Preşedintele diasporei

Florin ONCESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 560 din 6-12 noiembrie 2014
Preşedintele diasporei jpeg

Să spun ceva original despre campania electorală în curs este dificil. Despre fostele campanii, de asemenea. Pe acest subiect, toţi sîntem specialişti şi totul a mai fost spus, de multe ori. Tot la fel de dificil mi se pare şi dacă mă limitez la percepţia diasporei asupra acestor alegeri. Trăind „în afară“ de 19 ani, ar trebui, la acest capitol, să ştiu mai multe decît unul din ţară. Dar nu sînt sigur că-i aşa. 

Toţi românii trăind în străinătate au rude şi prieteni în ţară. Între cei plecaţi şi cei rămaşi există un permanent schimb de păreri, nu întotdeauna purtat cu voce calmă. Cred că din aceste numeroase dialoguri s-au înfiripat atît opinia că diaspora, într-o proporţie covîrşitoare, a ţinut cu Băsescu, cît şi urmaşa ei, că diaspora ţine acum cu Iohannis ori Macovei. 

Pentru că, în 2009, socoteala voturilor din afară a venit după ce candidatul Geoană şi-a declarat public şi antologic victoria, Băsescu a devenit, în minţile multora, preşedintele diasporei. Această opinie a fost cimentată de harnica echipă de reporteri de la Antena 3. Cimentată astfel, opinia a avut impact asupra unor decizii ori indecizii guvernamentale, orientate spre un singur ţel: limitarea accesului la vot al diasporei. Aşa a fost cu nelegiferarea votului prin corespondenţă, din 2011. Aşa a fost cu tentativa de recenzare prin strigături la gard a rezidenţilor „adevăraţi“ din localităţile patriei, din 2012. 

Şi adevărul e că Antena 3 a avut dreptate. Nu lipsa de inteligenţă le poate fi contestată păpuşarilor care-i mişcă pe jurnaliştii Gâdea, Ciuvică, Tudor ori Badea. Diaspora, în marea ei majoritate, chiar a ţinut cu Băsescu, chiar ţine cu Iohannis ori cu Macovei. 

Motivele acestei diferenţe semnificative, procentual vorbind, dintre opţiunea diasporei şi opţiunea celor de-acasă? Eu mă opresc la trei.

Primul ar fi că românii din diaspora au alte surse de informare. Una e să vezi realitatea românească doar prin prisma Antenei 3 ori, mai nou, a RTV-ului, alta e să o urmăreşti consultînd o largă paletă de publicaţii de pe Internet.

Al doilea: românii din diaspora nu sînt sub presiunea economică acţionată politic din România. Printre ei nu există nici un votant de 40 ori 50 de ani, pensionat medical pe motive iluzorii, care lucrează cu spor pe propria tarla. 

Nu aş insista pe cel de-al treilea motiv, pentru că pare elitist, dar nu pot să-l sub tăcere. Este vorba de gradul mediu de educaţie. Pe scurt spus, în diaspora, el este mai înalt. Judecata se aplică în mod sigur Canadei, ţară care practică selecţia candidaţilor la imigrare pe baza studiilor. Însă cred că se aplică diasporei în totalitate. În definitiv, chiar şi faimoşii „căpşunari“, presupunînd că n-ar avea ani mulţi de şcoală, ceea ce nu-i de subînţeles, sînt nevoiţi să citească pe Internet, deci, pe scurt, să citească. 

Dacă ai obişnuinţa lecturii, eşti mai puţin dispus să treci cu buretele peste plagiatul lui Ponta. Eşti mai puţin dispus să crezi că Becali n-ar fi trebuit să meargă la puşcărie pe motiv că a construit „din banii lui“ locuinţe pentru sinistraţi. Eşti mai puţin dispus să priveşti altfel decît cu scîrbă fapta cetăţeanului indignat care l-a scuipat pe Patapievici, ori atacul suburban de la RTV la adresa lui Pleşu. Eşti mai predispus să tresari la declaraţia ministrului Gigel de la Cultură, cel recunoscător părinţilor pentru „numele care mi l-au dat“. Eşti mai predispus să simţi că ceva nu e în regulă cu alăturarea dintre figura lui Şova şi un fotoliu ministerial. 

Sigur, şi România educată poate greşi, cum în mod notoriu a făcut-o, prin anumiţi reprezentanţi iluştri, în interbelic. Fapt care i-o fi ajuns lui Ponta la ureche cînd a refuzat decorarea membrilor fostei conduceri a ICR pe motiv că ar fi exprimat opinii fasciste. Dar eu tot cred că educaţia creşte şansele unei priviri corecte. 

O părere cu răspîndire redusă în diaspora este că ar fi în interesul nostru, al românilor plecaţi, să fim mai puţin conectaţi la politica din ţară şi mai mult la cea din ţările în care ne-am stabilit. Părerea a fost preluată cu entuziasm interesat, în România, de cei care-l consideră pe Băsescu preşedintele diasporei. 

Eu simt cum în această părere reverberează idei ale fostei propagande comuniste pe tema emigraţiei. Cel care îşi părăsea ţara pentru un pumn de ţechini era condamnat să ardă la focul mic al nostalgiei. Pentru el, salvarea putea fi obţinută doar cu preţul uitării, la care se ajungea prin căderea în alcoolism. 

În sfîrşit, este evident că gradul de conectare a românilor din afară la politica de-acasă ţine de factori măsurabili, cum ar fi numărul anilor trecuţi de la părăsirea ţării şi depărtarea de România. La Montréal, la alegerile prezidenţiale din 2009 şi la referendumul pentru demiterea preşedintelui, din 2012, au fost, de fiecare dată, în jur de o mie de votanţi. La o comunitate de 40-50 de mii de români, participarea numai numeroasă n-a fost. 

Altfel spus, soarta alegerilor se joacă, totuşi, în România. Motiv pentru care, de data asta, votez la Bucureşti.  

Foto: Andrei Pungovschi

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Germania a arestat doi cetăţeni ruşi care ar fi conspirat să atace o bază militară americană
Doi cetățeni ruși au fost arestați în sudul Germaniei, fiind suspectați că au plănuit atacuri de sabotaj împotriva unor instalații militare americane, au anunțat joi procurorii germani.
image
O româncă se judecă de zece ani cu Elon Musk. Inițialele numelui său sunt pe acumulatorii mașinilor Tesla Model S
Brașoveanca Cristina Bălan a fost un inginer de mare viitor la Tesla, dar a fost concediată pentru că a atras atenția asupra unor defecte de fabricație. După zece ani încă se judecă cu Elon Musk
image
Cum arată interiorul „celei mai scumpe case” din lume, cu 100 de camere. Pentru ce sumă fabuloasă este scoasă la vânzare VIDEO
Castelul vast Chateau d'Armainvilliers din Seine-et-Marne, Franța, considerat a fi cea mai scumpă casă din lume, este scos la vânzare pentru 363 de milioane de lire sterline, potrivit Express.co.uk.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.