POLITIC─é INTERN─é - Pro ┼či contra noului sistem de vot

Publicat în Dilema Veche nr. 254 din 29 Dec 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Dincolo de deciziile Cur┼úii Constitu┼úionale ┼či ale instan┼úelor judec─âtore┼čti referitoare la legea electoral─â propriu-zis─â ┼či la modific─ârile ei subsecvente, actuala reglementare este profund nedemocratic─â ┼či ar trebui modificat─â c├«t mai rapid. Consider c─â reprezentarea propor┼úional─â a fost cea mai bun─â alegere pentru Rom├ónia la ├«nceputul ┼či pe parcursul tranzi┼úiei, ├«ns─â ├«n prezent ┼či-a produs efectele ┼či este momentul s─â alegem un alt sistem electoral. Nu ├«ns─â cel practicat la ultimele alegeri parlamentare. Orice sistem electoral trebuie s─â ┼úin─â cont de principii comune democra┼úiilor constitu┼úionale. Un astfel de principiu este egalitatea votului care se poate ob┼úine ori prin colegii electorale ├«n care acela┼či num─âr de parlamentari este ales ├«n colegii inegale ca num─âr de locuitori, ori este ales un num─âr inegal de parlamentari ├«n colegii egale ca num─âr de locuitori. Tertium non datur. Actuala lege d─â posibilitatea alegerii unui num─âr inegal de parlamentari ├«n colegii inegale ca num─âr de locuitori. Diferen┼úa dintre colegii poate fi "de regul─â, 30%". ├Än aceste condi┼úii, este de la sine ├«n┼úeles c─â principiul egalit─â┼úii votului nu a fost respectat, cu consecin┼úele pe care le-am putut observa odat─â cu definitivarea rezultatelor ultimelor alegeri parlamentare. Legea electoral─â precizeaz─â ├«n art. 5, alin. 1 c─â deputa┼úii ┼či senatorii se aleg ├«n colegii uninominale (deci prin scrutin majoritar uninominal), dar se adaug─â "potrivit reprezent─ârii propor┼úionale". Aceast─â reglementare cuprinde o grav─â contradic┼úie care are la baz─â confuzia dintre scrutinul majoritar uninominal ┼či cel propor┼úional. Cele dou─â pot fi utilizate combinat doar ├«n cazul sistemelor mixte, ├«n care cel rom├ónesc nu se ├«ncadreaz─â. Pentru a nu se pierde voturile ob┼úinute de un candidat care a ob┼úinut 50%+1 din num─ârul de voturi exprimate, actuala lege instituie mecanisme specifice reprezent─ârii propor┼úionale pentru a le repartiza. Prin urmare, legea permite desemnarea de parlamentari prin calcule matematice, f─âr─â ca o asemenea op┼úiune s─â fi fost avut─â ├«n vedere de aleg─âtorul care ┼či-a exprimat preferin┼úa majoritar─â ├«ntr-un colegiu pentru un candidat. Cu alte cuvinte, chiar dac─â l-ai votat pe X, iar acesta a fost ales ├«ntr-un colegiu cu 90% din voturi, 40%-1 din voturile pe care el le-a primit intuitu personae s├«nt distribuite altor competitori, pe baza rezultatelor partidelor din care ace┼čtia fac parte la nivel de circumscrip┼úie. Nu se ┼úine cont de op┼úiunea exprimat─â de aleg─âtori, dar mai ales este ├«nc─âlcat astfel un alt principiu al democra┼úiilor constitu┼úionale, potrivit c─âruia Parlamentul este rezultatul alegerilor, ┼či nu al unor calcule matematice. Actuala lege electoral─â rom├óneasc─â instituie dou─â praguri electorale: ├«ntre 5 ┼či 10% la nivel na┼úional, pentru un partid, respectiv o alian┼ú─â de partide ┼či un alt prag care presupune ├«ndeplinirea cumulativ─â a c├«┼čtig─ârii a ┼čase colegii uninominale pentru Camera Deputa┼úilor ┼či a trei colegii uninominale pentru Senat, chiar dac─â competitorul electoral ├«n cauz─â nu a atins primul prag electoral. Cu alte cuvinte, un sistem practicat doar ├«n sistemele propor┼úionale este aplicat la noi ├«n cazul unui scrutin care ├«mprumut─â at├«t din sistemul majoritar, c├«t ┼či din cel propor┼úional. Am enumerat doar trei aspecte ale legii electorale care nu se reg─âsesc ├«n cazul nici unui alt scrutin electoral practicat ├«n democra┼úiile constitu┼úionale. ├Än cazul sistemului de vot, nu poate exista prea mult─â inova┼úie, alegerea unui sistem sau a altuia este limitat─â. Sistemul instituit prin actuala lege electoral─â este bazat pe prezum┼úia c─â ├«n aceast─â materie, obiect de reflec┼úie pentru teoreticieni ┼či clasa politic─â de mai bine de 200 de ani, ar mai putea exista inova┼úii radicale prin care s─â se instituie un sistem de vot diferit de toate celelalte practicate ├«n prezent. Refuzul ├«mprumutului unui sistem de vot a dus, ├«n cazul Rom├óniei, la un sistem care nu are nimic ├«n comun cu caracterul direct ┼či egal al votului. Pe viitor, alegerea unui sistem de vot ├«n cazul Rom├óniei ar trebui s─â fie f─âcut─â pornind de la stabilirea ├«n prealabil a scopului alegerilor parlamentare care nu poate fi altul dec├«t promovarea elitelor politice, cre┼čterea interesului pentru politic─â din partea celor chema┼úi la vot, cre┼čterea sau/┼či men┼úinerea rolului partidelor politice ├«n procesul electoral ┼či eficientizarea activit─â┼úii parlamentului. Numai dup─â ce asupra unui scop al sistemului electoral vor c─âdea de acord toate partidele ┼či cet─â┼úenii, se va putea trece la redactarea unei legi care s─â reflecte acest scop ┼či s─â descrie modalit─â┼úile prin care el se transpune ├«n norme. Radu Carp este conf. univ. dr., prodecan, Facultatea de ┼×tiin┼úe Politice, Universitatea Bucure┼čti. Todor ARPAD Mari a┼čtept─âri confirmate! Anun┼úarea rezultatelor oficiale ale alegerilor parlamentare din 30 noiembrie a adus un val de acuza┼úii la adresa noii legi electorale din Rom├ónia. Majoritatea criticilor reflect─â existen┼úa unor concep┼úii diferite cu privire la principiile reprezentativit─â┼úii, ├«n special inutilitatea men┼úinerii unei propor┼úionalit─â┼úi a reprezent─ârii ├«n parlament. Asocia┼úia Pro Democra┼úia - fidel─â misiunii sale de a promova democra┼úia participativ─â - a sus┼úinut, pe parcursul eforturilor ├«ntreprinse mai bine de cincisprezece ani, ├«n mod constant dou─â principii: promovarea votului pentru persoane ┼či ob┼úinerea unui grad c├«t mai mare de reprezentativitate a votului. ├Än lungile negocieri politice desf─â┼čurate pe parcursul ultimilor doi ani, au fost aduse ├«n discu┼úie mai multe formule, ultima fiind propus─â ini┼úial de c─âtre Asocia┼úia Pro Democra┼úia. Formula adoptat─â ├«n 2007 prin asumarea r─âspunderii guvernului, ┼či sus┼úinut─â de semn─âturile majorit─â┼úii parlamentarilor a principalelor trei partide, prin stabilirea unor colegii ├«n care s─â se aloce dou─â locuri de deputat sau senator, avea avantajul de a oferi c├«┼čtig─âtorilor colegiilor automat locul, urm├«nd ca realizarea propor┼úionalit─â┼úii s─â fie realizat─â prin distribuirea celui de-al doilea loc. Declararea drept neconstitu┼úional─â a listei prev─âzute pentru cazul ├«n care un partid ob┼úinea mai mult de 50% a dus la adoptarea actualei formule ca un compromis rezultat ├«n urma unor negocieri asidue ┼či contra-cronometru, formul─â sus┼úinut─â, din nou, de toate partidele reprezentate ├«n noul Parlament. Astfel, cea mai consistent─â critic─â din punct de vedere al principiului votului pentru persoane se leag─â de situa┼úia ├«n care mai mul┼úi candida┼úi nu au ob┼úinut postul de deputat sau senator ├«n condi┼úiile ├«n care au ob┼úinut primul loc ├«n colegiu, f─âr─â s─â fi ajuns la 50%+1 din voturi. Totu┼či, prin introducerea unei formulei un colegiu - un loc s-a ajuns la situa┼úia ├«n care la nivel jude┼úean a existat o competi┼úie ├«ntre candida┼úii aceluia┼či partid, competi┼úie decis─â totu┼či de aleg─âtori. Mai mult, cea mai mare parte a situa┼úiilor au fost determinate nu at├«t de legea ├«n sine, c├«t de decuparea ├«n mod dispropor┼úionat a colegiilor, situa┼úie care poate fi remediat─â. Dincolo de aceste dezavantaje, peste 75% dintre noii parlamentari s├«nt c├«┼čtig─âtorii colegiului uninominal pe care-l vor reprezenta, 27% cu peste 50% din voturi. Dincolo de micile dezavantaje, clarificarea scenei politice prin eliminarea partidelor extremiste reprezint─â unul dintre cele mai mari succese ale noii legi. Chiar dac─â rezultatele de la alegerile locale ┼či slaba pozi┼úionare ├«n sondaje a PRM anun┼úau un insucces ├«n alegeri, nu trebuie uitat c─â at├«t ├«n 2000, c├«t ┼či ├«n 2004 PRM a ob┼úinut rezultate slabe ├«n alegerile locale, dar sondajele de opinie indicau ├«n mod consistent un scor sub cel ob┼úinut ├«n alegerile locale. Noul sistem electoral a dus la cantonarea liderului ├«ntr-un colegiu, situa┼úie care a pus ├«n lumin─â lipsa unor persoane credibile la nivel local. Dispari┼úia "locomotivelor" de pe listele jude┼úene a for┼úat partidele s─â se ├«ndrepte c─âtre persoane cu un grad crescut de credibilitate ├«n cadrul comunit─â┼úilor. ├Än acest context cre┼čterea influen┼úei organiza┼úiilor locale ale partidelor politice poate avea un efect de revigorare a vie┼úii politice la nivel local. Mai mult, dispari┼úia unor parlamentari "ve┼čnici", dar necunoscu┼úi, e┼čecul unor parlamentari cunoscu┼úi, dar care nu se bucurau de un grad mare de ├«ncredere, dar ┼či a unor vedete din alte domenii indic─â faptul c─â votul uninominal ┼či-a atins scopul, votul pentru persoane. Chiar dac─â gradul de absenteism e aparent un e┼čec, focalizarea campaniei electorale c─âtre comunicarea direct─â ├«ntre candida┼úi ┼či aleg─âtori va reprezenta pe termen mediu un plus pentru calitatea democra┼úiei din Rom├ónia. De altfel, absenteismul a fost puternic favorizat de data desf─â┼čur─ârii alegerilor ┼či de prevederile stricte cu privire la domiciliu Nu ├«n ultimul r├«nd, cre┼čterea propor┼úionalit─â┼úii ┼či asigurarea reprezentativit─â┼úii ├«n contextul unui vot uninominal reprezint─â, f─âr─â ├«ndoial─â, un succes. ├Än ciuda ridic─ârii pragului electoral la 5%, noul sistem electoral a condus la cea mai mic─â dispropor┼úionalitate electoral─â ├«n alegerile postcomuniste. Dac─â ├«n 1992, 1996 ┼či 2000 procentul de voturi nereprezentate ├«n parlament a fost de aproximativ 20%, iar ├«n 2004 de 13%, ├«n 2008 acest procent a sc─âzut la numai 10%. Acest lucru a fost realizat chiar ├«n contextul ├«n care 2% dintre cet─â┼úeni au utilizat op┼úiunea votului alb, formul─â prin care ┼či-au manifestat dorin┼úa de a vota, combinat─â cu lipsa unui candidat care s─â corespund─â a┼čtept─ârilor. ├Än concluzie, ├«n ciuda imperfec┼úiunilor, noul sistem electoral a determinat cea mai mare parte a efectelor dorite de principalul promotor al legii, conduc├«nd la cea mai propor┼úional─â reprezentare parlamentar─â postcomunist─â, concomitent cu promovarea unui parlament ├«n care majoritatea candida┼úilor ┼či-au c├«┼čtigat ├«n mod individual locul. Todor Arpad este specialist ├«n ┼čtiin┼úe politice ┼či a participat din partea Asocia┼úiei Pro Democra┼úia la redactarea actualei legi electorale.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.