Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
Donald Trump a respins propunerea lui Vladimir Putin de a transfera în Rusia stocul de uraniu îmbogățit al Iranului, idee mai veche, reluată, însă, în cadrul unei convorbiri telefonice recente dintre cei doi.
Mi-e greu să scriu textul acesta. Foarte greu. Poate și pentru că, în lumea în care trăiesc eu astăzi, se împlinește aproape un an de când mama mea a plecat.
Meteorologii au transmis că sâmbătă, 14 martie, vremea va fi în continuare mult mai caldă decât în mod normal pentru această perioadă. Temperaturile maxime vor fi de până la 18 grade.
Deseori căutăm soluții complicate pentru a ne simți mai bine: aplicații, programe, rutine sofisticate… Ce-ar fi dacă secretul ar fi literalmente în mâinile noastre?
Situație neobișnuită într-o mică stațiune din Bavaria: după ce nimeni nu a vrut să candideze la funcția de primar, locuitorii au decis singuri cine trebuie să conducă localitatea și au scris pe buletinele de vot numele edilului care anunțase deja că vrea să se pensioneze.
Un atac cu rachete a vizat sâmbătă dimineață ambasada Statelor Unite din Bagdad, potrivit unor surse din serviciile de securitate irakiene citate de Reuters. Incidentul are loc într-un moment de tensiune ridicată în regiune
În spatele zidurilor Băncii Centrale din Teheran se află una dintre cele mai spectaculoase colecții de pietre prețioase din lume, o comoară formată de-a lungul a peste două milenii de istorie imperială, cuceriri militare și schimburi comerciale.