Pieţarii învaţă greu lecţia europeană

Publicat în Dilema Veche nr. 173 din 2 Iun 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

┼ó─âranul rom├ón, comerciant de Bucure┼čti, nu a dep─â┼čit ├«nc─â prima reac┼úie la noile reglement─âri pe care Uniunea European─â i le impune: aceea de furie ┼či revolt─â. Totu┼či, pe nesim┼úite, ├«ncepe s─â ├«┼či calce pe orgoliul meseriei l─âsate din neam ├«n neam, aproape f─âr─â s─â-┼či dea seama: ├«n┼úelege c─â trebuie s─â supravie┼úuiasc─â ┼či, fie urmeaz─â cursuri pentru atestatul de produc─âtor, fie cump─âr─â semin┼úe str─âine - c─â scoate legume mai ar─âtoase dec├«t ale noastre, grabnic pl─âcute la client -, fie se asociaz─â c-un socru ori un v─âr. Nout─â┼úile restrictive se pr─âv─âlesc ├«ns─â cel mai abrupt pe cre┼čtetul celor b─âtr├«ni. Ei nu mai au energia june┼úii, s─â ├«nceap─â o cu totul alt─â via┼ú─â, ├«ntr-o ┼úar─â devenit─â peste noapte european─â. "Tot cum ┼čtim noi o s─â facem! Ce, ne controleaz─â cineva?" Dumitru Victori┼úa din B─âleni S├órbi are duminic─â examen la Uniunea European─â. O cucoan─â fandosit─â ┼či cam rigid─â o s-o ├«ntrebe pe Victori┼úa la c├«┼úi centimetri se planteaz─â legumele unele de altele, care s├«nt substan┼úele care se introduc ├«n dispozitivele de iriga┼úie, cum se a┼čaz─â foliile pe solar... Femeia cultiv─â legume ├«n satul ei de c├«nd se ┼čtie, dar ca s─â poat─â continua s─â le comercializeze ├«n Pia┼úa Obor, frecventeaz─â cursuri de legumicultor. De altfel, majoritatea cons─âtenilor merg ├«n fiecare joi la ┼čcoala din sat ┼či iau noti┼úe. "Vine un specialist de la Ministerul Agriculturii ┼či ne pred─â... Ne ducem, ce s─â facem, c─â altfel ne pierdem meseria de-o via┼ú─â" - spune Victori┼úa aranj├«nd ni┼čte leg─âturi cu salat─â. Se preg─âte┼čte s─â le ude cu o sticl─â, s─â le re├«mprosp─âteze, dar izbucne┼čte dintr-odat─â: "Eu n-o s─â ud niciodat─â cu irigatoru├ó┬Ç┬Ö lor ┼či nici nu-mi hr─ânesc legumele cu substan┼úele alea toxice. Noi s├«ntem ├«nv─â┼úa┼úi cu b─âlegaru├ó┬Ç┬Ö, doamn─â!". Femeia spune c─â merge la cursuri doar pentru c─â are nevoie de certificatul de produc─âtor. ├Än rest, va lucra tot cum a fost ├«nv─â┼úat─â: "Tot cum ┼čtim noi o s─â facem! Ce, ne controleaz─â cineva?". "Am ridicat-o la standarde, am f─âcut ├«mprumut de 400 de milioane" La o tarab─â mai la vale, o doamn─â t├«n─âr─â ┼či inelat─â vinde ro┼čii, castrave┼úi ┼či ardei. Este din Gruiu, Snagov, ┼či ├«mpreun─â cu so┼úul ei are cea mai ├«ntins─â ser─â din localitate, de peste 2000 de metri p─âtra┼úi. "Am ridicat-o la standarde europene, ┼či pentru aceste ├«mbun─ât─â┼úiri am f─âcut ├«mprumut ├«n banc─â de 400 de milioane." Tinerii ├«ntreprinz─âtori au pus tot ce cere UE pentru un produc─âtor cu solar: folie tratat─â, ierbicid, instala┼úie de picurare, semin┼úe... Ar fi vrut o subven┼úie, ceva, c─â a┼ča au auzit, c─â s-ar da. "Nu ne-au dat nimic de la Prim─ârie. Oricum, subven┼úiile astea se dau pe pile, a┼ča c─â..." Femeia recunoa┼čte c─â legumele crescute dup─â noile reglement─âri s├«nt ar─âtoase ┼či atrag clientul, numai c─â nu ┼čtie dac─â acest aspect este suficient ca ei s─â ├«┼či recupereze banii pe care i-au investit. "Ne trebuie mulg─âtoare special─â ┼či tanc de r─âcire a laptelui. P─âi, de unde s─â dau eu banii ─â┼čtia?" ├Än hala Pie┼úei Obor, t─âcere la sectorul br├«nzeturi. Femeile poart─â ┼čor┼úuri albe, dar s├«nt negre de sup─ârare. Dac─â ar avea un oblon, l-ar trage ├«n fa┼úa oricui ├«ncearc─â s─â intre ├«n vorb─â. O doamn─â mai relaxat─â, venit─â tocmai din Baia Mare s─â-┼či v├«nd─â br├«nza ├«n Obor, explic─â tensiunea colegelor: "S├«nt sup─ârate c─â de luna viitoare nu mai au voie s─â v├«nd─â, ┼či ce fac ele cu at├«ta marf─â?!". Femeile nu ┼čtiu c─â autorit─â┼úile le-au prelungit p├«n─â la 31 iulie, perioada p├«n─â la care mai pot vinde direct produse de origine animal─â ├«n afara localit─â┼úii de domiciliu ┼či a celor ├«nvecinate. De fapt, chiar dac─â ar ┼čti, ar fi la fel de nemul┼úumite. "Noi asta am f─âcut de ani de zile: am crescut animale din tat─â ├«n fiu ┼či am tr─âit de pe urma lor. De-acum ce facem?" - spune alta. ├Äncet-├«ncet, femeile dau glas nemul┼úumirilor. "Am auzit c─â ne trebuie mulg─âtoare special─â ┼či tanc de r─âcire a laptelui. P─âi, de unde s─â dau eu banii ─â┼čtia? Gata, s-a terminat pentru mine!" "Eu am r─âmas cu putina plin─â, tot n-am terminat de v├«ndut c├«t aveam!" Dintre femeile venite ├«n Obor din toat─â ┼úara, de ani de zile, nici una nu are de g├«nd s─â se asocieze sau s─â fac─â ├«mprumut pentru noile ustensile europene. Pentru ele, acesta este ├«nceputul sf├«r┼čitului. "Cu cine s─â te asociezi, ├«n cine ai ├«ncredere ├«n ziua de azi?" ├Än Pia┼úa Sudului, la raionul de lactate ┼či br├«nzeturi, aceea┼či atmosfer─â ap─âs─âtoare printre comercian┼úi. Nea Adrian, co┼čcogeamite ciobanul de munte, vorbe┼čte nervos, cu capul ├«n calupul de br├«nz─â. "Cic─â s─â te asociezi. Cu cine s─â te asociezi, ├«n cine ai ├«ncredere ├«n ziua de azi?" Dup─â o pauz─â de calmare, nea Adrian recunoa┼čte c─â a ├«nceput deja tratativele cu socru-s─âu. "P─âi, cu rudele, doar nu cu vecinii", morm─âie ├«n barb─â. Alte dou─â femei spun c─â ┼či ele se preg─âtesc pentru ├«mprumuturi la banc─â. ├Än subven┼úiile UE nu prea cred, pentru c─â - spun ele - nu au primit nici subven┼úia pe cap de animal, de ce ar primi-o pe asta? "S─â zicem c─â noi ne-om mai descurca p├«n─â la urm─â, s├«ntem tinere, avem ┼či ni┼čte bani deoparte. Dar ┼ú─âranul, ┼ú─âranul ─âsta s─ârac cu o pensie de un milion jumate, el ce face? "

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Chantal jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
├Änfiin╚Ťarea avia╚Ťiei militare ├«n Rom├ónia
Rom├ónia a fost printre primele ╚Ť─âri din lume care ╚Öi-a ├«nzestrat for╚Ťele sale armate cu aerostate ╚Öi avioane.
image
Responsabilit─â╚Ťile date de germani Armatei Rom├óne la Stalingrad, mult peste posibilit─â╚Ťile acesteia
B─ât─âlia de la Stalingrad a tensionat rela╚Ťiile cu aliatul german, cu prec─âdere ├«n urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor rom├óne pentru c─âderea ├«n ├«ncercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revolu┼úionar ┼či om politic, murea ├«ntr-un ospiciu din Bucure┼čti, suferind de o afec┼úiune psihic─â, dob├óndit─â de pe urma mizeriei ┼či s─âr─âciei. ┬áVia┼úa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.