Povestea unei aventuri rom├óne┼čti la nivel ├«nalt

Dan TOMOZEI
Publicat în Dilema Veche nr. 205 din 20 Ian 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Bun prilej pentru tot ceea ce poate s─â ├«nsemne rom├ón, rom├ónesc a fost anul 2007, anul ├«n care Sibiul a fost capital─â cultural─â european─â! Un bun prilej pentru a demonstra c─â Rom├ónia poate s─â dep─â┼čeasc─â umila condi┼úie de furnizor de "horror" pe B─âtr├«nul Continent. Preg─âtirile demarate febril ├«nc─â din 2004, an ├«n care Marele Ducat de Luxemburg a acceptat s─â ia Sibiul ca partener ├«n proiectul european, au fost finalizate, ├«n mare parte, ├«n mijlocul evenimentelor culturale din 2007. Iar dac─â este s─â privim ambi┼úiile edililor locali, abia din 2008 va ├«ncepe concertul ┼čantierelor la Sibiu. F─âr─â ├«ndoial─â, nimic din ceea ce se face ├«n Rom├ónia nu poate sc─âpa misterelor, curiozit─â┼úilor, complicit─â┼úilor ├«n afaceri revendicate politic ┼či economic. Unde s├«nt bani, s├«nt ┼či interese. Cele peste 40 de milioane de euro investi┼úi ├«n infrastructur─â ┼či evenimente culturale vor fi recuperate ├«n viitor, ├«ns─â cei care au beneficiat de clauze favorabile au reu┼čit s─â-┼či numere mai devreme c├«┼čtigurile, s─â recupereze deja o parte din investi┼úii. ├Än linii mari, afacerile ├«n Sibiul - capital─â cultural─â au fost ├«mp─âr┼úite pe orizontal─â, pe vertical─â ┼či ├«n cultur─â. Pe orizontal─â au fost amenaja┼úi mii de de metri p─âtra┼úi de piatr─â cubic─â, pe vertical─â au fost renovate zeci de imobile, iar de cultur─â s-au ocupat mul┼úi. Pentru fiecare dintre cele trei axe ├«ntreb─ârile nu au ├«nt├«rziat s─â apar─â. De exemplu, pentru ce s─â propui s─â aduci piatr─â cubic─â din China? ├Än final, a fost piatr─â din Rom├ónia, ├«ns─â cu dou─â milioane de euro ├«n plus peste suma ini┼úial─â. Dup─â ce reguli ne┼čtiute precis ┼či clar s─â te apuci s─â renovezi fa┼úade de case lipsite de importan┼ú─â, ├«n defavoarea altora cu cert─â valoare? C├«t despre cultur─â, nimic nu este interzis c├«t timp cripte de sute de ani s├«nt evacuate pentru a face loc unor cr├«┼čme, transformate la cererea public─â ├«n ceain─ârie ┼či s─âli de spectacole... Complicitatea "actorilor" care au dirijat, ├«n capitala cultural─â european─â Sibiu 2007, sumele imense aflate la dispozi┼úia organizatorilor au f─âcut ca imaginea proiectului s─â fie una, dac─â nu superlativ─â, m─âcar de excep┼úie. Numai la Sibiu s-au publicat peste 1400 de articole despre capitala cultural─â, f─âr─â ca tonul critic s─â ajung─â la 2%. Dar onoarea celor care au sprijinit evenimentul de la Sibiu poate fi "reperat─â" cu o condi┼úie: s─â ocupi cel pu┼úin dou─â pozi┼úii ├«n teren - pasator ┼či marcator. A┼ča au stat lucrurile cu multe dintre personajele mult mediatizate ale Sibiului ┼či ale ┼ú─ârii. ┼×i de aceea a fost simplu s─â "palmezi" cu m─âiestrie, ├«n capitala artelor, bugete uria┼če. Pentru c─â cine ├«┼či d─â de la bugetul local ┼či na┼úional ┼či se prevaleaz─â de clauze de confiden┼úialitate (!?!) r─âm├«ne neprih─ânit ┼či, ├«n final, recompensat cu titluri de cet─â┼úean de onoare sau cavaler. Dar, f─âr─â ├«ndoial─â, capitala cultural─â european─â nu a ├«nsemnat doar afacere. A fost, mai vizibil dec├«t orice, locul ├«n care cultura de mai bun─â sau mai slab─â factur─â ┼či-a f─âcut sim┼úit─â prezen┼úa. Evenimentele cu dedica┼úie de mas─â sau exclusiv─â au produs infuzia de cultur─â specific─â unei astfel de ├«ntreprinderi. O ├«ntreprindere pentru care ar trebui abia de acum deschis─â rubrica "ce a fost, ce va s─â fie". O rubric─â din care, f─âr─â sentimentalisme ┼či atitudini patriotarde gratuite, s─â ├«nv─â┼ú─âm c─â Sibiul a fost c├«ndva potec─â pentru legiunile romane, ┼či asta cu exact 1000 de ani ├«nainte de promovatul slogan despre "normal din 1191", c├«nd crucia┼úii au luat Europa la cre┼čtinat cu sabia. Un col┼ú de pagin─â din care s─â se ├«n┼úeleag─â c─â fiecare dintre ora┼čele Rom├óniei are nevoie s─â fie capital─â cultural─â european─â m─âcar pentru o jum─âtate de an, pentru a se ├«nregistra schimbarea necesar─â, fireasc─â unei ┼ú─âri cu preten┼úii europene. Dac─â Sibiul a fost 365 de zile pe buzele tuturor, iar deja de un an este invidiat de o ┼úar─â ├«ntreag─â, trebuie spus c─â principalul merit ├«i apar┼úine nu unui om, ci unui guvern care a deschis ├«n 1998, la Sibiu, colaborarea cu Ducatul de Luxemburg, care nu avea ├«n Rom├ónia, la acea dat─â, nici m─âcar reprezentant diplomatic. Tot ce a urmat de atunci, la fel ca aderarea la NATO ori la Uniunea European─â, a fost o preluare de ┼čtafet─â. O preluare din care fiecare alerg─âtor ┼či-a t─âiat por┼úia de fericire ┼či locul ├«n istoria acestor zile. Sibiul va trebui s─â confirme ├«n 2008 ┼či ├«n viitor c─â investi┼úiile amanetate pe zeci de ani la bugetul na┼úional ┼či b─âncile europene nu au fost doar pentru 2007. Altfel, zonele gri nu vor r─âm├«ne acoperite definitiv de suprafe┼úele str─âlucitoare specifice marilor evenimente.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.