Portretul decrețelului la maturitate

Florin IEPAN
Publicat în Dilema Veche nr. 779 din 24-30 ianuarie 2019
Portretul decrețelului la maturitate jpeg

Cred că ceea ce a fost frumos sau interesant s-a cam terminat. Generaţia noastră, a decrețeilor, se apropie de cincizeci de ani. Trebuie să ne obişnuim cu ideea, de-a dreptul scandaloasă, că peste cinci sau zece ani or să apară primii decreței pensionari. Wow! Într-un scenariu probabil, lucrurile nu au cum să se schimbe în bine. Biologia o să-şi spună cuvîntul. Asta a fost. Atît am realizat. Luaţi fiecare în parte, ăştia sîntem. Mare lucru nu o să mai facem de aici încolo. Sau…?

Clişeul cu iz de science-fiction al copilăriei noastre, „Noi, în anul 2000, cînd nu vom mai fi copii“, este o glumă în 2019. Trăim într-o societate capitalistă hibridă cu reflexe naţional-comuniste, dominată de figuri ca Dragnea, Toader, Dăncilă, Vâlcov, Iordache şi Daea. Nu am reuşit să livrăm Schimbarea. La scara istoriei, acesta era job-ul nostru, dar noi am plecat în călătorie de afaceri. Am eşuat ca generaţie.

Singurul lucru pe care putem să-l mai facem este să ne strîngem încă o dată împreună şi să ieşim din scenă la fel de spectaculos precum am apărut pe lume în urmă decretului 770 din 1966. Să împlinim destinul excepţional pe care Ceauşescu şi Dumnezeu l-au codat în ADN-ul nostru de supravieţuitori. Ne-am născut în urma unei decizii politice şi sîntem datori să plecăm tot printr-un gest politic, o revoluţie, o răscoală, ceva mare, să dăm foc întregii țări dacă nu putem să facem ceva mai cu cap, dar să lăsăm un semn! Ar fi un final epic şi erotic, pe măsura legendei decrețeilor, a unei generaţii speciale, a Omului Nou care s-a ridicat împotriva dictatorului care i a dat viaţă. Ceva clasic, ceva frumos, cum ar spune Gheorge Hagi.

Dar acest lucru nu o să se întîmple. În primul rînd pentru că sîntem prea comozi ca să riscăm totul pe o carte, să ne aruncăm în gol pentru o idee. Pentru asta îţi trebuie o decuplare de la viaţă pe care noi nu o avem pentru că iubim viaţa, chiar şi în formele ei cele mai jalnice, banale sau abjecte. În spatele şi în urmă noastră au fost nenumărate avorturi legale sau ilegale, poate zeci. Noi am reuşit. Ei nu. Noi am cîştigat la loteria vieţii. Ei, egalii noştri, s au întors în neant. Cum să dăm cu piciorul acestei şanse? Ar fi o prostie şi o lipsă de respect să provocăm destinul a doua oară.

Putem să ne jucăm cu ideea seducătoare că decrețeii fac parte dintr-o generaţie care are o poveste unică, cum am făcut şi eu într-o oarecare măsură în filmul Decrețeii / Children of the decree, pe care acum puteţi să-l vizionaţi şi pe YouTube. Să recunoaştem că avem un simţ al ridicolului prea dezvoltat, sîntem individualişti şi alergici la politică, politicieni, propagandă sau ideologie. De mici ne-am învăţat să luptăm pentru orice, pentru că întotdeauna eram prea mulţi ca să împărţim ceva care era prea puţin. Radiere chinezeşti, adidaşi, portocale, napolitane cu arome, pufuleţi sau locurile de la admiterea la liceu. Am învăţat să ne descurcăm singuri, să rezolvăm, să nu aşteptăm nimic de la nimeni. Să nu credem. Nu oferim, dar nici nu cerem nimic pe gratis. Nu ne băgăm. Sîntem greu de păcălit, de sedus. Stăm şi ne amuzăm de toate, după care ne reîntoarcem în episoadele noastre mic-burgheze. Mall, Kaufland, Grecia, Viena, Netflix, familie şi un late night porn cu teens.

Aşa că nu trebuie să ne mirăm că milioanele de decreței nu se manifestă ca un grup din punct de vedere social şi politic. Dacă o să stăm în continuare cuminţi la locurile noastre şi o să privim absenţi pe fereastră, la fel cum făceam pe vremuri, cînd ne plictiseam la şcoală, este foarte posibil să pierdem tot ce am cîştigat după 1989. Se poate şi mai rău de atît, și anume ca, în viitor, decrețeii să se transforme într-un grup de pensionari isterici, încolonaţi în spatele unor mişcări xenofobe, naţionaliste sau populiste. În felul acesta Ceaușescu şi-ar recîştiga paternitatea pierdută asupra generaţiei noastre. Dar asta nu este nimic pe lîngă reducerea noastră la condiţia de subiecţi ordinari ai unui experiment social din secolul XX. Pentru generaţiile care or să urmeze, decrețeii vor fi doar cifre dintr-o statistică. Cam puţin şi cam banal doar dacă stăm să ne gîndim la miile de femei care au murit în urma avorturilor ilegale şi la miile de decreței abandonaţi în orfelinate, care au fost exterminaţi cu bună ştiinţă de statul român în anii ’80 doar pentru că pe ei nu-i iubea nimeni şi pentru că nu erau aşa de frumoşi şi de speciali ca noi. 

Florin Iepan este regizor. În 2005 a regizat documentarul Children of the decree / Decrețeii (produs de Răzvan Georgescu).

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Preparația Coroiești Vulcan Foto Daniel Guță (2) jpg
Preparația Coroiești, distrusă în timp record. A fost „perla” industriei miniere din România VIDEO
Preparația Coroiești a fost una dintre construcțiile emblematice ale Văii Jiului, fiind considerată o „perlă” a industriei miniere. Închisă de câțiva ani, a fost lăsată pradă hoților de fier vechi.
112 numar de urgenta apel telefon jpeg
O elevă din Galați a plecat la liceu și nu a mai revenit acasă. Bunica a alertat Poliția
O adolescentă, de 15 ani si 10 luni, a plecat de acasă, la școală, și nu a mai revenit. Bunica a reclamat dispariția ei, iar acum este căutată de polițiști. Fata este elevă la un liceu din Galați.
Kelemen Hunor Marcel Ciolacu Nicolae Ciuca FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Legislația electorală, reformată prudent și fără a deranja PSD
Coaliția pregătește adoptarea unor legi prin care e reformată parțial legislația electorală, însă fără a aprofunda și temele care ar deranja PSD, ca alegerea primarilor și dublarea parlamentarilor din diaspora.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.