Pisoarul lui Duchamp ┼či spa┼úiul public

Publicat în Dilema Veche nr. 238 din 4 Sep 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pe la ├«nceputul anilor ├ó┬Ç┬Ö60, un artist francez ┼úicnit a scandalizat mediul cultural (puritan) american cu o lucrare de art─â intitulat─â F├«nt├«n─â. Pe artist ├«l chema Marcel Duchamp, iar obiectul pe care l-a prezentat, la New York, drept lucrare de art─â, era un pisoar. Duchamp a scandalizat pentru c─â a pus la grea ├«ncercare valorile ┼či prejudec─â┼úile amatorilor de art─â: o dat─â, introduc├«nd ├«n circuitul public un obiect de uz intim, ┼či a doua oar─â, afirm├«nd c─â un obiect ready-made este oper─â de art─â. Marcel Duchamp nu face parte din categoria arti┼čtilor prolifici - opera sa se rezum─â la doar c├«teva lucr─âri -, ├«ns─â a r─âmas ├«n istoria artei drept unul dintre oamenii care au marcat profund gusturile pentru art─â ale Occidentului. A fost unul dintre primii care a explicat (exemplificat) c─â nu numai artistul creeaz─â: ┼či spectatorul - descifr├«nd ┼či interpret├«nd sensurile obiectului de art─â - face un demers creator. Dup─â "furtuna" provocat─â de pisoarul lui Duchamp, pu┼úine lucruri mai scandalizeaz─â ├«n galeriile (acum, mult mai numeroase ┼či mai bogate) de la New York. Poneiul roz cu svastic─â pe fund ar fi putut s─â treac─â neobservat dac─â nu ar fi provocat furia p─âtima┼č─â a unor jurnali┼čti din emigra┼úia rom├ón─â. Dar, altfel dec├«t s-a ├«nt├«mplat cu Marcel Duchamp ┼či cu pisoarul s─âu - care au fost judeca┼úi de arti┼čti ┼či cu criteriile arti┼čtilor -, discu┼úia despre art─â este cu totul marginal─â acum, ├«ntreaga dezbatere urm─ârind problema reprezent─ârii ┼či a reprezentativit─â┼úii. C├«t de reprezentativ─â este aceast─â lucrare de art─â pentru cultura rom├ón─â? Cum ne putem afi┼ča ├«n lume cu ├«nsemnele nazismului? (Ce-i drept, ┼či situa┼úia e diferit─â: dac─â Duchamp a expus F├«nt├«na ├«n galeria unui prieten, autorul Poneiului roz expune ├«ntr-un centru cultural finan┼úat din bani publici.) Totul ┼úine, de fapt, de rela┼úia tensionat─â dintre art─â, democra┼úie ┼či spa┼úiul public. Faptul c─â unii intelectuali rom├óni ├«nc─â mai t├«njesc dup─â principii ordonatoare, dup─â criterii universale, faptul c─â discursul public este ├«n continuare impregnat de cuvinte precum "identitate na┼úional─â", "patriotism" etc., faptul c─â paleta de referin┼úe (simbolice, artistice) se opre┼čte undeva la jum─âtatea secolului trecut s├«nt simptome pentru un deficit de cultur─â democratic─â ┼či european─â. "Reprezentativ" ├«nseamn─â ├«nc─â pentru mul┼úi responsabili culturali un fel de rezumat al aspira┼úiilor colectivit─â┼úii - ca ┼či cum colectivitatea nu ar fi, de fapt, compus─â din individualit─â┼úi. Spa┼úiul public ar trebui deci s─â fie spa┼úiu de expunere pentru figurile dominante ├«n mentalul colectiv, ┼či nu pentru "marginali". E o viziune oarecum dep─â┼čit─â. Cele mai multe dintre institu┼úiile culturale europene dau, de ani buni, un cu totul alt sens cuv├«ntului "reprezentativ". Institutul Francez, de pild─â, vrea s─â reprezinte ansamblul crea┼úiei franceze ┼či mizeaz─â ├«n primul r├«nd pe cultura vie. Anul acesta, la F

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.