Povest(ir)e minunată

Virgil CIOMOŞ
Publicat în Dilema Veche nr. 854 din 20 - 26 august 2020
Povest(ir)e minunată jpeg

Am fost adesea solicitat să evoc darurile spirituale ale Părintelui Andrei Scrima. Astfel de „mărturii” sînt, prin natura lor, atît de discrete încît par că nici nu există. Cîndva, am oferit una de acest fel. Înainte de a începe noua noastră povest(ir)e – venită, ca întotdeauna, de la un martor al martorului –, două scurte remarci. Întîi, experiența spirituală n-are nimic de-a face cu „subțirimea de spirit”, ci cu Spiritul (Duhul) Sfînt Însuși. Mai precis: cu Cel increat. Apoi, purtătorul de Duh nu lasă, de regulă, mărturii in vivo, ci mai degrabă „postume”. Prin ucenici, de pildă. Nu pentru numele lui, ci pentru Numele lui Dumnezeu. Uneori, însă, ele pot fi „anticipate”.

Într-o bună zi, ne-am dat întîlnire pentru a tria manuscrisele sosite din Liban. Eram așezat pe covor, la picioarele lui, încercînd să le sortez pe categorii. Am dat astfel peste textul unei conferințe în care se vorbea despre imaginația creatoare și, implicit, despre marele Ibn Arabi. Am profitat de ocazie să-i mulțumesc pentru semnalarea acestei magnifice figuri a misticii musulmane care vestise, după pecetea proorocirii – Muhammad –, pe cea a sfințeniei – Isa (Iisus). S-a uitat îndelung la mine cu acea privire care scruta dincolo de vizibil pentru a conchide apoi, calm, cu o voce aproape familiară: „Dacă n-ai fi prea exaltat de întîlnirea cu o astfel de experiență, Ibn Arabi însuși ar putea intra acum pe ușă pentru a se alătura, colocvial, discuției noastre”. Cu timpul, m-am obișnuit cu astfel de remarci care nu-și așteptau răspunsul, ci jalonau doar un parcurs.

La cîtva timp după moartea Părintelui, am dat peste un manuscris, copiat în mod vădit „pe curat”, un fel de „mărturie” a ceea ce, astăzi, ne este destinat nouă, tuturor. Iată traducerea lui:

„Povestire simplă şi veridică a visului – cu adevărat minunat! – ce i-a fost dat profesorului Yussuf Ibish la Houston, în noaptea de 27/28 iulie 1973, şi pe care l-a împărtăşit apoi lui Andrei S.

Pe măsură ce primul Congres Internaţional de la Rothko Chapel (21-31 iulie 1973) avansa spre jumătatea duratei sale, atingea în acelaşi timp şi «centrul» său – în profunzime şi înălţime. O remarcabilă unitate se instalase între conferenţiari şi cercul, mai larg, al participanţilor, ca efect al calității deosebite a comunicărilor, evidentă încă din primele zile, prin dialogul deschis în mod spontan în chiar interiorul sesiunilor de la Capelă (dar continuînd, permanent, în exterior), și mai ales prin fervoarea-i implicită, dacă putem spune așa, care făcea ca temele, dezbătute «in a scholarly manner», să fie foarte vii. De fapt, acest prim Colocviu despre «Contemplaţie şi acţiune în tradiţiile religioase ale lumii» reprezenta – în mod obiectiv, dar şi sensibil, pentru mulţi dintre cei care erau acolo prezenţi – o întîlnire originară şi originantă care conţinea, virtual, chipul lucrurilor ce aveau să vină.

În acest context are loc evenimentul a cărui povestire urmează acum. El s-a petrecut după seara conferinţei lui Andrei S. despre tradiţia iconografică bizantină. (Solicitat să înlocuiască pe neprevăzute un absent, el avu astfel şansa să cerceteze îndelung colecţia de slide-uri de la Rice Institute for Arts, unde fusese condus de Dominique de Ménil).

A doua zi, dimineaţă, la fel ca în celelalte, ne dirijam începînd cu ora 8 de la Dormitories spre Universitatea Sf. Toma, situată alături, unde luam micul dejun într-o agreabilă și primitoare sală a campusului. În acea dimineață, ieșind pe la ora 8 și un sfert de la Dormitories, Andrei S. îl întîlnește pe prof. Ibish, care își făcea plimbarea în fața edificiului. Yussuf Ibish, așadar, se apropie de Andrei S. și, după ce l-a salutat, i-a spus aproape textual (vorbele sale s-au înscris în memoria lui Andrei S. pentru a rămîne acolo pentru totdeauna):

«Trebuie să îți spun ce s-a întîmplat astă-noapte. Dormeam, cînd am auzit clar cum bate cineva la ușă. M-am trezit, am spus „Intră!”, ușa s-a deschis și te-am văzut pe tine, sosit în grabă pentru a-mi spune: „Vino repede, Mawlana (adică Djalal-ad-Din Rumi) se rotește* între Capelă și Obelisc!“. Te-am urmat afară și, într-adevăr, o formă albă era acolo, rotindu-se și umplînd spațiul. În acel moment, m-am trezit cu totul și m-am uitat la ceas: era în jurul orei 2 dimineața».

Aceasta este narațiunea și conținutul visului. Yussuf Ibish vorbi despre toate astea în maniera directă și imediată a celui care a fost invitat să asiste, ca martor, la un eveniment atît de real, prin ordinea care îi era proprie, încît numai un vis putea să-l conțină pentru a lua act de el. Și, cum trecea prin prezența unui alt «martor» participant la Colocviu (Andrei S.), acest dans nocturn turbionar de sub stele rămase pentru cel care scrie aceste rînduri ca un fel de «semnătură» a întîlnirii – repet: originante – de la Houston.

Andrei Scrima

Houston, 31 august 1994”

-------------

* Aluzie la ritualul dervișilor rotitori.

 Virgil Ciomoș este filosof și psihanalist.

Explicație foto: Spațiul dintre Rothko Chapel și Obelisc

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Omul sfințește locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine în memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experiențe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma într-un loc detestabil. Totuși, ce înseamnă pînă la urmă spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
În arhitectură locul construirii este parte în diferite ecuații de ordine; de la căsuța din Pădurea Neagră la templu, de pildă, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei întregi direcții din arhitectura contemporană.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism ficțional
Oamenii dragi care nu mai sînt devin și ei niște personaje ficționale, ca și locurile în care i-am însoțit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsulă a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
Așadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar – de cele mai multe ori – locul nu poate fi separat de oameni, de poveștile lor, de viața lor. Se influențează reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost și opera exilaților. Iar eu de oamenii aceia mă simt legat mai mult decît de oricare alții, chiar dacă nu am fost niciodată nici în Argentina, nici în Uruguay și încă îmi caut curajul să-mi împlinesc destinul de a merge acolo chiar la căderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacanța de vară – fragmente de jurnal –
Pînă la Histria nu sîntem cruțați aproape deloc, drumul e dur, pietre mici și ascuțite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reușim să ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum să ajungi acasă
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.

Adevarul.ro

image
Doliu în sportul românesc: Baschetbalista Alessia Maria Raiciu s-a stins în ziua în care a împlinit 18 ani
O veste cutremurătoare a apărut, astăzi, pe pagina de Facebook a Federaţiei Române de Baschet, în legătură cu o jucătoare extrem de promiţătoare.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Afacerile bănoase cu o păstrăvărie şi o firmă de taximetrie, făcute de un poliţist în timpul serviciului
Fost adjunct al Poliţiei Mioveni, comisarul Marius Aioanei a făcut, timp de patru ani, numeroase afaceri bănoase în timpul serviciului, deşi acest lucru este interzis de lege. Poliţistul promova constant pe Facebook două firme deţinute de către familia sa, o păstrăvărie şi o firmă de taximetrie

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.