Portrete

Publicat în Dilema Veche nr. 566 din 18-23 decembrie 2014
De la donator la fundraiser voluntar jpeg

Fie că donează recurent pentru un ONG, ocazional prin SMS sau de sărbători la biserică, donatorii români aşteaptă, în schimb, doar ca banii să fie folosiţi pentru cauza care le-a fost prezentată. Şi, eventual, un mulţumesc.

● Felix PĂTRĂŞCANU

CEO-ul companiei de curierat FAN Courier este donator de mulţi ani, chiar dacă pînă de curînd nu a vorbit public despre asta. „Iniţial şi eu, ca şi foarte mulţi români, aveam impresia că atunci cînd faci bine nu e bine să spui lucrul ăsta, să te afişezi“, spune Pătrăşcanu. „Mi-am dat seama că e greşit felul nostru de a gîndi. Am ajutat foarte multe persoane, compania noastră a ajutat şi ea multe persoane cu probleme, lucruri pe care credeam noi că e bine să le ţinem sub tăcere. Nu, nu e bine deloc să se întîmple lucrul ăsta, mi-am dat seama ulterior. Mecenatul face parte dintr-o societate care a ajuns la un anumit nivel de dezvoltare. Şi lucrurile acestea trebuie spuse, trebuie aflate de cît mai mulţi oameni, pentru că uneori, cu bani puţini, poţi să deschizi foarte multe zăgazuri. E incredibil cîţi bani alocaţi de la guvern nu ajung unde trebuie şi nu realizează absolut nimic, de cele mai multe ori, iar sume mult mai mici pot rezolva o grămadă de probleme sau pot deschide drumuri pentru oameni care nu se pot ajuta singuri. Sfatul meu pentru cei care se implică e să nu ascundem lucrurile bune pe care le facem, pentru că astfel le vom da un impuls şi celor din jurul nostru să facă la fel.“

● Răzvan OLTEAN

Angajat al unei multinaţionale, JTI, şi membru în Cercul de Donatori (TFN România), Răzvan Oltean a donat prima dată redirecţionînd 2% din impozit către o cauză. Aşa şi-a dat seama că poate dona constant şi că banii lui, alături de ai altora, pot face o diferenţă. Acum donează direct din buzunar şi preferă să o facă pentru copii şi, în special, pentru educaţie, deoarece „starea în care noi ca societate ne aflăm, degradată şi degradantă, se datorează în principal degradării sistemului educaţional şi probabil că rezolvarea oricăror probleme pe care le-am avea noi astăzi, înaintea infrastructurii sau a economiei, vizează educaţia ca fiind cea mai importantă şi cea care ne-ar putea salva.“ A doua cauză care îl mobilizează sînt vîrstnicii şi spune că, dacă ar cîştiga la Loto, ar construi un centru rezidenţial pentru bătrîni. Pasul următor este să nu mai dea doar bani, ci să se şi implice personal. „Abia atunci poţi spune că eşti un bun donator, cînd nu mai dai doar bani, ci şi energie şi timp.“

● Flavia PREDA

ONG-istă dedicată (lucrează de mulţi ani la CeRe), este la rîndul ei donatoare pentru că, în primul rînd, înţelege cît de greu este pentru o organizaţie cu o cauză dificil de explicat (cum e cea de advocacy a CeRe) să strîngă fonduri de la oameni obişnuiţi. Preda donează la Save the Dogs Romania: „Nu am donat impulsiv. Îi urmăresc în permanenţă pe Facebook, le accesez site-ul, comunic mai departe către oamenii din jurul meu, despre activităţile lor. Anul trecut, prin toamnă, m-am urcat în maşină şi m-am dus într-un weekend la Cernavodă, să văd eu însămi cum arată adăposturile de căţei, măgăruşi şi cai. Am fost impresionată peste măsură. Am căpătat atît de multă încredere în ce face organizaţia, încît am devenit donator de cursă lungă.“ Preda ţine să specifice că nu a fost doar cauza, adică salvarea unor animăluţe fără apărare. Angajamentul ei a venit mai ales din „profesionalismul cu care ei lucrează, de îndîrjirea cu care încearcă să schimbe mentalităţi şi să responsabilizeze autorităţi locale.“  

● Anemari NECŞULESCU

„De peste zece ani sînt ONGistă. Dincolo de fişa postului, am fost mereu atrasă de cazurile disperate, cele care de obicei se izbesc de nu se poate. Voluntariez de ani buni în zona sănătăţii, cancerul/leucemia/autismul fiind ariile mele de intervenţie. Mai apoi, am început să voluntariez şi în zona copiilor instituţionalizaţi, militînd pentru drepturile acestora. De donat, am donat bani, timp, expertiză şi bunuri. Am donat mereu, de Crăciun şi de Paşti, cadouri copiilor orfani. Am ales nume dintr-o listă, am cumpărat cu drag obiecte, sperînd, cu inima strînsă, că de ele se vor bucura destinatarii. Am dus hrană neprocesată familiilor nevoiaşe, am donat bani cauzelor medicale disperate. Fiul meu şi-a donat cele mai bune jucării unui Centru de zi pentru copii cu dizabilităţi din sectorul 3. Acum doi ani, de Crăciun, familia Crăciun, cu trei copii minori, a avut acoperiş deasupra capului deoarece eu am mobilizat toate resursele posibile pentru refacerea casei lor arse la început de septembrie. Uneori, mă simt şi eu inutilă, slabă, ineficientă, simt că truda mea nu este măsurabilă, că schimbarea se va produce într-o zi, dar nimeni nu ştie să-mi spună care va fi exact ziua aceea. În astfel de momente, mă uit la ce pot eu, împreună cu familia şi prietenii mei, să fac astăzi.“  

● Radu COCEAN

Lector universitar la Universitatea „Babeş-Bolyai“, Cocean este la prima sa experienţă de donator: la sfîrşitul lui 2013, a devenit Donator de Viitor pentru un copil sprijinit de World Vision România. Donează 68 de lei pe lună pentru ca un copil dintr-o comunitate săracă să aibă ghete şi caiete, dar şi dispensar şi şcoală în care nu plouă. „Simt că fac ceva pentru sufletul meu, în primul rînd“, spune Cocean despre ce îl motivează să doneze. „Poate că e un motiv şi un pic egoist, dar cred că nu ar trebui să fie toată viaţa doar o fugă după bunuri materiale şi succes, şi reuşită, ci e nevoie şi de altceva.“ A ales programul World Vision pentru că vrea să îmbunătăţească nu doar viaţa unei persoane, ci pe cea a unei comunităţi întregi şi asta i se pare că va avea impact asupra tuturor copiilor. Un donator bun este un donator constant şi, mai ales, care nu e singur: „Fiecare persoană care donează trebuie să popularizeze cauza, nu din raţiuni de laudă, ci din raţiuni de sugerare şi altora că există nişte satisfacţii personale.“

● Andrei ARONEŢ

PR-ist în Cluj la agenţia PR & More, este preocupat în egală măsură de cauza unei organizaţii şi de modul în care organizaţia îşi arată transparenţa cheltuirii fondurilor. Una nu funcţionează fără cealaltă. Donează pentru că „nu mai putem aştepta să vină nimeni să ne salveze.“ O organizaţie în care crede îl face întotdeauna să le vorbească şi prietenilor despre cauza ei, despre faptul că donează, cît şi cum, în speranţa că îi va atrage să facă acelaşi lucru. Singurele lui experienţe neplăcute cu donatul sînt cînd i se cer bani pe stradă şi descoperă cu surprindere că „oamenii aceia nu pot răspunde la întrebări elementare despre organizaţie.“  

pagină realizată de Georgiana ILIE 

index jpeg 2 webp
Pantofii lui Van Gogh
Este înțelegerea pașnică, în febrila încrîncenare de a nu mai vrea să înțelegi nimic.
p 10 jpg
Boema ca o operă
În opera lui Puccini, marile încercări ale vieții (iubirea și moartea, boala, prietenia) sînt livrate în forma lor epurată, căci personajele le trăiesc boem.
p 11 desen de J  J  Grandville jpg
Paris, ultimii boemi
Cum recunoști azi un boem, la Paris?
image png
În stație la Boema
Pentru Ozun, „stația” boemei trece, așadar, fără să lase urme nici măcar în amintire.
image png
Îndreptar boem
Să reținem amprenta lăsată de acești grozavi pictori asupra istoriei artei, asupra dumneavoastră, asupra mea.
p 13 jpg
Trei roluri ale boemei în cultura română
Fără îndoială, boema e una dintre puterile literaturii și artei asupra societății.
p 14 jpg
Boemul, un desuet?
De aceea, viața boemă a fost și fericit asociată cu aristocrația interioară și eleganța profunzimii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.