"Pleci cînd îţi dai seama că nu mai ai ce învăţa"

Lucian ANCU
Publicat în Dilema Veche nr. 574 din 12-18 februarie 2015
"Pleci cînd îţi dai seama că nu mai ai ce învăţa" jpeg

Brain drain:  un fenomen global cu mize economice, sociale şi politice majore. Şi un factor de risc mai ales pentru ţările în curs de dezvoltare. În ultimii 25 de ani au plecat din România mii de medici, cercetători, savanţi de top, atraşi de condiţiile profesionale şi de viaţă mult mai atractive din ţările occidentale. Parcursul e aproape acelaşi pentru toţi: studii liceale şi universitare în România, apoi o bursă pentru master sau doctorat într-o ţară dezvoltată, apoi decizia de a continua cariera academică în afara ţării. Cei mai mulţi au văzut în România doar un drum înfundat. Ce se poate face pentru a atrage înapoi în ţară această comunitate ştiinţifică românească din afara graniţelor? 

„Pleci cînd îţi dai seama că nu mai ai ce învăţa“ 

De ce pleacă oamenii valoroşi din România? 

Oamenii pleacă dintr-un loc din cauza condiţiilor proaste de acolo unde se află pentru condiţii mai bune, acolo unde se duc. Adică: salarii, utilităţi, infrastructură, acces la biblioteci, la articole etc. Dar şi pentru că acolo unde sînt nu mai au ce învăţa, un lucru foarte important cînd ne referim la educaţie şi cercetare. Pleci cînd îţi dai seama fie că nu mai ai ce învăţa, fie că eşti interesat de un domeniu sau de o activitate care, acolo unde te afli, nu se face sau se face la un nivel sub ce înseamnă frontiera ştiinţei în domeniul respectiv. Eu am plecat din ţară în 2003 cu o bursă Erasmus. Am ajuns la Universitatea din Bonn, unde am descoperit fizica particulelor elementare. În România anului 2003, la nivelul de anul trei-patru de facultate, nici nu se discuta de fizica particulelor elementare. Această bursă mi-a deschis ochii, m-a ajutat să-mi dau seama ce-mi place şi să hotărăsc că asta îmi doresc să fac în continuare. Cum nu puteam face asta în România, am ales să plec în străinătate. 

S-a schimbat ceva în comparaţie cu anii ’90, cînd s-a înregistrat primul exod al cercetătorilor români? Ce determină astăzi un cercetător tînăr să plece din ţară? 

În anii ’90, cercetarea era subfinanţată, cei care lucrau în educaţie făceau mari eforturi să se menţină pe linia de plutire. Resursele umane erau numeroase, dar universităţile au crescut, iar resursele umane au scăzut cantitativ, dar şi calitativ tocmai pentru că cei mai buni au plecat în străinătate. Acum încercăm să păstrăm perspectiva idilică de dinainte: poate la un moment dat vor veni vremuri mai bune, finanţare mai bună, condiţii economice mai bune ş.a.m.d. 

Cum ar putea fi convinşi aceşti specialişti care lucrează în străinătate să se întoarcă în ţară? 

Cred că alta este întrebarea de aur: cum să facem ca un cercetător din străinătate – nu numai sau nu neapărat român – să găsească România atractivă? Vorbesc de cercetători indiferent de naţionalitate, indiferent de domeniu. Cred c-ar trebui să ne debarasăm de ideea de a întoarce diaspora românească acasă. Mai degrabă ar trebui să ne întrebăm „ce-ar trebui să facă sistemul pentru ca cercetarea să ajungă să fie atractivă pentru oamenii din afară“. Din păcate, nu există o reţetă, trebuie pur şi simplu ca sistemul să vrea să se schimbe. Ceea ce a părut a fi un început, un 

 pe care l-am văzut foarte clar şi eu, dar şi colegi de-ai mei plecaţi în străinătate, a fost „reforma Funeriu“. În momentul de faţă constatăm că, deşi formal, ceea ce a fost introdus prin „reforma Funeriu“ s-a păstrat la nivel de comisii, comitete, organe consultative, criteriile acelea minimale atît de discutate în presă au fost denaturate pînă cînd fondul reformei s-a pierdut cu totul. Asta mi-a amintit de ce îmi spunea fostul meu conducător de doctorat, cu care discutam despre situaţia din România: anume că singura modalitate de a reforma sistemul de aici ar fi pensionarea tuturor celor din sistem şi crearea altuia nou. 

Cum ar putea fi ţinuti pe loc aici, în Romania, cei care sînt la început de carieră? 

E greu să ţii pe loc un tînăr care vrea să crească. Şi nici nu cred că e bine. Cînd sînt o mulţime de piedici birocratice, cînd nu există predictibilitate, nu-ţi poţi proiecta viitorul şi nu te poţi aştepta ca cineva să aleagă România ca destinaţie pentru o viitoare carieră în cercetare. 

Ceea ce am văzut frecvent la concursurile pentru posturile din universităţi este că sînt competiţii cu un singur candidat pe loc, şi acela provenind din instituţie. Or, universităţile ar trebui să se întrebe de ce sînt aşa de puţin atractive şi nu vin mai mulţi candidaţi. Un al doilea aspect este legat de salarizare, în sensul că diferenţa dintre salariul de intrare – deci pe poziţiile vizate de tineri – şi cele de profesor universitar sau de cercetător 1 este foarte mare. Or, cei care sînt seniori nu resimt această presiune financiară, cei tineri, însă, o simt în mod cert. Nu în ultimul rînd, există diferenţe foarte mari între modalităţile de salarizare între diverse institute şi universităţi, care iarăşi creează dificultăţi în atragerea tinerilor. 

Lucian Ancu este post-doctorand la Universitatea din Geneva şi membru al Experimentului ATLAS de la CERN în cadrul căruia efectuează cercetări în fizica particulelor elementare. 

Corina Negrea este realizator de emisiuni de ştiinţă la Radio România Cultural. De şaisprezece ani este corespondentul special al Societăţii Române de Radiodifuziune pentru Săptămîna Nobel. 

anchetă realizată de Corina NEGREA  

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Bogdan Petriceicu Hasdeu png
Controversele cuvintelor moștenite de la daci. Savantul care a descoperit „limba traco-dacică”
Numeroși cercetători au căutat de-a lungul timpului să explice originea arhaică a unor cuvinte românești, unii atribuindu-le origini dacice. Sunt cel puțin 200 de astfel de cuvinte, substantive comune, nume proprii și denumiri de plante medicinale.
front 1 jpg
Robotul acesta îţi face curat prin casă! Poate îndeplini o gamă largă de sarcini
Filmele SF în care roboţii inteligenţi făceau curăţenie, găteau şi spălau rufe au devenit realitate!
Demisie concediere FOTO Shutterstock jpg
Jumătate din angajați au demisionat, la un moment dat, din cauza mediului „toxic” în care munceau
În premieră în România, în acest an, siguranța locului de muncă și echilibrul viață profesională – viață personală sunt considerate mai importante decât salariul (88% și 86% față de 84%) de către angajații români, preferință care se manifestă peste media globală.
Panorama din vila de lux este superbă jpeg
135.000 de ultra-bogați se vor reloca în acest an. Care sunt cele mai bune locuri de trăit din lume
Numărul ultra bogaților care vor migra în acest an este estimat la 135.000 de persoane, cu 7.000 mai mare decât anul trecut, ceea ce va influența piața imobiliară de lux.
baza stanga 1 jpg
Se poartă lenjeria intimă asortată la sacou. Barbara Palvin a impresionat la Săptămâna Modei de la Paris
Se poartă lenjeria intimă asortată la sacou. Barbara Palvin a impresionat la Săptămâna Modei de la Paris.
soldati britanici
Care sunt țările dispuse să trimită forțe de menținere a păcii în Ucraina ? Cel puțin zece mii de militari vor fi dislocați
La o întâlnire virtuală a „coaliției celor dispuși” - țările care doresc să ajute la sprijinirea încetării focului în Ucraina - premierul britanic Keir Starmer a discutat despre planurile de a antrena peste zece mii de militari care să fie dislocați ca forțe de menținere a păcii occidentale în Ucra
Se marita Kim Kardashian? Foto Pinterest jpg
Se mărită Kim Kardashian? Vedeta a spus ce își dorește de la viitorul ei soț: „Pentru ultima mea căsătorie...”
Kim Kardashian (44 de ani) a sugerat că se va căsători pentru a patra oară. După trei mariaje eșuate, vedeta de televiziune speră ca de această dată să ajungă pentru ultima oară în fața altarului.
mitraliera2 jpg
Domnia de un secol a mitralierei s-a încheiat, susține un strateg rus
În prezent, trupele de infanterie poartă de obicei mitraliere, un lansator automat de grenade, mortiere și rachete antitanc. Cu toate acestea, în afară de puștile de asalt, totul este pe cale să devină depășit din punct de vedere funcțional, pe măsură ce micile unități de infanterie devin mai ușoare
armata rusa jpeg
Putin se pregătește să invadeze Ucraina dintr-o direcție nouă, pe fondul blocajului din Donbas
Vladimir Putin minte când spune că vrea un armistițiu și, în realitate, plănuiește un nou atac asupra Ucrainei, a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.