Pot c─âl─âtori, e democra╚Ťie

Ivan KRASTEV
Publicat în Dilema Veche nr. 392 din 18 - 24 august 2011
Pot c─âl─âtori, e democra╚Ťie png

├Än binecunoscutul ei articol din noiembrie 1979 ÔÇô ÔÇ×Dictaturile ┼či dublele standardeÔÇť, Jeane Kirkpatrick sus┼úine c─â regimurile totalitare bazate pe ideologia revolu┼úionar─â nu s├«nt doar mai opresive dec├«t regimurile autoritare tradi┼úionale, ci ┼či mult mai dificil de liberalizat sau democratizat. ├Än viziunea ei, ideologia reprezint─â o surs─â de legitimitate pentru acest tip de regim, oferindu-i unele dintre calit─â┼úile teocra┼úiei.  

Totodat─â, ideologia a servit ┼či ca un mijloc pentru a men┼úine coeren┼úa elitei aflate la putere. No┼úiunea de ÔÇ×linie de partidÔÇť a ├«nsemnat pentru regimurile leniniste ceea ce procedurile democratice au ├«nsemnat pentru regimurile din Vest ÔÇô dup─â cum remarca Ken Jowitt. Existen┼úa unui partid de guvern─âm├«nt ├«nr─âd─âcinat ├«ntr-o ideologie a fost vital─â pentru rezolvarea problemei succesiunii, cea mai periculoas─â surs─â de instabilitate ├«n regimurile autocratice. Decizia bazat─â pe ideologie a servit ┼či ca instrument de mobilizare politic─â. Dup─â cum demonstreaz─â istoria Uniunii Sovietice, uneori era mai u┼čor s─â mori pentru regim dec├«t s─â tr─âie┼čti ├«n ┼úara condus─â de acel regim. Eroismul poporului sovietic din timpul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial reprezint─â demonstra┼úia suprem─â a puterii dictatorilor ├«narma┼úi cu o ideologie. 

No┼úiunea ideologiei ca surs─â a puterii regimurilor absolutiste face parte din mo┼čtenirea R─âzboiului Rece ├«ntr-o m─âsur─â at├«t de mare, ├«nc├«t punctul de vedere al elitei postsovietice ÔÇô  conform c─âruia ideologia comunist─â a reprezentat una dintre sl─âbiciunile regimului ÔÇô este surprinz─âtor. Pr─âbu┼čirea URSS a ar─âtat totu┼či c─â ideologia sl─âbe┼čte p├«n─â la urm─â regimurile absolutiste. Asta se ├«nt├«mpl─â pentru c─â ideologia hr─âne┼čte iluziile reformatoare ale elitei ┼či ├«n acela┼či timp ofer─â disiden┼úilor o platform─â ┼či un limbaj, pun├«ndu-le la ├«ndem├«n─â un ideal spre care regimul tinde ┼či cu care poate fi comparat. 

├Än ultimii dou─âzeci de ani, s-au publicat mii de c─âr┼úi pe tema naturii revolu┼úiei lui Mihail Gorbaciov. Argumentul meu cheie este acela c─â Gorbaciov a ├«nceput reforma nu pentru c─â ┼či-a pierdut ├«ncrederea ├«n comunism, ci pentru c─â a r─âmas un adev─ârat credincios al comunismului, ferm convins c─â socialismul autentic pe care spera s─â ├«l instaureze s-ar fi dovedit net superior capitalismului democratic din Vest. Acest gen de reforme se datoreaz─â deseori unei percep┼úii eronate a realit─â┼úii de c─âtre lideri ÔÇô ┼či nu ├«n┼úelegerii cu acurate┼úe a acesteia.  

Ideologia nu numai c─â hr─âne┼čte iluziile elitei de la putere, ci ofer─â totodat─â opozi┼úiei un discurs pe care ├«l poate utiliza pentru a exercita presiuni asupra regimului. Ca o regul─â, disiden┼úii din blocul sovietic erau fo┼čti adep┼úi; ├«nainte de a se opune cu vehemen┼ú─â regimurilor marxiste, ace┼čtia criticaser─â deseori regimul din care f─âceau parte, folosind tocmai limbajul marxist. Revolu┼úiile din 1989 s-au n─âscut ┼či din ├«ncercarea elitelor comuniste de a reforma regimul, tot at├«t pe c├«t s-au n─âscut din mi┼čc─ârile de opozi┼úie, care au pretins ini┼úial c─â doresc reforma regimurilor, c├«nd de fapt doreau desfiin┼úarea acestora.  

Cum s─â te opui unui regim f─âr─â ideologie? 

Rezisten┼úa ├«mpotriva regimului lui Putin este at├«t de dificil─â tocmai datorit─â lipsei oric─ârei ideologii dincolo de un melanj de zgomote f─âr─â sens produse de Kremlin. Exper┼úii ├«n rela┼úii publice nu s├«nt potrivi┼úi pentru rolul de ideologi, deoarece o ideologie, spre deosebire de o campanie publicitar─â, este ceva ├«n care autorii s─âi trebuie s─â cread─â. Lipsa unei reale ideologii ├«n cazul noilor regimuri autoritare explic─â tendin┼úa acestora de a se autopercepe asemenea unor corpora┼úii; pentru a se men┼úine la putere, ├«ncearc─â s─â elimine ├«ns─â┼či ideea de interes public. ├Än acest context, glorificarea pie┼úei nu submineaz─â noul capitalism autoritar, ci ├«l poate chiar ├«nt─âri. ├Än contextul ├«n care interesul public nu este nimic mai mult dec├«t rezultatul neinten┼úionat al milioanelor de indivizi urm─ârindu-┼či interese private, atunci orice sacrificiu ├«n numele interesului public reprezint─â o pierdere.  

Lipsa ideologiei ├«n cazul noilor regimuri autoritare explic─â, ├«ntr-o oarecare m─âsur─â, de ce lumea democrat─â este reticent─â s─â le confrunte. Acestea nu caut─â s─â ├«┼či exporte modelele politice ┼či, ├«n consecin┼ú─â, nu reprezint─â o amenin┼úare. Noile regimuri autoritare nu urm─âresc s─â transforme lumea sau s─â ├«┼či impun─â sistemele asupra altor ┼ú─âri. Astfel, ast─âzi conflictul nu se mai duce ├«ntre lumea liber─â vs lumea autoritarismului, ci mai degrab─â lumea liber─â ├«mpotriva lumii regimurilor parazitare.   

De asemenea, ├«n spatele convingerii c─â autoritarismul este condamnat fie la moarte lent─â prin reform─â, fie la una subit─â, prin colaps, st─â presupunerea conform c─âreia deschiderea grani┼úelor este fatal─â pentru autocra┼úii. La mijlocul secolului al XIX-lea, Adolphe de Custine, aristocratul francez care ├«n 1839 a plecat ├«n Rusia ├«n c─âutare de argumente ├«n favoarea conservatorismului ┼či s-a ├«ntors ca avocat al constitu┼úionalismului, sus┼úinuse deja c─â ÔÇ×sistemul politic al Rusiei nu poate rezista la 20 de ani de comunicare liber─â cu Europa de VestÔÇť. Teoria sa reprezint─â ast─âzi o certitudine pentru foarte mul┼úi: grani┼úele deschise permit contactul indivizilor cu alte moduri de via┼ú─â, spre care ace┼čtia tind apoi, conduc├«nd astfel la cre┼čterea cererii pentru schimbare. De asemenea, grani┼úele deschise ├«nlesnesc organizarea ac┼úiunilor colective, cu ajutor din afar─â.    

Dar este adev─ârat c─â deschiderea grani┼úelor destabilizeaz─â regimurile autoritare? E cert c─â Stalin credea asta: a trimis ├«n Gulag milioane de solda┼úi sovietici a c─âror unic─â crim─â a fost c─â v─âzuser─â Europa de Vest sau chiar Europa Central─â. ├Äns─â Putin nu este Stalin. El nu ├«ncearc─â s─â conduc─â Rusia interzic├«nd popula┼úiei s─â c─âl─âtoreasc─â, ci permi┼ú├«ndu-i s─â fac─â asta. E adev─ârat c─â grani┼úele deschise limiteaz─â capacitatea de a-┼úi manipula ┼či persecuta cet─â┼úenii, dar tot ele pot ajuta la supravie┼úuirea regimului.  

├Än urm─â cu aproape 40 de ani, economistul Albert O. Hirschman explica, ├«n str─âlucita sa c─âr┼úulie Exit, Voice, and Loyalty, de ce c─âile ferate din Nigeria au avut o performan┼ú─â at├«t de redus─â fa┼ú─â de competi┼úie ÔÇô camioane ┼či autobuze. ├Än viziunea sa, consumatorii, respectiv clien┼úii c─âilor ferate nigeriene sau orice fel de persoan─â membr─â ├«ntr-o organiza┼úie, ├«┼či pot manifesta nemul┼úumirea prin dou─â moduri: renun┼úarea sau vociferarea. Renun┼úarea este prima op┼úiune: pur ┼či simplu pleci, cumperi alt─â marc─â de ┼čampon sau demisionezi din partid sau pleci din ┼úar─â. A doua op┼úiune este vociferarea, iar ea presupune efort, protest. Dup─â cum subliniaz─â Hirschman, dac─â renun┼úarea este facil─â ÔÇô cum ar fi de pild─â faptul c─â ai la ├«ndem├«n─â at├«tea camioane ┼či autobuze pe care s─â le preferi c─âilor ferate nigeriene ÔÇô, atunci tendin┼úa de a vocifera scade. Pur ┼či simplu, renun┼úarea presupune mai pu┼úin efort ┼či agita┼úie dec├«t vociferarea.  Renun┼úarea este o variant─â atractiv─â ├«n mod special pentru ru┼čii din clasa de mijloc, care se bucur─â de statutul de consumatori. ├Än acela┼či timp, li se pun bariere clare pentru a nu se mobiliza la ac┼úiune colectiv─â. Situa┼úia demografic─â a Rusiei ÔÇô popula┼úia ├«n curs de sc─âdere ┼či ├«mb─âtr├«nire ÔÇô ┼či identitatea na┼úional─â slab─â a ┼ú─ârii au f─âcut ca renun┼úarea s─â devin─â o alegere natural─â pentru cei nemul┼úumi┼úi de regim. Apari┼úia unei clase de mijloc care pur ┼či simplu s-a obi┼čnuit cu ideea renun┼ú─ârii este chiar cheia supravie┼úuirii regimului. Economistul rus Leonid Grigoriev sugera recent c─â peste ÔÇ×dou─â milioane de democra┼úi ru┼či au p─âr─âsit ┼úara ├«n ultimul deceniuÔÇť.  Iar op┼úiunea de a p─âr─âsi Rusia pentru c─â este nedemocratic─â nu este acela┼či lucru cu a vota pentru a face Rusia democratic─â. 

De fapt, explica┼úia lui Hirschman poate reprezenta cheia pentru a ├«n┼úelege de ce opozi┼úia ├«n fa┼úa regimului lui Putin este at├«t de dificil─â. A┼ča se explic─â e┼čecul reformelor ┼či, ├«n consecin┼ú─â, pierderea spiritului reformator din Rusia. ├Än mod paradoxal, deschiderea grani┼úelor ┼či dreptul de reziden┼ú─â ┼či munc─â ├«n str─âin─âtate au contribuit la declinul reformei politice: categoriile cele mai susceptibile de a fi deranjate de calitatea slab─â a guvern─ârii ├«n Rusia s├«nt totodat─â cele mai preg─âtite ┼či capabile de a p─âr─âsi ┼úara. Pentru aceste persoane este mai u┼čor s─â ├«┼či schimbe ┼úara de re┼čedin┼ú─â, dec├«t s─â o reformeze. De ce s─â ├«ncerci s─â transformi Rusia ├«n Germania, c├«nd nu exist─â nici o garan┼úie c─â asta s-ar putea ├«nt├«mpla ├«n timpul vie┼úii tale, iar Germania este at├«t de aproape?  Sondajele de opinie demonstreaz─â preferin┼úa clasei de mijloc ruse┼čti de a munci ├«n str─âin─âtate ┼či a se ├«ntoarce ├«n ┼úar─â de s─ârb─âtori pentru a se re├«nt├«lni cu prietenii ┼či familia.  

Compara┼úia ├«ntre explozia de energie reformist─â din anii ÔÇÖ80 ┼či lipsa de motiva┼úie de ast─âzi m─â conduce la ideea c─â, ├«n timp ce ├«nchiderea frontierelor a distrus comunismul sovietic, deschiderea lor a ajutat noul autoritarism rusesc s─â supravie┼úuiasc─â. Sistemul sovietic ├«┼či ┼úinea cet─â┼úenii prizonieri ├«n interiorul grani┼úelor. Schimbarea sistemului era singura variant─â pentru a ┼úi se schimba via┼úa. Rusia de ast─âzi, pe de alt─â parte, seam─ân─â cu sistemul de c─âi ferate nigeriene ÔÇô va r─âm├«ne ineficient─â at├«ta timp c├«t exist─â destui bani pentru combustibil care s─â compenseze aceast─â ineficien┼ú─â. Principalul motiv pentru care ru┼čii ezit─â s─â protesteze nu este teama, ci faptul c─â cei c─ârora le p─âsa cel mai mult au p─âr─âsit deja ┼úara sau vor face asta ├«n viitorul apropiat ÔÇô sau pur ┼či simplu s-au mutat ├«n realitatea virtual─â a Internetului (ru┼čii petrec ├«n medie de dou─â ori mai mult timp utiliz├«nd re┼úele de socializare dec├«t vest-europenii). Consecin┼úa este lipsa unei mase critice de persoane care s─â cear─â schimbarea. 

Unde vor conduce toate acestea? Nu este u┼čor de prognozat. Dar a┼č spune c─â viitorul regimurilor autoritare disfunc┼úionale ca acela din Rusia de ast─âzi este mai pu┼úin probabil s─â aduc─â democra┼úie dec├«t dec─âdere. Nu va fi vorba de ceva de genul ÔÇ×dup─â Putin, potopulÔÇť, ci mai degrab─â: ÔÇ×dup─â Putin, putregaiul uscatÔÇť.  

Ivan Krastev este politolog bulgar, pre┼čedinte al Centre for Liberal Strategies ÔÇô un think tank din Sofia ÔÇô ┼či permanent fellow la Institute for Human Science din Viena. Acest articol, publicat cu acordul autorului, este o versiune a conferin┼úei ┼úinute la Ambasada Canadei din Washington D.C, ├«n cadrul prelegerilor Seymour Martin Lipset despre Democra┼úie ├«n Lume.

traducere de Ioana IVANOV

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.