Prețul unui candidat „bun”

Cristian GHEORGHE
Publicat în Dilema Veche nr. 1027 din 14 decembrie – 20 decembrie 2023
image

„Care sînt așteptările dumneavoastră, referitor la salariu?” Dacă ați fost vreodată parte într-un proces de recrutare și ați ajuns să primiți oferta, vă amintiți întrebarea și emoțiile avute. Probabil că v-a încercat și un ușor disconfort: „Am negociat bine, aș fi putut obține mai mult?”.

Să spunem, din capul locului, că avem de-a face cu două situații distincte: prima, cînd organizația (firma, asociația, agenția de recrutare) publică un anunț de recrutare ca să se asigure că primește cele mai „bune” candidaturi pentru poziția pe care o are deschisă; și a doua, cînd candidatul cel „bun” e abordat direct, pe LinkedIn sau alte rețele, sau prin intermediul unei firme specializate în căutare (executive search).

În prima parte a procesului de recrutare, termenul „potrivit” e mai adecvat decît „bun”. Potrivirea se face cînd angajatorul primește aplicația pentru un post anunțat și verifică existența criteriilor descrise în anunțul de recrutare. Ordinea cerințelor contează, cuvintele folosite în anunț trebuie analizate cu grijă, iar profilul descris trebuie bine înțeles de către aplicant, astfel încît demersul său să aibă succes. În acest caz, succes înseamnă chemarea la interviu. Organizația angajatoare se așteaptă astfel că va primi candidați motivați, lucru care contează la pregătirea ofertei. 

Revenind la candidat, neglijarea detaliilor legate de criteriile de mai sus, lipsa de coerență și adecvare în descrierea în CV a pașilor în carieră, a educației, a proiectelor de succes în care a contribuit fac o impresie proastă și nu mai ajunge să discute față în față cu potențialul angajator. Așa încît nu mai ajungem la „prețuire”, adică la ofertă. 

Cei care trec de această fază și ajung la interviuri (pot fi două-trei, de regulă) e bine să știe că toți cei implicați din partea organizației angajatoare trebuie să fie mulțumiți de modul în care se prezintă. Reprezentanții respectivei organizații verifică dacă cele scrise în CV se reflectă în discursul candidatului, dacă a învățat din fiecare pas al carierei, din succese și din eșecuri, și dacă are energia de a continua. De asemenea, observă comportamentul din timpul interviului, limbajul verbal și non-verbal, încercînd astfel să înțeleagă dacă s-ar potrivi culturii lor organizaționale și dacă este previzibil și disciplinat, în sensul de etică a muncii. Pentru a avea succes în această fază, candidații trebuie să transmită încredere.

După aceste etape, care pot dura săptămîni sau luni, care pot include și anumite teste,  ajungem la primirea ofertei. Doar candidatul considerat „bun”, adică cel preferat dintre cei care au fost la interviuri, o primește. În ea avem incluse salariul de bază, bonusurile, numărul de zile de concediu, alte beneficii specifice organizației respective și oferite tuturor celor care lucrează acolo sau doar postului respectiv. Ofertele sînt calibrate cu piața; cei de la departamentul de resurse umane știu cu cît sînt plătiți lucrătorii de pe posturi similare din industria respectivă și fac oferta în consecință, fără să se abată prea mult. Au asta în politica de salarizare, oricum.

Diferențele eventuale vor fi făcute pe parcurs, după ce noul angajat va fi obținut rezultate și își va fi consolidat poziția. Angajatorii se feresc, de fapt, să facă diferențe mari pentru că au constatat, în timp, că nu există o corelație directă între venituri mai mari și rezultate (natura umană, comportamentul în echipă, normele sociale din organizație contribuie la asta). În final, acceptarea ofertei se face și în funcție de percepția candidatului despre cariera pe care o poate avea, pe lîngă banii obținuți. Sigur, sînt cazuri în care o mică creștere salarială poate aduce decizia de acceptare, dar aceasta nu e neapărat un semn de stabilitate și poate să nu fie apreciat. Mai departe, ca să devină productiv, un nou angajat are nevoie de adaptare, care poate dura cîteva luni. Pe de altă parte, dacă vrea să plece în scurt timp, organizația pierde bani. Oricum, cei care schimbă des și nu au explicații solide pentru asta nu sînt printre preferații angajatorilor. În plus, pierd și ei, pentru că stabilitatea aduce beneficii mai mari, după o vreme (vezi Dan Ariely, Irațional în mod previzibil, apărut în traducere la Editura Publica în 2010; Dan Ariely este cercetător în economie comportamentală).

Ați putea spune că lucrurile stau diferit în cazul abordării directe a unui potențial candidat (executive search), adică acesta obține cît cere, ca să accepte mutarea. Candidatul abordat astfel cunoaște industria, de obicei lucrează la firme concurente cu cea a potențialului angajator și nu are o nevoie urgentă în acest sens. Are putere de negociere mai mare, adică. Totuși, dacă acceptă o discuție cu angajatorul potențial sau cu consultantul, aceștia din urmă caută să îi afle mai întîi nemulțumirile care nu sînt legate de venituri. Apoi își construiesc oferta lăsînd la final chestiunea materială. Bineînțeles, ea trebuie să fie peste ce lasă în urmă. Banii contează, totuși. Se mai întîmplă ca actualul angajator, aflînd de ofertă, să îi facă o contraofertă, de cele mai multe ori acceptată. Confortul mediului cunoscut este, pentru cei mai mulți aflați în situația respectivă, hotărîtor. Dacă, în plus, există încredere și respect reciproc și o misiune împărtășită, decizia de a rămîne e și mai ușoară. Costurile organizației respective sînt astfel mai mici, pentru că investiția într-un nou proces de recrutare e, cum se vede, costisitoare.

Cristian Gheorghe este consultant senior în managementul resurselor umane și managing partner la Nexus Consulting International.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

banner mame png
Crin Antonescu FOTO FAcebook Antonescu
Crin Antonescu: „Problema mea nu e Ponta, ci PSD-ul legat de Ponta”. Acuzații privind poziția fostului premier la alegerile prezidențiale
Fostul șef al liberalilor, Crin Antonescu, a criticat opțiunea exprimată în spațiul public de Victor Ponta, care a afirmat că nu o va vota pe Elena Lasconi.
BeFunky collage (8) jpg
O recunoști? Vedeta din România care a uimit internetul cu ultima apariție: „Femeie, ne faci să nu mai mâncăm nimic”
Până la vârsta de 30 de ani a bifat cele mai frumoase destinații turistice din lume și a reușit să își lase fanii cu gura căscată la fiecare apariție. Are o siluetă demnă de invidiat, un corp bine lucrat și un stil unic.
calin georgescu jpg
Călin Georgescu acuză o scădere masivă pe TikTok. Cum a ajuns de la „milioane de vizualizări” la doar „câteva zeci de mii”
Candidatul pro-rus Călin Georgescu spune despre contul său principal de TikTok că este victima unei operațiuni de shadowban, iar vizualizările au scăzut dramatic.
1 barbut jpg jpeg
„Nu vă jucați viitorul la barbut”. Un specialist în economie vorbește de „risc masiv de faliment si austeritate”, dacă Georgescu câștigă alegerile
Planurile lui Georgescu, puse în practică, înseamnă risc mare ca România să piardă zeci de miliarde fonduri europene din PIB. Calculați câte joburi se pierd aici, de la constructori, șoferi, la personal tehnic din diverse domenii, avertizează un specialist român.
banner Iasmina Hill png
Cât de bine s-a simțit Iasmina Hill de Ziua Recunoștinței în America! A lăsat curcanul pentru o super cină la un restaurant luxos! „Am mâncat ca regii”
De când este căsătorită cu milionarul american Bradford Hill, frumoasa româncă Iasmina Hill are o viață ca în povești și își face toate poftele.
victor ponta id76298 inquam photos octav ganea jpeg
Cu cine va vota Victor Ponta. Răspunsul neașteptat al fostului premier: „Nu o să votez cu..."
Victor Ponta a spus clar că nu o va vota pe Elena Lasconi în finala prezidențială de duminică, însă nu s-a exprimat nici în favoarea lui Călin Georgescu.
Diana Șoșoacă FOTO Inquam Photos / George Călin
Diana Șoșoacă: „Eu şi colegii mei primim să ne sacrificăm”. Cum arată guvernul cu 31 de membri al SOS România
Președinta SOS România, Diana Șoșoacă, a anunțat că partidul său se poate „sacrifica” la guvernare, în contextul perioadei grele care urmează, propunând o listă cu 31 de miniștri.
Elena Lasconi declaratii dupa primul tur 25 noiembrie 2024  Foto Inquam Photos Octav Ganea (3) jpg
Miting pro-Europa în Piața Victoriei, anunțat de Elena Lasconi: „Vino alături de mine”
Elena Lasconi, președinta și candidata USR în turul II al alegerilor prezidențiale, a anunțat pe rețelele de socializare un miting pro-Europa în Piața Victoriei.