POLITICĂ INTERNĂ - Învrăjbire constituţională?

Publicat în Dilema Veche nr. 254 din 29 Dec 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Anul 2008 a debutat cu noi runde de conflicte ├«ntre prim-ministrul T─âriceanu ┼či pre┼čedintele B─âsescu, dup─â ce ├«n 2007 "r─âzboiul dintre palate" - cum l-a numit presa - a fost c├«t se poate de aprins, acapar├«nd aproape ├«ntreaga scen─â politic─â rom├óneasc─â. Un conflict comparat, ├«ntr-o prim─â faz─â, de c─âtre o jurnalist─â din Marea Britanie cu "o ceart─â ├«ntre doi b─âie┼úi, ├«n curtea ┼čcolii". Pe data de 9 ianuarie 2008, pre┼čedintele a respins propunerea premierului de numire ├«n fruntea justi┼úiei a Noric─âi Nicolai, pe motiv c─â ar exista o "percep┼úie public─â negativ─â" ├«n ce o prive┼čte. Norica Nicolai era propus─â de premier pentru a-l ├«nlocui pe fostul ministru Tudor Chiuariu. Disputa a ajuns la Curtea Constitu┼úional─â care a decis c─â pre┼čedintele poate refuza o singur─â dat─â, motivat, o asemenea propunere ┼či ├«n acela┼či timp l-a obligat pe premier s─â numeasc─â o alt─â persoan─â. Problema s-a ├«ncheiat odat─â cu nominalizarea lui C─ât─âlin Predoiu. Traian B─âsescu a fost de acord, dar propunerea a p─ârut s─â-i surprind─â tocmai pe liderii partidului PNL, din care provenea premierul. Dou─â luni mai t├«rziu, s-a ivit o situa┼úie similar─â, odat─â cu demisia de onoare a ministrului de Externe, Adrian Cioroianu, dar premierul ┼či pre┼čedintele au p─ârut a fi ├«nv─â┼úat din lec┼úia precedent─â ┼či drept nou ministru a fost propus ┼či numit, dintr-o singur─â mi┼čcare, fostul ambasador al Rom├óniei la Uniunea European─â, Laz─âr Com─ânescu. O alt─â controvers─â a fost iscat─â de cererea pre┼čedintelui de avizare a ├«nceperii urm─âririi penale a opt fo┼čti mini┼čtri sau afla┼úi ├«n func┼úii, am├«nat─â ini┼úial de ministrul interimar al Justi┼úiei, Teodor Mele┼čcanu, ┼či apoi trimis─â la DNA. Pre┼čedintele a criticat guvernul ┼či pentru introducerea a┼ča-numitei taxe de prim─â ├«nmatriculare. ├Än luna martie, Traian B─âsescu i-a trimis premierului o scrisoare ├«n care-i cerea s─â renun┼úe la aceast─â tax─â pe motiv c─â ├«ncalc─â principii de baz─â ale Uniunii Europene: "S├«nt obligat s─â v─â atrag aten┼úia c─â, ├«n conformitate cu art. 90 din Tratatul de instituire a Comunit─â┼úii Europene, ├«ntre statele membre s├«nt interzise taxele vamale la import ┼či la export sau taxele cu efect similar; ├«n cazul de fa┼ú─â, taxa de prim─â ├«nmatriculare a autoturismelor ┼či autovehiculelor". Premierul l-a acuzat ├«n replic─â pe pre┼čedinte c─â este "├«n c─âutare de voturi ieftine ┼či nu a ├«n┼úeles importan┼úa taxei auto". Premierul T─âriceanu sus┼úinea c─â aceast─â tax─â ar viza protejarea mediului ┼či siguran┼úa din trafic ┼či c─â de asemenea ar ├«mpiedica ├«nmatricularea ma┼činilor vechi ┼či ar atrage investi┼úii pe pia┼úa rom├óneasc─â a automobilelor. La cererea Comisiei Europene, la ├«nceputul verii, taxa a fost preschimbat─â ├«n "tax─â de poluare". Atenuarea con´Čéictului De la 1 decembrie, sub pretextul crizei economice mondiale ┼či al necesit─â┼úii ├«ncuraj─ârii industriei auto locale, guvernul a revenit la o formul─â a taxei apropiat─â de cea veche, care fusese contestat─â de Comisia European─â ┼či de pre┼čedinte. De aceast─â dat─â ├«ns─â, pre┼čedintele B─âsescu a fost de acord cu guvernul, spre mul┼úumirea premierului care declara la 28 noiembrie: "M─â bucur c─â pre┼čedintele Traian B─âsescu sprijin─â o mare parte din m─âsurile cuprinse ├«n planul Guvernului pentru cre┼čterea economic─â ┼či locuri de munc─â. O prioritate a acestui plan este p─âstrarea locurilor de munc─â ┼či crearea altora noi. Trebuie s─â sprijinim industria auto, a┼ča c─â am decis suspendarea taxei de poluare pentru ma┼činile noi". De altfel, rela┼úiile dintre Traian B─âsescu ┼či C─âlin Popescu T─âriceanu au p─ârut a fi ceva mai bune ├«n partea a doua a anului, mai precis dup─â alegerile locale la care ┼či partidul pre┼čedintelui, ┼či cel al premierului au ob┼úinut rezultate bune. Dup─â inunda┼úiile din iulie din Moldova, pre┼čedintele a luat ap─ârarea guvernului ├«n fa┼úa sinistra┼úilor c─ârora le-a spus c─â guvernul va lua m─âsurile necesare ┼či va repara infrastructura a┼ča cum a f─âcut-o de fiecare dat─â. Dac─â inunda┼úiile din vara anului 2005 au marcat un punct de cotitur─â ├«n rela┼úiile dintre premier ┼či pre┼čedinte, adic─â ├«nceputul conflictului (c├«nd premierul s-a r─âzg├«ndit ├«n privin┼úa demisiei sale), inunda┼úiile din vara lui 2008 au marcat momentul unei reapropieri la v├«rf. S─â fi ap─ârut o convergen┼ú─â a intereselor politice ale celor doi? De altfel, conflictul dintre Traian B─âsescu ┼či C─âlin Popescu T─âriceanu ajunsese s─â-l exaspereze p├«n─â ┼či pe un scriitor ca Mircea C─ârt─ârescu (care altfel s-a ┼úinut destul de departe de politic─â). Iat─â ce scria acesta ├«n Evenimentul Zilei ├«n urm─â cu un an, dup─â alegerile europarlamentare: "Un pre┼čedinte mai conciliant, partide mai pu┼úine ┼či mai mari, cu o doctrin─â mai clar─â, ca ┼či eliminarea m─âsc─âricilor politici - iat─â dolean┼úele popula┼úiei, scoase ├«n eviden┼ú─â de recentele alegeri. Dar mai puternic─â dec├«t vocea celor care-au votat mi se pare c─â se aude acum vocea celor f─âr─â voce, a celor care-au stat acas─â. Mesajul lor mi se pare limpede ┼či urgent: oamenii s├«nt obosi┼úi de starea de scandal eternizat─â ├«n politica rom├óneasc─â. ├Än acest moment se vede limpede c─â nici una dintre tabere nu poate c├«┼čtiga acest r─âzboi pe care-l pl─âtim cu to┼úii. B─âsescu nu poate fi dat jos ┼či va mai fi probabil pre┼čedinte ├«nc─â un mandat. Clasa politic─â, la r├«ndul ei, nu poate fi reformat─â prin recurgere la popor ┼či va r─âm├«ne corupt─â ├«nc─â mult─â vreme. Concluzia e una singur─â: r─âzboiul dintre palate trebuie oprit, pentru binele nostru comun". Sistemul politic parlamentar vs preziden┼úial Tot acum un an, senatorul UDMR Peter Eckstein Kovacs, membru al comisiei juridice, descria aceast─â situa┼úie ├«n Dilema veche, nr. 200: "Constitu┼úia din 1991 ne-a cadorisit cu un sistem mixt, cu un pre┼čedinte ales de popor ┼či cu suficiente competen┼úe ca s─â devin─â ┼Ąjuc─âtor├é┬╗, dac─â dore┼čte. Lupta dintre palate este o constant─â a vie┼úii politice, ca b─ârbieritul ├«n via┼úa cotidian─â. Nota bene, nici pre┼čedintele ┼Ąb─ârbos├é┬╗ nu a fost o excep┼úie! Sistemul nu cred c─â se va schimba ├«n cur├«nd. Modificarea Constitu┼úiei necesit─â un dublu consens: at├«t al unei majorit─â┼úi parlamentare consistente, c├«t ┼či al opiniei publice. Ne-ar trebui fie un pre┼čedinte deosebit de popular, cu o majoritate absolut─â a sus┼úin─âtorilor s─âi ├«n Parlament, pentru instaurarea unui sistem preziden┼úial, fie un pre┼čedinte ├«n c─âdere liber─â ├«n timpul exercit─ârii mandatului, coroborat cu un Parlament credibil, doritor de a-┼či asuma ├«ntreaga r─âspundere politic─â. Condi┼úii greu de ├«ndeplinit. R─âm├«nem cu dilema ┼či pe mai departe". Ioan STANOMIR Teme ┼či dileme constitu┼úionale Conflictele constitu┼úionale care au definit via┼úa public─â ├«n anii de dup─â 2004 nu s├«nt un accident, ci reflect─â un tip de dinamic─â institu┼úional─â care ├«┼či are r─âd─âcinile ├«ndep─ârtate ├«n op┼úiunile realizate de elita politic─â ├«n momentul adopt─ârii actualei legi fundamentale. Se poate argumenta c─â designul ales ├«n epoca 1990/1991 este responsabil, pe termen lung, pentru o serie de efecte secundare, ├«ntre care se ├«nscrie ┼či rivalitatea intraexecutiv─â ce a dominat politica autohton─â. Aceast─â abordare constitu┼úional─â reduce, ├«n opinia mea, ┼či riscul de a citi o ├«ntreag─â evolu┼úie postcomunist─â ├«n cheia rela┼úiilor interpersonale. Exemplul democra┼úiilor autentice este simbolic: chiar ┼či ├«n condi┼úiile unei animozit─â┼úi vizibile, mecanismul statului nu este afectat. (Este situa┼úia coabit─ârilor franceze, mai vechi sau mai noi.) Ceea ce a contat, ├«n cazul Rom├óniei, este absen┼úa unor modalit─â┼úi precise de solu┼úionare/prevenire a unor conflicte. Modelul constitu┼úional actual, preferat la 1991 ┼či 2003, se desparte de cel francez de la 1958, ├«n chiar acest punct esen┼úial: ordinea semipreziden┼úial─â de la noi este una care pare a fi prea pu┼úin echipat─â s─â fac─â fa┼ú─â coabit─ârilor, pentru a cita o situa┼úie limit─â. Din acest punct de vedere, provocarea principal─â este dubl─â. Pe de o parte, identificarea unui mecanism credibil de reformare a elitei politice. (E┼čecul formulei hibride de "vot uninominal" este clar, acum.) Pe de alt─â parte, stabilirea unui tip de rela┼úie ├«n interiorul democra┼úiei constitu┼úionale care s─â evite generalizarea unui blocaj legal. Analiza urm─ârilor referendumului de suspendare a ┼čefului de stat din 2007 este relevant─â: reconfirmarea pre┼čedintelui B─âsescu nu a condus la redefinirea echilibrului adun─âri/┼čef de stat. ├Än absen┼úa unei prerogative de dizolvare, ├«n manier─â francez─â, popularitea ┼čefului de stat nu s-a tradus ├«ntr-o nou─â majoritate ├«n Camere. Pe acest fundal, se impune, ca op┼úiune pe termen mediu ┼či lung, rescrierea unei ├«ntregi gramatici constitu┼úionale. ├Än direc┼úia c─ârui regim specific, o vor decide elitele guvernante. Na┼úiunea se afl─â, acum, ├«ntr-o stare mai degrab─â de expectativ─â. Activarea instinctului civic este cheia trecerii la un nou nivel democratic.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.