Postul cel Mare (Quaresmeprenant) – portretul unui monstru

François RABELAIS
Publicat în Dilema Veche nr. 886 din 1 - 7 aprilie 2021
Postul cel Mare (Quaresmeprenant) – portretul unui monstru jpeg

„[…] un mîncău de mazăre frecată, culegător de scoici, vînător de cîrtițe și cărător de paie; un soi de uriaș cu tuleie în barbă și tunsoare în creștetul capului, neobosit strîngător de mucuri, născut la umbra lumînărilor, staroste al mîncătorilor de pește, căpetenia muștarurilor, bătăuș al pruncilor, aprinzător de cenușă, doică și sugaci de doftori, împărțitor de iertări și lătrător de predici. Altminteri, întru totul cucernic. Bocește trei sferturi din zi, iar pe la praznice nu se arată. E drept că un alt meșter mai priceput în grătare și frigărui n-ai să găsești peste nouă mări și țări. Acum șase luni, trecînd prin ostrovul Sobolilor, am luat cu mine o frigare mare și am dus-o măcelarilor din Candes, care mi-au mulțumit pe bună dreptate. Cînd ne-om întoarce acasă, am să vă arăt alte două agățate de ușa bisericii. Gămanul se hrănește cu saramură de coifuri, cu zeamă de zale și fier fiert în fiere, din care pricină suferă cîteodată de dureri de bășică. Culoarea veșmintelor lui e foarte veselă: cenușie și rece. Croiala de asemenea: nimic dinainte, nimic în spate, iar mînecile la fel.”

Cap. XXIX (Cum a ajuns Pantagruel la ostrovul Sobolilor, unde domnea Postul cel Mare)

Părțile trupului

„Creierul din aceeași plămadă și de aceeași mărime ca fudulia stîngă a unei căpușe de parte bărbătească. Ventriculul creierului ca un piron. Ieșindurile vermiforme ca un mai. Membranele ca o glugă de călugăr. Gîtlejul ca o targă de zidar. Obrazul ca un bostan. Mădularul bărbăției ca un cimpoi. Rețeaua vaselor minunate ca un căpăstru. Sfîrcul țîțelor ca un bocanc. Timpanele ca o morișcă. Tîmplele ca un șomoiog. Ceafa ca un fanar. Nervii ca o cișmea. Omușorul ca o țeavă. Cerul gurii ca o macara. Scuipatul ca uleiul de rapiță. Amigdalele ca niște ocheane. Gura ca o boltă de biserică. Beregata ca un coș cu struguri. Stomahul ca un chimir. Pilorul ca o furcă de fier. Artera cea mare ca o custură. Gîtul ca un ghem de cîlți. Bojocii ca o pelerină de canonic. Inima ca un patrafir. Mediastinul ca un căuș. Pleura ca o scoabă. Arterele ca o mantie bearneză. Diafragma ca o scufie cu cocardă. Ficatul ca o secure cu două tăișuri. Vinele ca o răsadniță. Splina ca o capcană de potîrnichi. Mațele ca un năvod. Bășica fierii ca o găleată. Măruntaiele ca o mănușă. Mezenterul ca o mitră episcopească. Mațul-subțire ca un clește. Mațul-orb ca un pieptar. Mațul-gros ca un ulcior. Mațul-curului ca un șip călugăresc. Rărunchii ca o mistrie. Șalele ca un lacăt. Porii ureterului ca un cuier. Vinele rărunchilor ca două țevi. Vasele spermatice ca foile de plăcintă. Prostata ca o ulcică. Bășica udului ca o arbaletă. Gîtul bășicii ca o limbă de clopot. Mirachul ca un fes albanez. Sifachul ca o mînecă. Mușchii ca niște foaie. Vinele ca laba gîștei. Încheietura oaselor ca o turbincă. Oasele ca niște pesmeți. Măduva ca o desagă. Zgîrciurile ca o broască țestoasă. Gîlcii ca un cosor. Bătăile inimii ca niște ghionți. Puterea de viață ca o plesnitură din degete. Sîngele, iute ca niște bobîrnaci. Udul ca un hughenot. Prăsila lui era un sac de cuie.

[…]

Avea ținere de minte ca o basma. Priceperea ca un băț. Închipuirea ca o bătaie de clopot. Gîndurile ca un zbor de sticleți. Cugetul ca un cuib de barză. Hotărîrea ca niște foale de orgă. Remușcarea ca un tun cu două țevi. Sîrguința ca un fund de corabie. Mintea ca o carte de rugăciuni zdrențuită, înțelegerea ca un melc ieșind din zmeuriș. Voința ca trei nuci într-o căldare. Pofta cît șase căpițe de fîn. Gîndirea ca o limbă de pantof. Cumpătarea ca un scripete. Judecata ca un scăunel cu trei picioare.”

Cap. XXX (Despre Postul cel Mare și părțile trupului său)

Mădularele

„Are degetele de la picioare ca un țambal. Unghiile ca un sfredel. Picioarele ca o cobză. Călcîiul ca o măciucă. Pulpele ca o viță sălbatică. Genunchii ca un butuc. Coapsele ca un coif. Șoldurile ca o coarbă. Pîntecele încheiat în nasturi, cum se purta mai demult, și petrecut peste piept. Buricul ca o lăută. Celelalte părți ca o plăcintă. Mădularul rușinos ca un papuc. Desagii ca o damigeană. Fuduliile ca niște lopeți. Perineul ca un clarinet. Gaura șezutului ca o oglindă de cleștar. Bucile ca o furcă. Rărunchii ca un gavanos. Prapurul ca o masă de biliard. Spinarea ca un arc încordat. Șira spinării ca un cimpoi. Coastele ca o vîrtelniță. Coșul pieptului ca un polog. Spata ca o piuă. Pieptul ca o harmonică. Ţîțele ca un corn de vînătoare. Subțiorile ca un joc de șah. Umerii ca o targă. Brațele ca o glugă. Degetele ca niște grătare mănăstirești. Oasele mîinii ca niște picioroange. Brațele pînă la cot ca niște seceri. Coatele ca niște greble. Mîinile ca o țesală. Gîtul ca o ceașcă. Bărbia ca o strecurătoare. Mărul lui Adam ca un ciubăr de care atîrnau două guși de aramă, rotunde și frumoase, ca un ornic de soare. Barba ca un felinar. Bărbia ca un dovleac. Urechile ca două mitene. Nasul ca o cizmă pe un blazon. Nările ca o scufie. Sprîncenele ca niște frigărui. Sub sprînceana stîngă avea o aluniță ca o oală de noapte și de aceeași mărime. Pleoapele ca o cobză. Ochii ca un toc de pieptene. Nervii văzului ca o țeavă de pușcă. Fruntea ca o ulcea. Tîmplele ca o stropitoare. Obrajii ca două copite. Fălcile ca două ulcioare. Dinții ca niște tîrnăcoape. (Unul din ei se găsește astăzi la Colonges-les-Royaux, în Poitou, alți doi sînt la Brosse în Saintonge, la ușa pivniței.) Limba ca o harfă. Gura ca un sac. Fața crestată ca un samar. Capul răsucit ca un cazan de fiert rachiu. Ţeasta ca o tolbă de vînătoare. Încheieturile ca niște inele de năvod. Pielea ca o zeghe și găurită ca ciurul. Părul din cap ca o perie de șters cizmele. Părul de pe trup, precum am am spus.”

Cap. XXXI (Tot despre mădularele Postului cel Mare)

Obiceiurile

„Cînd scuipă, azvîrlă panere întregi de vrăbii. Cînd își suflă mucii, scoate pe nas numai țipari afumați. Cînd plînge, pică din ochii lui rațe fripte cu sos de lacrimi. Cînd tremură, aruncă pe jos ficați de iepure. Cînd nădușește, sudorile lui sînt scoici în unt proaspăt. Cînd strănută, împroașcă butoaie de muștar. Cînd tușește, dă din el coșuri de pîine. Cînd sughiță, icnește grămezi de lăptuci. Cînd cască, scapă printre dinți străchini de fasole frecată. Cînd suspină, oftările lui sînt limbi de vițel afumate. Cînd sforăie, zboară pe sus castroane cu mazăre bătută. Cînd îl apucă greața, varsă picioare de porc cu hrean. Cînd vorbește, scoate pe gură valuri de postav călugăresc (în loc de mătase purpurie, din care ar fi dorit Parysatis să fie țesute cuvintele celor ce vorbeau fiului său Cirus, regele perșilor). Cînd răsuflă, îi ies din adîncul bojocilor tejghele întregi cu iertări de vînzare. Cînd clipește din ochi, cad pe jos pișcoturi și minciuni. Cînd se supără, îi țîșnesc din gît cozi de dihor. Cînd clatină din cap, pornesc căruțe cu roți ferecate. Cînd strîmbă din nas, se strică vremea. Cînd mormăie, începe Curtea să judece. Cînd tropăie din picioare, amînă plata datoriilor pe cinci ani. Cînd face un pas înapoi, cad din văzduh prepelițe fripte. Cînd îi lasă gura apă, se duce și-și coace pîinea în cuptoarele seniorilor. Cînd e răgușit, cheamă să-i joace cadînele. Cînd pîrțîie, ies din el botfori de vită încălțată. Cînd îi e greață, varsă cizme de piele de Cordova. Cînd se scarpină, face legi noi. Cînd cîntă, scutură fasolea în căldare. Cînd își face nevoile, dă din el dovleci și mînătărci. Cînd își iese din fire, bate cîmpii.

Cînd n-are ce face, se gîndește la neaua de mai-an. Cînd are vreo grijă, o dă s-o mănînce cîinii.

Cînd prinde o broască, o jumulește de păr. Cînd doarme, visează cai verzi pe pereți. […] se trudeşte nefăcînd nimic, şi nefăcînd nimic, osteneşte. De teamă să nu tabere asupra lui scrumbiile, cu care se află într-o veche duşmănie, doarme cu ochii deschişi ca preoţii Cibelei, coribanţii şi iepurii din Champagne. Muşcă rîzînd şi rîde muşcînd. Ajunează ca să nu mănînce; nu mănîncă fiindcă ajunează. Rumegă bănuieli şi se adapă cu aiureală. Se scaldă în vîrful clopotniţei şi se usucă în apă curgătoare. Pescuieşte în văzduh şi prinde din zbor raci uriaşi. Umblă la vînat pe fundul mării şi săgetează în goană, sub apă, cocori, ţapi sălbatici şi căprioare. Scoate ochii tuturor ciorilor care îi cad în laţ. Nu se teme decît de umbra lui, se joacă cu ciucurii de la brîu şi din pumn face măciucă. Scrie pe piele de viţel cu pană de gîscă, profeţii şi calendare.”

Cap. XXXII (Unele obiceiuri de-ale Postului cel Mare)

François Rabelais, Gargantua și Pantagruel (traducere de Alexandru Hodoș, EPLU, 1967)

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Creșteri și descreșteri
Noi, românii, avem vorba aceasta despre noi înșine, „Ce-am fost și ce-am ajuns”.
Sever jpg
Cazaban jpg
„Adame, unde ești?“ Imagini și simboluri ale căderii omului
Semnificativ foarte este faptul că Adam și Eva nu au rămas cu rezultatul artizanatului lor grăbit și ipocrit, legat de conștiința propriei vini.
Stoica jpg
Ungureanu jpg
Bătaia cea ruptă din rai
Toată această conştiinţă a violenței creează o imagine a societății românești
Popa jpg
Mărire și decădere în istoria contemporană a Rusiei
Sigur, Putin încearcă să justifice ideologic acest război, însă justificările sale sînt străvezii, inconsistente, necredibile.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Aurul pur, urina sinceră
Amprenta creatorului va dispărea, opera de artă va arăta impecabil, dar autenticitatea ei va fi o iluzie.
p 10 WC jpg
Eul adevărat, eul autentic, eul perfect, eul dizolvat
David Le Breton evoca tentația „evadării din sine” ca „soluție la epuizarea resimțită în urma faptului de a trebui să fii în mod constant tu însuți”.
p 11 WC jpg
Autenticitate „Made in China”
Aceste grifonări rapide pe marginea conceperii autenticității în China sînt menite să arate că aceasta depășește antiteza paradigmatică dintre original și fals.
p 12 1 jpg
Autenticitatea românească între războaie: (dez)iluzii
Ce rămîne din subcultura românească interbelică a autenticității?
p 13 jpg
Biografiile culturale ale unui tricou
Un tricou alb de bumbac este la fel de banal, la o adică, și dacă are, și dacă nu are marca Kenvelo inscripționată pe față.
Bran Castle View of Countryside (28536914551) jpg
Pledoarie pentru metisaj
Scuze, dar nimeni sau nimic nu s-a născut dintr-unul…
640px Copyright (Simple English) Wikibook header png
Lista de supraveghere a raportului 301
Grație eforturilor noastre conjugate, România a reușit, după 25 de ani, să nu mai apară pe această „listă a rușinii”.
p 13 sus M  Chivu jpg
Două mesaje de la Greenpeace România
Oare cîți dintre noi nu s-au entuziasmat în fața unei oferte de 9 euro pentru un bilet de avion?
index jpeg 5 webp
„Turiști funerari”
Oare să rămînem acasă este cel mai cuminte lucru pe care l-am putea face spre binele planetei, adică al nostru?
p 10 M  Chivu jpg
Spovedania unui globe-trotter
Dar toate aceasta înseamnă că turismul de masă nu mai poate continua ca pînă acum, ci trebuie reinventat cu inteligență și sensibilitate.
997 t foto AN Stermin jpg
p 12 adevarul ro jpg
„Turiști mai puțini, impact economic mai mare” interviu cu Andrei BLUMER
Să caute destinații mai puțin populare și cu o ofertă bogată de experiențe în natură.
997 t foto Cosman jpeg
„One dollar” și o sticlă de apă
„One dollar”, atît este prețul unei sticle de apă de 0,5 litri în Cambodgia.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 jpg
Surpriza Bizanțului vesel
Nu s-a vorbit niciodată despre sexul îngerilor, în timpul asediului de la 1453 chiar nu avea nimeni timp de așa ceva.
p 13 jpg
„Cred că Cehov e mulțumit de spectacolul nostru“
Cehov este generos, are multe fațete și poți să-i montezi spectacolele în modalităţi stilistice foarte diferite.
p 14 jpg
E cool să postești jpeg
Să-ți asculți sau nu instinctul?
Totuși, urmînd ispita de a gîndi rapid, nu cădem oare în păcatul gîndirii pripite, în fapt un antonim pentru gîndire?

Adevarul.ro

image
Cum afli când te poți pensiona: ce documente trebuie depuse. CALCULATOR pensie anticipată
Creșterea vârstei de pensionare este luată în calcul în toate statele lumii în care natalitatea a scăzut, iar îmbătrânirea populației accelerează, punând în dificultate sistemele publice de pensii.
image
Povestea dramatică a celei mai de succes dresoare de lei și tigri din România. Final tragic de carieră
Cea mai renumită dresoare de lei și tigri din România a fost brașoveanca Lidia Jiga. Ea a murit în arenă, sfâșiată de tigrul pe care-l plimba cu decapotabila prin București în anii 1960
image
Misterul morții spionilor înecați în Lacul Maggiore din Alpii Elvețieni: „A venit apocalipsa peste noi“ VIDEO
Patru persoane au murit după ce o navă care transporta 21 de pasageri, toți în legătură cu serviciile secrete italiene și israeliene, s-a răsturnat, iar speculațiile privind natura călătoriei sunt din ce în ce mai multe.

HIstoria.ro

image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.
image
Ultimele zile din viața lui Adolf Hitler
Rar s-a mai întâmplat în istoria omenirii ca moartea unui om care a influențat decisiv nu doar secolul al XX-lea, dar și felul în care a evoluat omenirea până în ziua de azi să dea naștere la atât de multe minciuni, legende și adevăruri spuse pe jumătate. Autoritățile sovietice, singurele în măsură să afle adevărul, au făcut tot posibilul să încurce și mai mult lucrurile. Pentru Stalin, care gândea în termenii Războiului Rece încă din 1945, un Hitler probabil viu și nevătămat era mult mai folosi
image
George Gershwin și visul american
George Gershwin (1898-1937) a marcat scena americană la începutul secolului XX.