Pot c─âl─âtori, e democra╚Ťie

Ivan KRASTEV
Publicat în Dilema Veche nr. 392 din 18 - 24 august 2011
Pot c─âl─âtori, e democra╚Ťie png

├Än binecunoscutul ei articol din noiembrie 1979 ÔÇô ÔÇ×Dictaturile ┼či dublele standardeÔÇť, Jeane Kirkpatrick sus┼úine c─â regimurile totalitare bazate pe ideologia revolu┼úionar─â nu s├«nt doar mai opresive dec├«t regimurile autoritare tradi┼úionale, ci ┼či mult mai dificil de liberalizat sau democratizat. ├Än viziunea ei, ideologia reprezint─â o surs─â de legitimitate pentru acest tip de regim, oferindu-i unele dintre calit─â┼úile teocra┼úiei.  

Totodat─â, ideologia a servit ┼či ca un mijloc pentru a men┼úine coeren┼úa elitei aflate la putere. No┼úiunea de ÔÇ×linie de partidÔÇť a ├«nsemnat pentru regimurile leniniste ceea ce procedurile democratice au ├«nsemnat pentru regimurile din Vest ÔÇô dup─â cum remarca Ken Jowitt. Existen┼úa unui partid de guvern─âm├«nt ├«nr─âd─âcinat ├«ntr-o ideologie a fost vital─â pentru rezolvarea problemei succesiunii, cea mai periculoas─â surs─â de instabilitate ├«n regimurile autocratice. Decizia bazat─â pe ideologie a servit ┼či ca instrument de mobilizare politic─â. Dup─â cum demonstreaz─â istoria Uniunii Sovietice, uneori era mai u┼čor s─â mori pentru regim dec├«t s─â tr─âie┼čti ├«n ┼úara condus─â de acel regim. Eroismul poporului sovietic din timpul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial reprezint─â demonstra┼úia suprem─â a puterii dictatorilor ├«narma┼úi cu o ideologie. 

No┼úiunea ideologiei ca surs─â a puterii regimurilor absolutiste face parte din mo┼čtenirea R─âzboiului Rece ├«ntr-o m─âsur─â at├«t de mare, ├«nc├«t punctul de vedere al elitei postsovietice ÔÇô  conform c─âruia ideologia comunist─â a reprezentat una dintre sl─âbiciunile regimului ÔÇô este surprinz─âtor. Pr─âbu┼čirea URSS a ar─âtat totu┼či c─â ideologia sl─âbe┼čte p├«n─â la urm─â regimurile absolutiste. Asta se ├«nt├«mpl─â pentru c─â ideologia hr─âne┼čte iluziile reformatoare ale elitei ┼či ├«n acela┼či timp ofer─â disiden┼úilor o platform─â ┼či un limbaj, pun├«ndu-le la ├«ndem├«n─â un ideal spre care regimul tinde ┼či cu care poate fi comparat. 

├Än ultimii dou─âzeci de ani, s-au publicat mii de c─âr┼úi pe tema naturii revolu┼úiei lui Mihail Gorbaciov. Argumentul meu cheie este acela c─â Gorbaciov a ├«nceput reforma nu pentru c─â ┼či-a pierdut ├«ncrederea ├«n comunism, ci pentru c─â a r─âmas un adev─ârat credincios al comunismului, ferm convins c─â socialismul autentic pe care spera s─â ├«l instaureze s-ar fi dovedit net superior capitalismului democratic din Vest. Acest gen de reforme se datoreaz─â deseori unei percep┼úii eronate a realit─â┼úii de c─âtre lideri ÔÇô ┼či nu ├«n┼úelegerii cu acurate┼úe a acesteia.  

Ideologia nu numai c─â hr─âne┼čte iluziile elitei de la putere, ci ofer─â totodat─â opozi┼úiei un discurs pe care ├«l poate utiliza pentru a exercita presiuni asupra regimului. Ca o regul─â, disiden┼úii din blocul sovietic erau fo┼čti adep┼úi; ├«nainte de a se opune cu vehemen┼ú─â regimurilor marxiste, ace┼čtia criticaser─â deseori regimul din care f─âceau parte, folosind tocmai limbajul marxist. Revolu┼úiile din 1989 s-au n─âscut ┼či din ├«ncercarea elitelor comuniste de a reforma regimul, tot at├«t pe c├«t s-au n─âscut din mi┼čc─ârile de opozi┼úie, care au pretins ini┼úial c─â doresc reforma regimurilor, c├«nd de fapt doreau desfiin┼úarea acestora.  

Cum s─â te opui unui regim f─âr─â ideologie? 

Rezisten┼úa ├«mpotriva regimului lui Putin este at├«t de dificil─â tocmai datorit─â lipsei oric─ârei ideologii dincolo de un melanj de zgomote f─âr─â sens produse de Kremlin. Exper┼úii ├«n rela┼úii publice nu s├«nt potrivi┼úi pentru rolul de ideologi, deoarece o ideologie, spre deosebire de o campanie publicitar─â, este ceva ├«n care autorii s─âi trebuie s─â cread─â. Lipsa unei reale ideologii ├«n cazul noilor regimuri autoritare explic─â tendin┼úa acestora de a se autopercepe asemenea unor corpora┼úii; pentru a se men┼úine la putere, ├«ncearc─â s─â elimine ├«ns─â┼či ideea de interes public. ├Än acest context, glorificarea pie┼úei nu submineaz─â noul capitalism autoritar, ci ├«l poate chiar ├«nt─âri. ├Än contextul ├«n care interesul public nu este nimic mai mult dec├«t rezultatul neinten┼úionat al milioanelor de indivizi urm─ârindu-┼či interese private, atunci orice sacrificiu ├«n numele interesului public reprezint─â o pierdere.  

Lipsa ideologiei ├«n cazul noilor regimuri autoritare explic─â, ├«ntr-o oarecare m─âsur─â, de ce lumea democrat─â este reticent─â s─â le confrunte. Acestea nu caut─â s─â ├«┼či exporte modelele politice ┼či, ├«n consecin┼ú─â, nu reprezint─â o amenin┼úare. Noile regimuri autoritare nu urm─âresc s─â transforme lumea sau s─â ├«┼či impun─â sistemele asupra altor ┼ú─âri. Astfel, ast─âzi conflictul nu se mai duce ├«ntre lumea liber─â vs lumea autoritarismului, ci mai degrab─â lumea liber─â ├«mpotriva lumii regimurilor parazitare.   

De asemenea, ├«n spatele convingerii c─â autoritarismul este condamnat fie la moarte lent─â prin reform─â, fie la una subit─â, prin colaps, st─â presupunerea conform c─âreia deschiderea grani┼úelor este fatal─â pentru autocra┼úii. La mijlocul secolului al XIX-lea, Adolphe de Custine, aristocratul francez care ├«n 1839 a plecat ├«n Rusia ├«n c─âutare de argumente ├«n favoarea conservatorismului ┼či s-a ├«ntors ca avocat al constitu┼úionalismului, sus┼úinuse deja c─â ÔÇ×sistemul politic al Rusiei nu poate rezista la 20 de ani de comunicare liber─â cu Europa de VestÔÇť. Teoria sa reprezint─â ast─âzi o certitudine pentru foarte mul┼úi: grani┼úele deschise permit contactul indivizilor cu alte moduri de via┼ú─â, spre care ace┼čtia tind apoi, conduc├«nd astfel la cre┼čterea cererii pentru schimbare. De asemenea, grani┼úele deschise ├«nlesnesc organizarea ac┼úiunilor colective, cu ajutor din afar─â.    

Dar este adev─ârat c─â deschiderea grani┼úelor destabilizeaz─â regimurile autoritare? E cert c─â Stalin credea asta: a trimis ├«n Gulag milioane de solda┼úi sovietici a c─âror unic─â crim─â a fost c─â v─âzuser─â Europa de Vest sau chiar Europa Central─â. ├Äns─â Putin nu este Stalin. El nu ├«ncearc─â s─â conduc─â Rusia interzic├«nd popula┼úiei s─â c─âl─âtoreasc─â, ci permi┼ú├«ndu-i s─â fac─â asta. E adev─ârat c─â grani┼úele deschise limiteaz─â capacitatea de a-┼úi manipula ┼či persecuta cet─â┼úenii, dar tot ele pot ajuta la supravie┼úuirea regimului.  

├Än urm─â cu aproape 40 de ani, economistul Albert O. Hirschman explica, ├«n str─âlucita sa c─âr┼úulie Exit, Voice, and Loyalty, de ce c─âile ferate din Nigeria au avut o performan┼ú─â at├«t de redus─â fa┼ú─â de competi┼úie ÔÇô camioane ┼či autobuze. ├Än viziunea sa, consumatorii, respectiv clien┼úii c─âilor ferate nigeriene sau orice fel de persoan─â membr─â ├«ntr-o organiza┼úie, ├«┼či pot manifesta nemul┼úumirea prin dou─â moduri: renun┼úarea sau vociferarea. Renun┼úarea este prima op┼úiune: pur ┼či simplu pleci, cumperi alt─â marc─â de ┼čampon sau demisionezi din partid sau pleci din ┼úar─â. A doua op┼úiune este vociferarea, iar ea presupune efort, protest. Dup─â cum subliniaz─â Hirschman, dac─â renun┼úarea este facil─â ÔÇô cum ar fi de pild─â faptul c─â ai la ├«ndem├«n─â at├«tea camioane ┼či autobuze pe care s─â le preferi c─âilor ferate nigeriene ÔÇô, atunci tendin┼úa de a vocifera scade. Pur ┼či simplu, renun┼úarea presupune mai pu┼úin efort ┼či agita┼úie dec├«t vociferarea.  Renun┼úarea este o variant─â atractiv─â ├«n mod special pentru ru┼čii din clasa de mijloc, care se bucur─â de statutul de consumatori. ├Än acela┼či timp, li se pun bariere clare pentru a nu se mobiliza la ac┼úiune colectiv─â. Situa┼úia demografic─â a Rusiei ÔÇô popula┼úia ├«n curs de sc─âdere ┼či ├«mb─âtr├«nire ÔÇô ┼či identitatea na┼úional─â slab─â a ┼ú─ârii au f─âcut ca renun┼úarea s─â devin─â o alegere natural─â pentru cei nemul┼úumi┼úi de regim. Apari┼úia unei clase de mijloc care pur ┼či simplu s-a obi┼čnuit cu ideea renun┼ú─ârii este chiar cheia supravie┼úuirii regimului. Economistul rus Leonid Grigoriev sugera recent c─â peste ÔÇ×dou─â milioane de democra┼úi ru┼či au p─âr─âsit ┼úara ├«n ultimul deceniuÔÇť.  Iar op┼úiunea de a p─âr─âsi Rusia pentru c─â este nedemocratic─â nu este acela┼či lucru cu a vota pentru a face Rusia democratic─â. 

De fapt, explica┼úia lui Hirschman poate reprezenta cheia pentru a ├«n┼úelege de ce opozi┼úia ├«n fa┼úa regimului lui Putin este at├«t de dificil─â. A┼ča se explic─â e┼čecul reformelor ┼či, ├«n consecin┼ú─â, pierderea spiritului reformator din Rusia. ├Än mod paradoxal, deschiderea grani┼úelor ┼či dreptul de reziden┼ú─â ┼či munc─â ├«n str─âin─âtate au contribuit la declinul reformei politice: categoriile cele mai susceptibile de a fi deranjate de calitatea slab─â a guvern─ârii ├«n Rusia s├«nt totodat─â cele mai preg─âtite ┼či capabile de a p─âr─âsi ┼úara. Pentru aceste persoane este mai u┼čor s─â ├«┼či schimbe ┼úara de re┼čedin┼ú─â, dec├«t s─â o reformeze. De ce s─â ├«ncerci s─â transformi Rusia ├«n Germania, c├«nd nu exist─â nici o garan┼úie c─â asta s-ar putea ├«nt├«mpla ├«n timpul vie┼úii tale, iar Germania este at├«t de aproape?  Sondajele de opinie demonstreaz─â preferin┼úa clasei de mijloc ruse┼čti de a munci ├«n str─âin─âtate ┼či a se ├«ntoarce ├«n ┼úar─â de s─ârb─âtori pentru a se re├«nt├«lni cu prietenii ┼či familia.  

Compara┼úia ├«ntre explozia de energie reformist─â din anii ÔÇÖ80 ┼či lipsa de motiva┼úie de ast─âzi m─â conduce la ideea c─â, ├«n timp ce ├«nchiderea frontierelor a distrus comunismul sovietic, deschiderea lor a ajutat noul autoritarism rusesc s─â supravie┼úuiasc─â. Sistemul sovietic ├«┼či ┼úinea cet─â┼úenii prizonieri ├«n interiorul grani┼úelor. Schimbarea sistemului era singura variant─â pentru a ┼úi se schimba via┼úa. Rusia de ast─âzi, pe de alt─â parte, seam─ân─â cu sistemul de c─âi ferate nigeriene ÔÇô va r─âm├«ne ineficient─â at├«ta timp c├«t exist─â destui bani pentru combustibil care s─â compenseze aceast─â ineficien┼ú─â. Principalul motiv pentru care ru┼čii ezit─â s─â protesteze nu este teama, ci faptul c─â cei c─ârora le p─âsa cel mai mult au p─âr─âsit deja ┼úara sau vor face asta ├«n viitorul apropiat ÔÇô sau pur ┼či simplu s-au mutat ├«n realitatea virtual─â a Internetului (ru┼čii petrec ├«n medie de dou─â ori mai mult timp utiliz├«nd re┼úele de socializare dec├«t vest-europenii). Consecin┼úa este lipsa unei mase critice de persoane care s─â cear─â schimbarea. 

Unde vor conduce toate acestea? Nu este u┼čor de prognozat. Dar a┼č spune c─â viitorul regimurilor autoritare disfunc┼úionale ca acela din Rusia de ast─âzi este mai pu┼úin probabil s─â aduc─â democra┼úie dec├«t dec─âdere. Nu va fi vorba de ceva de genul ÔÇ×dup─â Putin, potopulÔÇť, ci mai degrab─â: ÔÇ×dup─â Putin, putregaiul uscatÔÇť.  

Ivan Krastev este politolog bulgar, pre┼čedinte al Centre for Liberal Strategies ÔÇô un think tank din Sofia ÔÇô ┼či permanent fellow la Institute for Human Science din Viena. Acest articol, publicat cu acordul autorului, este o versiune a conferin┼úei ┼úinute la Ambasada Canadei din Washington D.C, ├«n cadrul prelegerilor Seymour Martin Lipset despre Democra┼úie ├«n Lume.

traducere de Ioana IVANOV

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?