Prea tîrziu? Prea devreme? Și despre poluare

Silvia MARTON
7 mai 2020
Prea tîrziu? Prea devreme? Și despre poluare jpeg

E tare greu azi să fii contra curentului. Sîntem bombardați cu informații, presa este destul de aliniată la marile direcții de dezbatere europene, mondiale chiar, avem acces la idei și lume. (Nu includ aici nișele de exotism, „fake news” sau alte ciudățenii, ce sînt uneori, e drept, preluate și de cei respectabili.) De bine, de rău, reușim să facem cam ce fac și ceilalți europeni în gestionarea crizei provocate de acest coronavirus.

Deci sîntem, în linii mari, în pas cu lumea. Însă, după cum îi e talentul, în chestiuni majore România e fie în avangardă, adică prea devreme, fie rămasă în urmă. Deși parcă mai des e întîrziată. Ca acum, cînd e contra curentului tocmai cînd nu mai e cazul, cînd se încăpățînează să ia trenul nonconformismului într-un moment cum nu se poate mai nepotrivit. Și într-un domeniu în care îndoielile sau inacțiunea nu-și mai au locul și în care se cam știe ce trebuie făcut sau schimbat. În vreme ce Europa se dă de ceasul morții să-și apere pădurile, peisajul, natura și apele, România continuă să le distrugă ca-n codru, cum se spune. Și e vizibil cu ochiul liber de ani de zile, nu e un secret. Orice turist ieșit de prin orașe poate vedea dezastrul despăduririlor sau malurile apelor pline de pet-uri și gunoaie. Europa se dă de ceasul morții să găsească soluții viabile și în privința combaterii poluării aerului. Pînă și la nivel internațional s-au făcut niște pași, deși modești, e drept. Energie verde, piste ciclabile în orașe, transport public bine organizat și nepoluant, reciclare și multe, multe alte măsuri luate de guverne, parlamente, primării. E drept că unele măsuri nu prea ies bine. Unele sînt (prea) scumpe și au costuri neașteptate de alt fel sau altele creează discordie. Însă există oameni, guverne, instituții prin Europa (sau o masă critică, cum spun sociologii) care sînt convinși pînă în măduva oaselor că protecția naturii, poluarea și calitate aerului sînt chestiuni de viață și de moarte și că trebuie făcut ceva. Și mulți chiar iau măsuri, chiar dacă nu toți sînt mereu de acord cu metoda sau cronologia deciziilor sau a schimbărilor.

În România, însă, nimic din toate astea nu merge. România e contra curentului. Trierea gunoiului e încă văzută de mulți ca un moft (e drept, reciclarea plasticului e cam problematică și poluantă, dar pentru restul, adică hîrtie, sticlă și metale, cărările sînt bătute și sigure). Poluarea din cauza traficului din orașe ne omoară cu zile. Nimic nu mișcă nici în direcția asta. Culmea acestui nonconformism a fost săptămînile și lunile trecute în București, cînd un întreg oraș a respirat otravă nopți și nopți de-a rîndul și, culmea, week-end după week-end. Noaptea, ca hoții, cum e proverbial mai nou să se spună și să se facă. Valuri masive și sistematice de poluare cu particule letale și mizerii urît mirositoare. Luați la întrebări, primăria, ministerul, Garda de Mediu au dat vina unii pe alții sau au găsit vinovații, chipurile: obiceiurile de „lăsata secului”, niște miriști în foc scăpate de sub control la marginea orașului, incendii accidentale, de parcă toți piromanii își dăduseră întîlnire în jurul Bucureștiului. Nimic de zis, originalitatea explicațiilor ne-a lăsat cu gura căscată. Cînd, de fapt, probabil că vor să nu știe sau vor să nu afle. Au și ieșit la atac, că măsurătorile alternative privind calitatea aerului au fost făcute cu aparate ce nu sînt omologate de minister, în vreme ce aparatele „oficiale” nu au detectat nimic îndoielnic, pur și simplu pentru că nu sînt configurate să măsoare ce trebuie. Or fi și toate astea parte din problemă, însă cred că, de fapt, nu vor să afle pentru că nu li se pare important. Lasă, că trece, vine vîntul și le ia pe toate. Că, vorba aceea, ce nu te omoară azi, te face mai puternic mîine, ca să parafrazez o expresie celebră. Poluarea aerului nu se vede, cel mai des nici nu se simte, e invizibilă, fie că e din cauza traficului, a poluării industriale, a arderii ilegale de gunoaie sau de plastic, pe post de reciclare. Iar ca să o combați, trebuie bani și investiții, nimic de zis. E și cu bătaie de cap, trebuie organizare, planificare pe termen mediu, trebuie gîndit dincolo de ziua de mîine și de primarul de azi. Trebuie și încredere, că ziua de mîine va veni și că noi vom fi tot aici (sper!). Pentru a avea un aer curat și pentru a curăța țara de poluare și poluanți, nu merge heirupismul, nu merge supraviețuirea de pe o zi pe alta, nu merge „să dai un tun”, nu merg nici soluțiile-miracol ce țin două zile și jumătate. Deci, complicat rău de tot.

Ar fi bine ca România, de data asta, să nu fie originală și să se ia după alții care de ani buni de zile caută soluții și le-au mai și găsit. Să vedeți, cînd vom ieși din izolare, vom intra direct în mașini cu aceeași voluptate și inconștiență. Nu cred că toți iubesc la nebunie mașina, dar mulți, și să vrea, nu ar avea alte mijloace de transport. Tren periurban? Metrou extins și integrat cu rețeaua de tramvaie? Moft de oraș, moft de om bogat. Poate o fi mai bine în orașele mai mici din țară.

În chestiunea poluării, cred că e iremediabil de tîrziu pentru România, cu costuri umane și materiale pe termen mediu și lung greu de calculat. Nu știu cum vom ieși din criza COVID-19 săptămînile viitoare, dar din cauza poluării aerului, sigur murim, noi, cei din orașele mari, dar nu zilele viitoare, ci încet-încet, în viitorul (cam) apropiat. Asta da originalitate!

Silvia Marton este profesoară de științe politice la Universitatea din București și profesor invitat la École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, și la Universitatea din Avignon. A primit ordinul Chevalier de l’Ordre des Palmes Académiques al guvernului francez, iar printre altele a publicat Republica de la Ploiești și începuturile parlamentarismului în România (Editura Humanitas, 2016).

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Analize de sange jpg
Cu o singură picătură de sânge ne putem citi viitorul. Analiza revoluționară care ne arată cum vom îmbătrâni și din ce cauză putem muri
Medicina a evoluat atât de mult încât printr-o simplă picătură de sânge sau de salivă specialiștii pot prezice cât de mult va trăi un om. Noile analize pot să vadă cât de uzat este organismul nostru, cum vom îmbătrâni, ajutându-ne să luăm măsurile necesare pentru prelungirea vieții.
Protest anti Israel  Teheran  pe fundalul potretelor cu iranieni asasinați FOTO Profimedia jpg
Dezvăluiri despre uciderea a 10 savanți iranieni de top în Operațiunea Narnia. Israelul ar fi folosit o armă specială
În timp ce avioanele israeliene atacau ținte militare, ofițeri de rang înalt și instalații nucleare din Iran în timpul fazei de deschidere a Operațiunii Lion Rising, în paralel avea loc o altă misiune clandestină cu mize mari, scrie publicația de specialitate The War Zone.
Drumul expres DEX12  Foto DRDP Craiova jpg
Primul drum expres construit integral în România, aproape de finalizare. „Sunt mobilizați peste 550 de oameni”
Primul drum expres realizat integral în România, care leagă Craiova de Pitești, ar putea fi deschis circulației pe întregul său traseu de la mijlocul lunii iulie, odată cu finalizarea ultimului tronson al acestuia și a nodului de legătură cu Autostrada A1.
salata vinete istock jpg
Secretul celei mai bune salate de vinete. Ce fac bucătarii de top, au un truc secret
În principiu, salata de vinete este o rețetă simplă, care nu are nevoie de prea multe ingrediente. Cu toate acestea, tot există câteva trucuri ingenioase care îi pot schimba complet gustul.
Manifestație pro Iran  Bagdad FOTO Profimedia jpg
Liderul suprem iranian se teme că va fi asasinat. Măsurile extraordinare pe care le-a luat pentru a proteja regimul
Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a ales trei clerici de rang înalt drept potențiali succesori, pe fondul temerilor că ar putea fi ucis de Israel, relatează New York Times, citând oficiali.
 Relaxare pe canapea - cafea FOTO Shutterstock
Obiceiul care îți sabotează diminețile: cafeaua pe stomacul gol și efectele ascunse
Află de ce consumul cafelei pe stomacul gol poate afecta sănătatea și cum un simplu gest poate preveni efectele neplăcute. Sfaturi de la un endocrinolog renumit pentru un început de zi mai sănătos.
furnici jpg
Truc simplu și ieftin. Ceaiul care ține furnicile departe toată vara, cu doar 4 lei!
Pe măsură ce temperaturile cresc, locuințele, în special bucătăriile și băile devin ținta furnicilor care ies din hibernare în căutare de hrană. Aceste insecte pot transforma rapid orice casă într-un loc invadat, mai ales în cazul rezidențelor individuale. Din fericire, există o soluție eficientă.
Nicusor Dan Ilie Bolojan, noul premier al Romaniei  Foto Inquam Photos George Calin (9) jpg
Guvernul Bolojan: 16 ministere și 3 vicepremieri. Ce spun analiștii despre justificarea unui Guvern „extins"
Guvernul Bolojan ar urma să aibă, potrivit unor surse politice, 16 ministere și trei vicepremieri, într-o perioadă marcată de criză economică și presiuni bugetare. Analiștii explică dacă o astfel de structură extinsă este justificată sau reprezintă doar o supradimensionare birocratică.
Maria Tanase
22 iunie: Ziua în care a murit Maria Tănase, supranumită „Pasărea măiastră“, simbol al cântecului popular românesc
Pe 22 iunie 2022, înotătorul David Popovici devenea, la Budapesta, cel mai tânăr campion mondial la 100 metri liber. În aceeași zi, în 1941, Armata Română a declanşat operaţiunile militare pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord de sub ocupaţia sovietică.