"Post-Industrial Stories"

Ioana CÎRLIG, Marin RAICA
Publicat în Dilema Veche nr. 505 din 17-23 octombrie 2013
"Post Industrial Stories" jpeg

Proiectul nostru documentează efectele dezindustrializării în România. „Post-Industrial Stories“ spune povestea comunităţilor din localităţile industriale ale României, prin studiu fotografic pe termen lung. Timp de patru ani, ne mutăm prin ţară, din oraş în oraş.  

În octombrie 2012 am început proiectul mutîndu-ne în Brad, un oraş minier din judeţul Hunedoara. Am locuit acolo opt luni, am făcut fotografii, am cunoscut oameni şi am încercat să înţelegem ce înseamnă să trăieşti într-un loc prins în postindustrialul românesc. Vrem să surprindem felul în care comunitatea caută să supravieţuiască schimbărilor mari prin care trece.

Urmează să ne mutăm la Petrila, unde vom locui un an. Minele Petrila, Paroşeni şi Uricani vor fi închise pînă în 2018. Aproximativ 3000 de oameni vor fi disponibilizaţi.  

Un astfel de proiect amplu, întins pe ani de zile, nu poate fi susţinut de un ziar sau o revistă; nici stilul nespectaculos, caracteristic fotografiei documentare, nu ar fi de interes pentru presa mainstream din România, aşa că am hotărît să pornim pe cont propriu. Este un proiect la care visăm de mult şi, după ce am găsit un job online care ne permite să fim mobili, am pornit la drum. Timp de aproape un an, am susţinut proiectul pe cont propriu, cu un entuziasm total iresponsabil: ne-am luat mîncare şi filme în rate. Fotografia e făcută cu pasiune, aşa că oamenii se aşteaptă să o primească pe gratis. În lipsa unei industrii fotografice în România, trebuie să găsim formule de a ne susţine proiectele. În anul ăsta, am învăţat că nu putem fi doar fotografi, trebuie să fim şi manageri de proiect cultural, PR-işti, sociologi şi un pic contabili, în tot acest timp avînd un job full-time care să plătească facturile, benzina şi filmele. Nu ne plîngem, sîntem bucuroşi că ne putem urma pasiunea şi că ne permitem să fim independenţi. Visăm la proiecte pe termen lung, la studii documentare aşa cum fac fotografii care ne plac, vrem să alocăm mai mulţi ani unui subiect, nu doar un weekend.  

De curînd, am primit o sponsorizare din partea Petrom, iar pe 1 octombrie am pornit într-o călătorie finanţată de Administraţia Fondului Cultural Naţional, un road trip fotografic. Timp de o lună, vom călători prin 26 de localităţi industriale din România, încercînd să rezumăm legătura dintre om şi mediul urban postcomunist, în contextul economic al dezindustrializării. Cunoaştem şi fotografiem foşti mineri şi muncitori, adolescenţi şi tinere familii, veterani de război, profesori, artişti locali şi participăm la activităţi ale comunităţii. Documentăm viaţa în aceste locuri, personalitatea fiecărei zone, precum şi peisajul industrial propriu-zis, dominant prin însemnătate şi statutul de punct de reper. Încercăm să înţelegem cum se manifestă depresia la nivelul comunităţii, sentimentul de nostalgie care se regăseşte în zonele industriale, şi cît de puternică este legătura dintre meseria pe care o are omul şi identitatea pe care ajunge să şi-o asume. Vrem să surprindem atmosfera din oraşul monoindustrial românesc şi încercăm să evităm stereotipurile vizuale asociate zonelor defavorizate.  

Ioana Cîrlig şi Marin Raica sînt fotojurnalişti. Cel mai recent proiect al lor de fotografie documentară este „Post-Industrial Stories“ (postindustrialstories.com).

© Foto: postindustrialstories.com

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Emblema controversată purtată de atacatorul din Cracovia
Emblema controversată purtată de atacatorul din Cracovia. Ce legătură are cu Statele Unite
Un ecuson cu un schelet cu coarne, o clepsidră și o suliță care străpunge o inimă însângerată a fost observat pe echipamentul tânărului de 24 de ani acuzat că a ucis șase persoane și a rănit alte câteva zeci în Cracovia.
Șeful Nvidia Jensen Huang critică firmele care dau vina pe AI pentru concedieri FOTO: X/@RadioTaiwan_Eng
Șeful Nvidia, suspectat că a avut o relație cu o presupusă spioană chineză. Congresul american cere explicații
Mai multe publicații au relatat vineri seară, 6 noiembrie, că directorul general al Nvidia, Jensen Huang, ar fi avut o relație romantică cu o femeie suspectată că ar fi spioană chineză.
irina fodor asia express jpg
Cine sunt finaliștii Asia Express 2026 și când are loc marea finală
Asia Express se apropie de final. Care sunt cele trei echipe ajunse în ultima etapă a competiției și când se difuzează marea finală.
avalansă in alpi jfif
Un alpinist de 21 de ani este anchetat după ce și-ar fi abandonat partenera de 17 ani pe un munte din Alpi. Fata a fost salvată cu elicopterul
Un alpinist în vârstă de 21 de ani este cercetat penal după ce ar fi lăsat singură o adolescentă de 17 ani în timpul unei ascensiuni pe muntele Zugspitze, cel mai înalt vârf din Germania.
14161871 parades jpg
Argentina va contesta amenda-record pe care FIFA i-a aplicat-o după finala CM cu Spania
Federaţia Argentiniană de Fotbal a anunţat că va face apel la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) după ce a fost sancționată de Federația Internațională de Fotbal Asociație (FIFA) fiindcă jucătorii săi au provocat indidente după finala Cupei Mondiale cu Spania (0-1), din vară.
accident feroviar egipt jpg
Două trenuri s-au ciocnit: cel puțin patru morți și 120 de răniți
Patru morți și 120 de răniți, după un accident feroviar cumplit în Egipt. Mai multe vagoane au deraiat după ce au intrat în coliziune.
teanc bani lei oferta mana
România plătește 60,8 miliarde de lei doar pe dobânzi în 2026. Ce înseamnă nota de plată pentru fiecare român
România are un necesar brut de finanțare estimat la aproape 280 de miliarde de lei în 2026, pentru acoperirea deficitului și refinanțarea datoriilor scadente. În paralel, dobânzile consumă tot mai multe resurse bugetare, limitând spațiul pentru investiții și servicii publice.
Trabant (7911841434) jpg
Trabant, mașina ridiculizată în Occident, dar așteptată ani întregi în comunism. Ce putea și ce nu putea să facă „Trabbi”
Acum 69 de ani, ieșea pe poarta fabricii primul model de Trabant, un autoturism dedicat aniversării a 40 de ani de la Revoluția Bolșevică din Rusia. De la o „cea mai proastă mașină europeană”, Trabantul a devenit în cele din urmă una dintre cele mai iconice automobile din istoria continentului.
Alexei Zhuravlev jpg
Un deputat rus vrea eliminarea limbilor străine din școli: „Subordonare treptată față de Occident”
Alexei Zhuravlev, membru al Comitetului pentru Apărare al Dumei de Stat, a criticat predarea englezei în școlile rusești, într-o intervenție la NTV. Potrivit The Moscow Times, declarațiile vin pe fondul reducerii orelor de limbi străine și al măsurilor de promovare a limbii ruse.