Prea mulţi, prea scumpi, prea deranjanţi?

Publicat în Dilema Veche nr. 556 din 9 - 15 octombrie
Prea mulţi, prea scumpi, prea deranjanţi? jpeg

De regulă, deşi ne întîlnim cu ei peste tot, bătrînii sînt arar prezenţi pe agenda publică – sîntem prea preocupaţi de prezent şi viitor, de scandaluri politice şi intrigi de alcov, pentru a ne preocupa de cei ce reprezintă trecutul. Atunci cînd bătrînii sînt evocaţi, cel mai adesea sînt portretizaţi ca nişte milogi cărora noi, mai tinerii, le plătim pensiile şi care constituie masa de manevră pentru abjectele maşinării electorale şi de partid. Sînt prea mulţi, prea scumpi, prea deranjanţi.

Dar în pofida încăpăţînării mediatice şi personale de a ignora fenomenul, România îmbătrîneşte. Numărul nou-născuţilor este într-o scădere continuă, în ultimii 25 de ani – la ora actuală se nasc de două ori mai puţini copii decît la finele anilor ’80. Cu toate astea, nu sîntem deloc pregătiţi pentru a gestiona fenomenul îmbătrînirii demografice: în România, vîrstnicii (includ aici toate persoanele trecute de 55 de ani, nu doar pensionarii) ajung să fie un surplus pe care nu îl putem integra nici pe piaţa muncii, nici în societate. În 2012, 27% din persoanele cu vîrsta de peste 55 de ani sufereau de privaţiuni materiale severe. Înainte ca Guvernul Boc să introducă pensia minimă garantată – de 350 de lei, procentul vîrstnicilor suferind de privaţiuni materiale severe era de 35-40%, procent nemaiîntîlnit în nici o altă ţară europeană, în afară de vecina noastră de suferinţă, Bulgaria!

Traiectoria vieţii pe care o rezervă România tuturor cetăţenilor săi care trec de 55 de ani este intrarea într-un con de umbră, inactivitate şi, eventual, excluziune socială. Avem una dintre cele mai înalte rate de inactivitate în rîndul populaţiei vîrstnice (55 şi 64 de ani) – 55%, faţă de 44% media europeană şi 34% media naţională (2014). Corespunzător, rata de ocupare este foarte mică – de 41%, faţă de 64% media naţională. Mai rău e că lucrurile nu par să intre pe un făgaş mai bun, din contră: rata ocupării vîrstnicilor e în descreştere (cu 10 puncte procentuale mai mică acum decît în 1997), avem din ce în ce mai puţine persoane de peste 55 de ani care sînt ocupate şi din ce în ce mai multe persoane inactive.

De ce? Refuză vîrstnicii să muncească, sau piaţa muncii şi angajatorii sînt cei care îi refuză? E alegere deliberată, sau eşec? Paradoxal, dar sînt ambele! E ştiut că există o reticenţă a angajatorilor de a angaja persoane trecute de o anumită vîrstă, mai ales cînd vorbim de cei fără studii superioare şi de joburi unde sînt solicitate abilităţile fizice ale angajatului. Politicile Guvernului s-au dovedit ineficiente: deşi sînt prevăzute prin lege facilităţi şi stimulente pentru cei ce angajează persoane cu vîrsta de peste 45 de ani, rata de ocupare nu a crescut. Cauzele sînt multiple şi merită o discuţie separată. Cert e că există un apetit scăzut al angajatorilor pentru persoane trecute de 55 de ani.

Dar care e apetitul vîrstnicilor pentru muncă? Din totalul de un milion şi jumătate de vîrstnici (55-64) care sînt inactivi, 1.400.000 declară că nu vor să muncească. „Ce puturoşi, ce leneşi!“, sîntem tentaţi să exclamăm, în ton cu discursul propagat de la tribunele instituţiilor statului şi ale mass-media. Dar înainte de a ne indigna, ar fi bine să ne uităm ce fel de ocupare avem în rîndul vîrstnicilor. Vom observa o calitate slabă a ocupării: prea puţine joburi salariate (doar jumătate din cei ocupaţi sînt salariaţi), prea mulţi lucrători pe cont propriu, prea mulţi ocupaţi în agricultură şi prea mulţi lucrători familiali neremuneraţi. România are, în general, o problemă majoră legată de numărul mare al celor ocupaţi în agricultură, dar cînd vine vorba de vîrstnici, situaţia e mai gravă – de fapt, populaţia vîrstnică e suprareprezentată, faţă de alte categorii de vîrstă, în rîndul lucrătorilor pe cont propriu din agricultură. Două treimi (în jur de 60%) din lucrătorii pe cont propriu cu vîrsta între 55-64 de ani sînt concentraţi în agricultură, în timp ce media naţională e de 30!

Aşadar, ce motivaţii raţionale, economice de a continua să lucreze oferă vîrstnicilor piaţa muncii din România, în afară de propaganda neoliberală care ne spune că cine e inactiv e un parazit social? În România, majoritatea covîrşitoare a celor pensionaţi anticipat (81%) se pensionează imediat ce ating o vîrstă eligibilă (motivele legate de boală sau problemele legate de pierderea locului de muncă au o pondere infimă). Aceeaşi situaţie o întîlnim în toate statele foste-socialiste. Or fi esticii mai leneşi? Sau, cumva, există nişte motive structurale ale pieţei muncii din aceste state, legate de remuneraţia mică, de calitatea lamentabilă a ocupării, care fac pensionarea anticipată singura soluţie omenească? Există cumva o inadecvare a societăţii şi a pieţei muncii care împinge vîrstnicii spre inactivitate?

Sînt prea mulţi, prea scumpi, prea deranjanţi – părem a gîndi cu toţii, fără a ne întreba cum se îmbătrîneşte în România şi, mai ales, de ce se îmbătrîneşte aşa. Dar strategia struţului, de a băga capul în nisip, nu e niciodată o soluţie, pentru că mîine noi înşine vom fi şi mai mulţi, şi mai scumpi, şi mai deranjanţi.

Victoria Stoiciu este director de programe la Friedrich Ebert Stiftung.

Foto: Ioana Moldovan

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Casa dărăpănată” în care nu vrea nimeni să intre
Dosarul acesta este în primul rînd unul de recuperare a trecutului, dincolo de istorie, de date și de fapte.
p 10 youtube jpg
Prezentul luminează trecutul (mai curînd decît invers)
Statuia lui Castro inaugurată de Putin vorbește mai puțin despre prezentul Cubei – și mai mult despre trecutul liderului Rusiei.
index jpeg 2 webp
Atacul blînd al literaturii
La un moment dat, mi-au spus elevii că se cunoaște cînd îmi place foarte mult un scriitor, îl predau altfel, iar ei își dau seama.
index jpeg webp
Cum îi apropiem pe copii de trecut?
Pentru că a educa înseamnă a construi viitorul.
p 12 jpg
Relicve ale trecutului: nostalgia colecțiilor anatomice și antropologice
Aparent, rămășițele din colecții par că au scăpat efectelor timpului și sînt nemuritoare
Historical building at the Dalles jpg
„Casa aceasta mai are și alte încăperi? Oare ai căutat peste tot?” un dialog cu Valentin Radu ARSENE, psihoterapeut
Vindecarea vine după ce procesăm durerea și ne recuperăm părțile eului din acele bule de experiență și lăsăm cu adevărat trecutul să devină trecut.
p 13 jpg
Foamea de bani și moartea pasiunii
Ce anume readuce pe podium trend-uri din alți ani și, mai ales, care sînt acele idei care tot revin?
p 14 jpg
Cum văd ei trecutul? Another brick in the wall
Uneori, mă gîndesc la momentele mai puțin plăcute și la faptul că asta mă ajută să-mi doresc un viitor mai bun.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.

Adevarul.ro

image
Dieta care o ajută pe Loredana Groza să fie wow. „E o muncă foarte grea să arăți bine!”
Loredana Groza, una dintre cele mai îndrăgite artiste, are un secret atunci când vine vorba despre talie trasă ca prin inel. Vedeta ține o dietă-minune de câte ori dorește să topească din kilogramele acumulate.
image
Supraviețuitoarea tragediei de pe DN1 a murit. Familia de spanioli se afla în vizită la fiica studentă în România
Patru membri ai unei familii din Spania au murit în urma unui accident produs pe o șosea din România. Șoferul a fost arestat preventiv, iar organele victimelor au fost donate cu acceptul rudelor.
image
Tempest, avionul de luptă care citește gândurile. Trei țări colaborează pentru dezvoltarea unei arme invincibile | FOTO VIDEO
Rishi Sunak a anunțat o colaborare între Marea Britanie, Italia și Japonia pentru dezvoltarea unui nou avion de luptă care utilizează inteligența artificială.

HIstoria.ro

image
Arestarea Mariei Tănase: Reținută și anchetată de germani
Arhiva M.A.I. ne spune că în 1940 Maria Tănase a fost reținută și anchetată de germani pentru că avea o relație „fierbinte” cu Maurice Nègre
image
Căderea comunismului în Polonia şi Ungaria. „Reabilitarea” lui Imre Nagy
Dintre cei șase sateliți ai Uniunii Sovietice în Europa răsăriteană, Polonia și Ungaria au reprezentat un caz aparte.
image
Prima zi de ocupație germană în București
În dimineața zilei de 6 decembrie 1916, primarul Bucureștilor, Emil Petrescu, însoțit de mai mulți ambasadori – Vopicka (SUA) sau baronul Vredenburg (Olanda) – au ieșit în întâmpinarea armatelor Puterilor Centrale până aproape de Chitila.