Poluarea și pisica moartă
Alergii, bronșite, astm, boli cardiovasculare, tumori canceroase, afecțiuni ale aparatului reproducător – spectrul larg al bolilor cauzate de traiul într-un mediu cu aer poluat duce la o statistică greu de digerat: anual, aproape șapte milioane de oameni mor din cauza poluării, potrivit unor estimări ale Organizației Mondiale a Sănătății. Un alt raport, al Global Alliance on Health, situează România pe locul opt în Europa la numărul deceselor cauzate anual de poluare – peste 20.000 de români.
Potrivit unui sondaj Eurobarometru, 87% dintre cetățenii români spun că protecția mediului este importantă pentru ei (media europeană fiind de 94%). În plus, 45% dintre cetățeni au afirmat că, în România, poluarea aerului constituie cea mai importantă problemă legată de mediu, în timp ce, la nivel european, 46% dintre cetățenii UE sînt de această părere. Dintre respondenții români, 41% (media europeană: 36%) consideră că sănătatea și viața de zi cu zi le sînt afectate de către problemele de mediu. În prezent, România riscă să plătească amenzi între 100.000 și 400.000 de euro din cauza poluării din București, în procedura de infringement pe mediu a Comisiei Europene – după cum a afirmat ministrul Mediului, Costel Alexe, într-o emisiune la Digi24, precizînd că, în Capitală, numărul de zile cu poluare excesivă aproape că s-a triplat în 2018 față de 2013.
În ultimele zile, subiectul poluării aerului din București a fost repus pe tapet, într-un mod vehement, în urma măsurătorilor platformelor airly.eu și aerlive.ro (rețele independente de măsurare a calității aerului), potrivit cărora nivelul de poluare în Capitală a depășit de 12 ori limita maximă admisă, în noaptea dintre 1-2 martie. „Luni dimineață, la ora 8, la stația de lîngă Lacul Morii erau raportate depășiri de 754% peste limita maxim admisă pentru PM2,5 – adică de 189 de micrograme pe metrul cub – față de limita de 25 µg/m³ admisă de Organizația Mondială a Sănătății“, potrivit sursei citate de Digi24.
S-a lăsat cu demisii: ministrul Mediului, Costel Alexe, a cerut imediat demiterea conducerii Agenției Naționale pentru Protecția Mediului din Capitală, motivînd că a aflat acest lucru de pe Facebook, nu de la cei în măsură să i-l comunice. De altfel, în timpul audierilor parlamentare din 3 martie, Alexe a imputat primăriilor de sector și Primăriei Generale faptul că Bucureștiul se confruntă cu reale probleme de poluare din cauza unei salubrizări ineficiente.
„În momentul de faţă, dacă intrăm pe orice aplicaţie care monitorizează calitatea aerului din Bucureşti, vedem că avem poluare dincolo de episodul nefavorabil de duminică seară. Dacă măsurile din Planul integrat de calitate a aerului din Bucureşti şi toate celelalte oraşe din ţară ar fi implementate de către cei care vremelnic ocupă funcţiile de primari, aerul va fi mai respirabil“, a afirmat acesta, citat de Agerpres.
Amintind și de procedura de infringement la care e supusă Capitala din cauza poluării, Alexe a declarat că se așteaptă verdictul Curții Europene de Justiție și că, deși speră ca România să nu primească penalități, „bucureştenii simt pe propria lor sănătate valorile ridicate din cauza traficului infernal din municipiul Bucureşti. Din cauza poluării, avem reale probleme, pentru că administraţiile publice locale de sector care au poliţişti locali în departamentele de mediu nu-şi fac treaba. Avem reale probleme, pentru că primăriile de sector şi Primăria Generală a Capitalei nu fac o salubrizare eficientă aşa cum au trecut în Planurile integrate de calitate a aerului. (...) Gabriela Firea nu a indicat care este soluţia de eliminare a deşeurilor din Bucureşti“, a mai afirmat Costel Alexe.
În replică, Daniel Zamfir, senator PSD, a luat apărarea Gabrielei Firea, menționînd că „Primăria Capitalei nu poate controla nici Paza de Coastă, nici pe comisarii Gărzii de Mediu care se află în subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor“.
„Aş vrea să puneţi capăt cu toţii din Guvern asaltului pe care îl faceţi de o bună bucată de vreme asupra Primăriei Capitalei. (…) Sînteţi mîhnit şi dezamăgit de faptul că comisarii Gărzii de Mediu nu-şi fac treaba, că prin Portul Constanţa intră deşeuri periculoase şi nu ar trebui să intre. Pînă la urmă, Primăria Capitalei nu poate controla nici Paza de Coastă, nici comisarii Gărzii de Mediu, care sînt în subordinea dvs. Folosiţi funcţia de ministru pentru ceea ce vreţi să faceţi şi nu vă transformaţi în ultraşi. Vreau doar să constataţi cu toţii cine se face vinovat de poluarea de duminică seară şi nu numai. Domnul ministru este foarte îngrijorat de poluarea din Bucureşti. N-aţi fost îngrijorat de poluarea din Iaşi, că sînteţi din Iaşi. Iaşiul este pe primul loc la nivel de poluare… Nu sînteţi îngrijorat, de asemenea, de poluarea din Cluj, care este al doilea oraş ca grad de poluare. Iată că astăzi, în Bucureşti, poluarea este pe verde, adică la cotele normale. Aşadar, opriţi-vă cu manipularea că din cauza gestionării primarului general avem poluare în Bucureşti! Datele arată că nu este aşa. Nu mai daţi vina pe primarul general.“
Conflictul dintre ministrul Mediului și primarul Capitalei nu este nou. La începutul anului, după ce ministrul a afirmat că Bucureștiul este cel mai poluat oraș din România, Gabriela Firea i-a replicat că, „dacă se sufocă în Bucureşti, e mai bine la Iaşi, nu-l ţine nimeni cu forţa“.
Totuși, la finalul anului trecut, Gabriela Firea părea că își dorește reducerea poluării cauzate de traficul intens, introducînd „taxa Oxigen“. Decizia, adoptată în luna octombrie 2019 de Consiliul General al Municipiului, prevedea, printre altele, ca de la 1 ianuarie mașinile sub Euro 3 să nu mai circule în centrul orașului, iar cele sub Euro 4 să plătească această vinietă. Au fost adăugate și amendamente potrivit cărora mașinile Euro 1 și 2 să fie interzise din anul 2022, iar Euro 3 din 2024. Vinieta a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, dar amenzile pentru cei care nu plăteau această taxă urmau să fie aplicate din luna martie 2020. „Folosim prima perioadă de aplicare pentru acomodare și conștientizare“, a declarat Gabriela Firea.
Totul părea hotărît și, deși existau și semne de întrebare privind această vinietă (de pildă, destinația banilor strînși din taxe rămăsese incertă), lucrurile se puneau pe făgaș. Potrivit lui Mihai Teodorescu, șeful direcției Transporturi din Primăria Capitalei, citat de HotNews, începuse montarea camerelor de luat vederi în cîteva intersecții, pentru depistarea tipului de autovehicul, a plăcuțelor de înmatriculare, urmînd ca pe baza informațiilor să se afle dacă vinieta este sau nu plătită și dacă autovehiculul are normă de poluare sub normele impuse.
Cu toate acestea, cu tot avîntul ecologic și de infrastructură, inițiativa taxei Oxigen a fost curmată brusc de decizia aiuritoare a Gabrielei Firea, care, pe data de 20 februarie, a organizat un sondaj pe Facebook în care i-a întrebat pe locuitorii Bucureștiului dacă sînt sau nu de acord cu plata acestei taxe. Cu alte cuvinte, s-a răzgîndit, însă, în loc să-și asume răzgîndeala, a scos castanele din foc cu mîna bucureștenilor. Pentru că a întreba oamenii pe Facebook dacă sînt de acord sau nu să plătească niște bani este, pînă la urmă, o întrebare cu răspuns implicit. Deznodămîntul a fost, așadar, previzibil. La o zi după ce a încheiat acest „sondaj“, primarul Capitalei a ținut o conferință de presă în care a declarat că, deși este cu sufletul „neîmpăcat“, renunță la taxa Oxigen din… „respect pentru cetățeni“.
Pentru că, de ani buni, problema poluării persistă, fără a se lua măsuri reale pentru îmbunătățirea calității aerului, probabil că vom muri de gît cu acest „respect“ pe care politicienii ni-l tot arată, urmărind cum responsabilitatea pentru un aer curat este aruncată, precum pisica moartă, din ogradă în ogradă.