Pictori vs anatomiști

Emanuel SOCACIU
Publicat în Dilema Veche nr. 536 din 22-28 mai 2014
Pictori vs anatomiști jpeg

├Än mai multe locuri, David Hume face apel la o metafor─â, pentru a distinge ├«ntre dou─â maniere radical diferite de a aborda moralitatea. Spre exemplu, ├«ntr-o scrisoare c─âtre Francis Hutcheson, din 1739, Hume spune c─â filozoful moral poate proceda ÔÇ×fie ca un anatomist, fie ca un pictor: fie pentru a-i descoperi cele mai ascunse resorturi ┼či principii, fie pentru a descrie frumuse┼úea ┼či gra┼úia ac┼úiunilor ei.ÔÇť Preferin┼úa lui Hume ├«nsu┼či pentru cea dint├«i variant─â este evident─â: pentru a putea reda frumuse┼úea Afroditei sau a Elenei din Troia, pictorul are nevoie de anatomie. El trebuie s─â ┼úin─â seama de structura ┼či propor┼úiile corpului uman.

├Än privin┼úa eticii, cultura filozofic─â european─â este dominat─â ├«ns─â de ÔÇ×pictoriÔÇť ÔÇô pentru a r─âm├«ne ├«n spa┼úiul aceleia┼či metafore. Regulile morale s├«nt prezentate cel mai adesea ca atemporale ┼či universale (porunci ale divinit─â┼úii sau dictate ale ra┼úiunii), ori ca fiind menite s─â sporeasc─â fericirea unui num─âr c├«t mai mare de semeni ai no┼čtri. Exist─â prezum┼úia a ceva intrinsec bun ├«n spatele tuturor acestor lucruri. Mai mult, leg─âtura eticii cu estetica este adesea explicit─â: Kant conecteaz─â ac┼úiunea moral─â cu sublimul, ├«n timp ce, pentru John Stuart Mill, ÔÇ×esteticaÔÇť este domeniul dezvolt─ârii caracterului frumos. De unde ar putea s─â provin─â ├«ns─â o astfel de domina┼úie?

O ipotez─â plauzibil─â este aceea c─â, dac─â opt─âm pentru abordarea anatomistului, s-ar putea s─â nu ne plac─â foarte tare ceea ce descoperim. Disec┼úiile, chiar ┼či metaforice, tind s─â fie nepl─âcute. ÔÇ×Anatomistul ├«nf─â┼úi┼čeaz─â vederii cele mai hidoase ┼či resping─âtoare obiecteÔÇť ÔÇô ne previne Hume. Ce se ├«nt├«mpl─â dac─â afl─âm, prin acest demers, lucruri nepl─âcute despre natura uman─â? Cum vom reac┼úiona la ipoteza c─â altruismul uman poate fi reconstruit ca, pur ┼či simplu, o form─â rafinat─â a iubirii de sine? C─â regulile morale s├«nt conven┼úii selectate evolutiv printr-un proces asem─ân─âtor (de┼či nu identic) cu cel al selec┼úiei caracterelor biologice? C─â nu e nevoie s─â presupunem nimic universal ┼či imuabil ├«n privin┼úa lor? Sau c─â Ra┼úiunea, probabil nava amiral a tuturor marilor construc┼úii ├«n istoria filozofiei occidentale, este de fapt o micu┼ú─â barc─â de pescari, ancorat─â ├«n partea mai pu┼úin ad├«nc─â a portului? Pentru aceast─â din urm─â constatare, s─â d─âm, ├«nc─â o dat─â, cuv├«ntul maestrului: ÔÇ×Ra┼úiunea este, ┼či nu trebuie s─â fie altceva dec├«t roaba pasiunilor; ┼či nu poate pretinde vreodat─â un alt rol dec├«t acela de a le servi ┼či a le da ascultare.ÔÇť Deci emo┼úiile ar fi cele care stau ├«n centrul vie┼úii noastre morale, iar etica, cel pu┼úin dac─â vrea s─â devin─â ÔÇ×┼čtiin┼ú─â moral─âÔÇť, nu ar trebui s─â ignore acest lucru.

Proiectul lui Hume, aproape uitat timp de dou─â secole, a cunoscut o revitalizare accentuat─â ├«n ultimele decenii. ├Äntr-un fel sau altul, ceea ce une┼čte model─ârile matematice ale evolu┼úiei normelor morale, folosind importuri din teoria jocurilor (Ken Binmore, Brian Skyrms), de programele de cercetare din neuroetic─â (felul ├«n care anumite intui┼úii morale pot fi corelate cu ÔÇ×aprindereaÔÇť unor zone diferite ale creierului, atunci c├«nd ne confrunt─âm cu o dilem─â) sau de studiile unor primatologi sau psihologi evolu┼úioni┼čti ca Frans de Waal sau Michael Tomasello, cu privire la capacit─â┼úile morale ale primatelor este preferin┼úa pentru ÔÇ×anatomiaÔÇť moralit─â┼úii. Nu voi continua cu o discu┼úie a rezultatelor ob┼úinute de ace┼čti autori, ele ├«nc─â s├«nt departe de a fi validate sau acceptate unanim, de┼či tot mai mul┼úi ader─â la acest program. Cred ├«ns─â c─â merit─â men┼úionat─â ├«n final o diferen┼ú─â interesant─â la nivelul implica┼úiilor.

Pentru versiunea ÔÇ×pictural─âÔÇť a eticii, principiile ┼či normele morale s├«nt obiect al descoperirii: nu produse ale (inter)ac┼úiunii umane, ci fiecare dintre ele un soi de terra australis nondum cognita, a┼čtept├«nd cuminte s─â se g─âseasc─â ├«n calea unui explorator conceptual temerar. ├Än esen┼ú─â, imoralitatea este ├«ntotdeauna rezultatul unui deficit (de cunoa┼čtere sau de voin┼ú─â). Explicabile p├«n─â la descoperirea principiului sau a normei relevante, ac┼úiunile imorale devin misterioase dup─â aceea. Cum pot oamenii ÔÇô fiin┼úe ra┼úionale c─ârora le st─â relativ u┼čor ├«n putere s─â afle ce trebuie s─â fac─â ÔÇô e┼čua ├«n a face ceea ce trebuie? Lipsesc, cu alte cuvinte, resorturile.

ÔÇ×Anatomi┼čtiiÔÇť, ├«n schimb, v─âd povara demonstra┼úiei ├«n alt─â parte. Misterios nu este c─â unii oameni, sau majoritatea lor (├«n unele momente), ├«ncalc─â reguli morale, chiar dac─â le s├«nt cunoscute. Miracolul este tocmai cel opus. Structura complex─â ┼či bogat─â a experien┼úei morale ├«n societ─â┼úile noastre, faptul c─â reu┼čim s─â ne coordon─âm ┼či s─â evit─âm adesea conflictele ├«ntre noi ÔÇô de┼či ceea ce ne motiveaz─â poate fi mai cur├«nd g├«ndul la propria c─âma┼č─â dec├«t preocuparea pentru bine comun ÔÇô este misterul de explicat. Cum se face c─â reu┼čim s─â producem ordine moral─â, chiar ┼či atunci c├«nd nu ne propunem acest lucru? Orice r─âspuns la aceast─â ├«ntrebare con┼úine ├«ns─â ┼či un avertisment implicit cu privire la fragilitatea acestei ordini: lucrurile pot oric├«nd s─â o ia razna.

Discu┼úia ├«ntre tabere e departe de a se fi ├«ncheiat. Un astfel de verdict e, de altfel, riscant ├«n filozofie: nenum─ârate dezbateri, declarate ritos ca ├«ncheiate, au revenit ├«n for┼ú─â, ├«n anul sau ├«n secolul urm─âtor. Mai prudent ar fi poate s─â constat─âm c─â g├«ndirea moral─â are nevoie, ├«n egal─â m─âsur─â, ┼či de unii, ┼či de ceilal┼úi. Va fi greu s─â revizuim moralitatea dac─â nu o ├«n┼úelegem, dar ar fi trist s─â depunem efortul laborios de a ├«n┼úelege f─âr─â s─â pricepem de ce o facem.

Emanuel-Mihail Socaciu este lector la Facultatea de Filozofie, Universitatea Bucure┼čti. A coordonat un proiect de cercetare despre abord─ârile evolu┼úioniste ale normelor morale (www. normev.ro). Este autorul, al─âturi de Radu Uszkai, al capitolului ÔÇ×Why You Should Never, Never Love Thy NeighborÔÇť, ap─ârut ├«n How I Met You Mother and Philosophy: Being and Awesomeness (editor: Lorenzo von Matterhorn), Open Court, Chicago, 2013.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.