale verzi.

● Proiectul „Parcul Romniceanu“. Parcul Romniceanu, inima verde a cartierului Cotroceni, este un spațiu public folosit intens de cei mai importanți membri ai comunității – mămicile și copii. De asemenea, la nivel de oraș, alături de Grădina Botanică Bucureşti, Palatul Cotroceni, Dealul Mitropoliei, Dealul Arsenalului (Palatul Parlamentului, Parcul Carol, Parcul Tineretului, acest spaţiu conturează cornișa rîului Dîmbovița, unul din cele mai importante repere geografice ale Bucureştiului. Angajamentul asumat public de către Incotroceni – Oameni, Idei, Poveşti este de a obliga autoritățile locale să implice comunitatea din Cotroceni în orice decizie cu impact asupra Parcului Romniceanu.

Incotroceni – Oameni, Idei, Poveşti a organizat două consultări în comunitate, precum şi atelierul „Încotro Parcul Romniceanu?“ în cadrul Zilei Cartierului Cotroceni, din iunie 2017. Vecinii din cartier au venit în parc și au răspuns la următoarele întrebări: cum ați vrea să arate parcul?, ce activități s-ar putea desfășura în viitor în parc? Opiniile au fost centralizate şi trimise autorităților Primăriei sectorului 5, împreună cu o petiție semnată de peste 230 de oameni, prin care solicitam ca autorităţile să implice cetățenii din cartier în toate etapele de reabilitare şi de modernizare a parcului, începînd cu faza de studiu de fezabilitate, concurs de soluții și pînă la recepția lucrărilor, și să țină cont de opiniile exprimate de aceștia în cadrul consultărilor. În ciuda acestor demersuri, la finalul anului 2017 era să ne trezim, peste noapte, cu un patinoar în Parcul Romniceanu. Ne am mobilizat și am reușit, împreună cu vecinii riverani parcului, să oprim această construcție ilegală.

Vrem ca reamenajarea Parcului Romniceanu să țină cont de dorințele și nevoile comunității care îl foloseste zi de zi. Vrem ca autoritățile să fie transparente și democratice, și să organizeze un concurs de soluţii astfel încît, cu implicarea unor specialişti în peisagistică urbană, în amenajare de spații publice, în amenajarea de parcuri și grădini publice şi, nu în ultimul rînd, specialişti în execuţie, să renovăm Parcul Romniceanu așa cum se cuvine unui loc atît de special pentru istoria Cotroceniului, dar și a întregului București. Vrem să ajungem la un rezultat care să fie moștenirea noastră pentru generațiile viitoare. 

Dinu Drog este membru al Asociaţiei Incotroceni – Oameni, Idei, Poveşti (www.incotroceni.ro), care şi-a propus să facă din Cotroceni un spațiu mai bun de locuire, un cartier mai primitor şi mai armonios pentru toți locuitorii săi.

Foto: Ema Cojocaru

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Sedentarism
Dacă stăm jos mai mult de 10 ore pe zi riscăm să murim. Descoperirile șocante ale specialiștilor privind sedentarismul
Sedentarismul ne ucide cu zile. Noile studii arată că, dacă stăm pe scaun, în pat, sau în orice altă poziție inactivă mai mult de 10 ore pe zi, crește enorm riscul de deces prin infarct sau altă afecțiune cardio-vasculară.
Kate Middleton Foto GettyImages jpg
Rutina de dimineață a lui Kate Middleton! Primul lucru pe care îl face prințesa când se trezește
Rutina de dimineață a lui Kate Middleton! Primul lucru pe care îl face prințesa când se trezește
sectie ATI spital Iasi jpg
Cine l-a omorât pe Andrei? Șirul nefast al evenimentelor care au ucis un copil în spital. Manager: „Chirurgii pediatri nu erau disponibili”
Scandalul în care este implicat Spitalul Județean din Târgu Jiu, acolo unde un adolescent și-a pierdut viața după ce i s-a refuzat o intervenție chirurgicală, este departe de a se fi încheiat.
Polata de la Berzasca  Foto DRDP Timișoara (1) jpg
Cum arată polata construită în Clisura Dunării. Șoseua spectaculoasă din Porțile de Fier, protejată de căderi de stânci
Cel mai riscant sector al șoselei de pe Clisura Dunării este pus în siguranță. În ultimii ani, mai multe căderi stânci au creat mari probleme șoferilor care tranzitau drumul național ce însoțește Dunărea pe cea mai spectaculoasă porțiune a sa.
Sarmizegetusa regia  Foto Administrația Sarmizegetusa Regia (8) jpg
Dacii au construit cel mai rezistent drum pavat din România. Cât va costa restaurarea lui, după două mii de ani
Cel mai vechi „drum pavat” din România, construit de daci la Sarmizegetusa Regia, va fi restaurat. Construcții asemănătoare monumentului, dar mai reduse ca dimensiuni, se găsesc și în alte două cetăți dacice.
saracie sate vaslui
Copiii de la sat, tot mai flămânzi și mai săraci. Cum putem eradica sărăcia? Explicațiile unui analist economic
Un sfert dintre copiii care trăiesc în mediul rural se culcă seara flămânzi, arată raportul, intitulat "Bunăstarea copilului din mediul rural", realizat de World Vision România. Iar asta pentru că părinții lor sunt prea săraci și nu au suficienți bani pentru mâncare.
alimente sanatoase jpg
Te simți tot mai trist și nervos? Top 3 alimente care îți vor îmbunătăți starea de spirit
Te simți tot mai trist și nervos? Top 3 alimente care îți vor îmbunătăți starea de spirit
vot diaspora  Foto Facebook jpg
Cum pot influenta voturile din diaspora rezultatele alegerilor? Analist: „Oamenii cred cǎ sunt victimele unei conspirații "
Votul din diaspora română a influențat în mod semnificativ alegerile prezidențiale din România în trecut, iar în 2024 se preconizează ca acesta să joace un rol crucial în rezultatele finale.
Ceausescu facebook jpg
Imagini demult uitate! Cum verifica Nicolae Ceaușescu magazinele de pâine și alimentarele din Capitală. Nimeni nu mișca în fața dictatorului
Regimul comunist în care au trăit românii a fost unul foarte strict, ba chiar sever. Nicolae Ceaușescu aplica măsuri usturătoare în ceea ce privea stilul de viață al cetățenilor și nu numai. Dictatorul controla la sânge produsele existente în alimentarele din țară.