Piaţa postmodernă a terorii

Cornel CODIŢĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 551 din 4-10 septembrie 2014
Piaţa postmodernă a terorii jpeg

Cum a devenit teroarea parte a vie┼úii cotidiene, pentru milioane de oameni, fie c─â tr─âiesc ├«n supraabunden┼úa insulelor privilegiate ale lumii globale, ori ├«n de┼čerturile megacontinentului s─âr─âciei? Cum ┼či de ce at├«t de mul┼úi cet─â┼úeni ai Planetei au zilnic ├«nt├«lnire cu chipul terorii, fie c─â merg lini┼čti┼úi pe strad─â, se afl─â ├«n metrou, ├«n tren, pe vapor sau ├«ntr-un avion? De ce teroarea plute┼čte ca un uria┼č, persistent, nor de furtun─â deasupra societ─â┼úilor postmoderne, amenin┼ú├«ndu-le nu doar lini┼čtea ┼či pacea, ci ├«ns─â┼či urzeala de ra┼úionalitate ┼či libertate, pe care s├«nt ┼úesute structurile lor sociale? Dac─â Alexander Pope avea dreptate ┼či ÔÇ×studiul adecvat al omenirii este omulÔÇť (The Riddle of the World), atunci ÔÇô de aici ar trebui s─â ├«ncepem ┼či noi cercetarea r─âspunsurilor la toate aceste ├«ntreb─âri.

├Änainte de a avea circula┼úia pe care o are ast─âzi, ├«n cetatea politicii, ├«nainte de a deveni o marf─â cu pia┼ú─â global─â, teroarea a fost, pentru cea mai mare parte a istoriei, un ingredient omniprezent. Este adev─ârat, ├«ntr-un c├«mp de interac┼úiune social─â mult mai ├«ngust, cel al comportamentelor beligene, cum le nume┼čte G. Bouthoul. Lupta ÔÇô utilizarea metodic─â a violen┼úei organizate la scar─â social─â ÔÇô include componenta terorii. Motivul este natural. Toate fiin┼úele vii, de la formele unicelulare, p├«n─â la om, s├«nt ÔÇ×cablateÔÇť astfel ├«nc├«t s─â produc─â, automat, o reac┼úie standard, c├«nd s├«nt confruntate, pe nea┼čteptate, cu un pericol iminent ┼či masiv la adresa vie┼úii lor! Supradimensionalitatea acestui pericol, ├«n raport cu capacit─â┼úile proprii de ap─ârare (cunoscute/estimate!), iminen┼úa ┼či implacabilul concretiz─ârii pericolului, plus ÔÇ×sentimentulÔÇť inevitabilit─â┼úii rezultatului (anenatizarea) s├«nt componentele ÔÇ×teroriiÔÇť, ale reac┼úiei fizio-psihologice pentru care s├«ntem ÔÇ×seta┼úiÔÇť.

O reac┼úie simpl─â, prin consecin┼úele ei: ÔÇ×├«nghe┼úareaÔÇť. Transformarea, pentru c├«teva momente, ├«ntr-o ÔÇ×stan─â de piatr─âÔÇť, la propriu; de la ├«nghe┼úarea catatonic─â a mu┼čchilor, la ├«nghe┼úarea proceselor de g├«ndire ┼či decizie. Dintr-un motiv care este ├«nc─â prea pu┼úin ├«n┼úeles, ÔÇ×proiectantulÔÇť sistemelor biologice pare s─â fi ┼čtiut c─â, oric├«t de slab─â ar fi ├«n fa┼úa unui pericol cople┼čitor, ap─ârarea prin ÔÇ×├«nghe┼úareÔÇť este mai bun─â dec├«t orice alt─â solu┼úie, bazat─â pe mi┼čcare!! Ceva asem─ân─âtor reg─âsim ├«n situa┼úia de cutremur, unde experien┼úa arat─â c─â ac┼úiunea de ÔÇ×a ie┼či din cas─âÔÇť acumuleaz─â, fie ┼či ├«ntr-un timp minim, mult mai multe pericole dec├«t nonac┼úiunea, adic─â decizia de a r─âm├«ne pe loc! Contraintuitiv, dar adev─ârat; mai precis, adecvat! Utilizarea mijloacelor/ac┼úiunilor care pot induce teroare face parte din ÔÇ×arsenalulÔÇť luptelor, din zorii civiliza┼úiei ┼či p├«n─â ast─âzi. Motivul are de-a face cu esen┼úa r─âspunsului nostru prestabilit ÔÇô ÔÇ×├«nghe┼úareaÔÇť. Odat─â blocat, cel supus terorii devine, fie ┼či pentru o scurt─â perioad─â de timp, total vulnerabil, victima sigur─â, f─âr─â ap─ârare, a celui care a preg─âtit ┼či executat atacul! De la artele mar┼úiale care folosesc doar corpul uman, la strategiile confrunt─ârilor nucleare, nu exist─â aspect al preg─âtirii de lupt─â care s─â nu includ─â utilizarea terorii ┼či, simetric, deprinderea mijloacelor care dezvolt─â capacitatea de a scurtcircuita (scoate din func┼úiune!) reac┼úia natural─â de ÔÇ×├«nghe┼úareÔÇť, ├«n cazul percep┼úiei unui pericol masiv ┼či iminent. Dac─â ar fi r─âmas circumscris─â acestui areal, teroarea ar fi ┼či ast─âzi un subiect de studiu doar pentru psihologi ┼či militari, pentru cei care se ocup─â de preg─âtirea tactic─â a luptelor, indiferent la ce scar─â s-ar desf─â┼čura ele.

La limita drumului pe care modernitatea ├«┼či epuizeaz─â resursele de dezvoltare ┼či reproducere a structurilor sale fundamentale, de la economie ┼či politic─â, la religie ┼či etic─â, acolo unde au ├«nceput s─â se deschid─â por┼úile spre t─âr├«mul incongruen┼úei pe care o numim (probabil temporar!) postmodernitate, teroarea a f─âcut, ├«ns─â, un pas decisiv pentru a se ├«nst─âp├«ni ├«n teritoriul politicii. Adev─ârat, era acolo mai demult! Dou─â r─âd─âcini viguroase ┼či vizibile ajung p├«n─â la noi. Prima este chiar ÔÇ×inova┼úiaÔÇť Revolu┼úiei Franceze, regimul terorii! Atunci a fost ├«ns─âm├«n┼úat─â ├«n solul politicii moderne, la propriu, ideea c─â o revolu┼úie, o schimbare politic─â radical─â, pentru a se putea stabiliza, pentru a putea prinde r─âd─âcini ┼či a da roadele preconizate, are nevoie de o perioad─â de ÔÇ×teroareÔÇť, de o asemenea rev─ârsare a violen┼úei, instrumentat─â institu┼úional, ori necontrolat─â, dezl─ân┼úuit─â dincolo de legi ┼či de ordinea fireasc─â, ├«nc├«t s─â se ob┼úin─â eliminarea fizic─â a opozi┼úiei sau ├«nghe┼úarea reac┼úiilor celor ce ar dori s─â ├«mpiedice ÔÇ×revolu┼úiaÔÇť, ori s─â o fac─â reversibil─â. Cea de-a doua, prin intermediul anarhismului (vezi Bakunin, ÔÇ×Scrisoarea c─âtre NechayevÔÇť, 2 iunie 1870), dezvoltat─â de Lenin ├«n teoria ÔÇ×dictaturii proletariatuluiÔÇť ┼či des─âv├«r┼čit─â de practicile staliniste, ceea ce a statornicit teroarea ca instrument al politicii moderne ┼či parte a mo┼čtenirii ÔÇ×revolu┼úionareÔÇť a tuturor regimurilor dictatoriale care s-au revendicat, ├«ntr-un fel sau altul, de la ideea schimb─ârii sociale radicale, de la comunism, ÔÇ×real-socialismÔÇť, fascism, sau ÔÇ×dictaturile de dezvoltareÔÇť ale secolului al XX-lea. ├Än sf├«r┼čit, pasul decisiv de la teroarea politic─â la terorism interna┼úional a fost f─âcut la mijlocul secolului al XX-lea. Momentul este precis marcat ┼či are de-a face cu geo-politica Orientului Mijlociu. Spa┼úiul respectiv a fost considerat, de politica sovietic─â, propice at├«t pentru angajarea Statelor Unite ├«ntr-un ÔÇ×conflict prin ter┼úiÔÇť, c├«t ┼či pentru testarea unor noi variante ale ÔÇ×r─âzboiului revolu┼úionarÔÇť, ca parte a strategiei de promovare a ÔÇ×revolu┼úiei mondialeÔÇť, element ideologic esen┼úial al mo┼čtenirii leniniste. Organiza┼úia pentru eliberarea Palestinei a fost vectorul politic utilizat de sovietici pentru a instrumentaliza obiectivele lor. Ca s─â poat─â utiliza dimensiunea politic─â a conflictului pe scena ONU, era ├«ns─â nevoie de recunoa┼čterea ┼či acceptarea interna┼úional─â a noului actor politic, OEP-ul. Din aceast─â ecua┼úie s-a n─âscut, ├«n laboratoarele serviciilor de spionaj sovietice, ideea unor ac┼úiuni care s─â for┼úeze Occidentul ┼či ├«n special Statele Unite s─â ia act de ┼či s─â fac─â publice cererile ┼či obiectivele politice ale OEP. La deturnarea prin for┼ú─â a unor avioane civile ┼či amenin┼úarea terorist─â de a ucide pasagerii se ad─âuga cererea de a publica ├«n ziare de mare circula┼úie din Statele Unite o pagin─â care s─â prezinte cererile atentatorilor; ├«n fapt o pagin─â de propagand─â a OEP. Istoria aceasta ├«ncepe la 23 iunie, 1968, cu deturnarea zborului El Al 426. Ea a creat formula standard pentru opera┼úiunile de terorism interna┼úional: o lovitur─â ├«n for┼ú─â asupra unui ┼úinte civile, cu luare de ostatici; amenin┼úarea cu uciderea lor, adesea ├«nt─ârit─â de uciderea demonstrativ─â a unuia sau mai multor ostatici; cererea politic─â ┼či ampla ei mediatizare. Chiar dac─â ac┼úiunea se termina ├«ntr-un dezastru pentru atentatori ┼či terori┼čti, obiectivul politic era considerat atins! Teroarea f─âcuse auzite cererile atentatorilor. Teroarea f─âcuse vizibile ┼či credibile for┼úa, hot─âr├«rea ┼či obiectivele instrumentului politic care-i trimisese ├«n misiune! Motivul pentru care nici ast─âzi, c├«nd terorismul interna┼úional folose┼čte oportunit─â┼úile ┼či infrastructurile globaliz─ârii pentru a se proiecta ca amenin┼úare omniprezent─â, statele membre ONU nu au c─âzut de acord asupra unei defini┼úii oficiale a terorismului, este considerarea ac┼úiunilor al c─âror tipar a fost creat ├«n 1968 drept instrumente legitime ale ÔÇ×for┼úelor revolu┼úionareÔÇť, ori ale celor care lupt─â ├«mpotriva unui ÔÇ×opresorÔÇť ce de┼úine suprema┼úia puterii ┼či nu poate fi, ├«n nici un alt mod, adus la masa negocierii, ori st─âmutat din linia sa politic─â. Lumea culege ┼či este obligat─â ast─âzi s─â ├«nghit─â cu noduri unul dintre cele mai amare ┼či mai toxice ÔÇ×fructeÔÇť n─âscute din s─âm├«n┼úa ideologiei ÔÇ×revolu┼úionareÔÇť.

Departe de a fi afectat─â de ├«ncheierea ÔÇ×R─âzboiului ReceÔÇť, pia┼úa interna┼úional─â a terorii a urmat ┼či a exploatat oportunit─â┼úile istoriei; se folose┼čte cu abilitate de procesele globaliz─ârii pentru a spori capitalul investitorilor! Unde s├«ntem, deci, ast─âzi? ├Äntr-o lume ├«n care majoritatea, dac─â nu chiar toate activit─â┼úile umane tind s─â adopte tiparul pie┼úei! Produc┼úia interna┼úional─â a terorii s-a ÔÇ×delocalizatÔÇť, ┼či-a multiplicat centrele, ┼či-a specializat activit─â┼úile pe competen┼úe ┼či arii de predilec┼úie. Ca orice activitate ÔÇ×economic─âÔÇť, ea are nevoie, ├«n primul r├«nd, de resurse ÔÇô bani, oameni, informa┼úii, organizare. Aspectele noi ale tabloului se reg─âsesc pe fiecare palier: exploatarea dezvolt─ârii multiculturalit─â┼úii occidentale ┼či folosirea agresiv─â a comunit─â┼úilor musulmane din Occident pentru convertirea, recrutarea ┼či ├«nregimentarea ÔÇ×teroristului de tip nouÔÇť, care s-a n─âscut, a crescut ┼či s-a format ├«n lumea occidental─â; diversificarea, multiplicarea ┼či specializarea re┼úelelor care produc sau spal─â banii necesari opera┼úiunilor teroriste; parazitarea re┼úelelor oficiale ale traficului de arme pentru aprovizionarea ┼či asigurarea opera┼úiunilor terorismului interna┼úional; diversificarea programelor ┼či a loca┼úiilor de instruire ┼či condi┼úionare a operativilor re┼úelelor teroriste; dezvoltarea activit─â┼úilor ┼či a capacit─â┼úilor care asigur─â informa┼úiile critice necesare planific─ârii, protej─ârii ┼či execut─ârii opera┼úiunilor teroriste; parazitarea structurilor politice ale unor state pentru promovarea ┼či atingerea obiectivelor ac┼úiunilor teroriste; diversificarea modalit─â┼úilor de utilizare, parazitare sau cooperare cu structurile specializate ale serviciilor de informa┼úii/contrainforma┼úii ale statelor ÔÇ×prieteneÔÇť, ÔÇ×neutreÔÇť sau chiar ÔÇ×inamiceÔÇť, pentru preg─âtirea, organizarea ┼či realizarea opera┼úiilor de terorism interna┼úional. Amprenta ideologic─â a activit─â┼úilor terorismului interna┼úional este mai pu┼úin marcat─â, dec├«t ├«n vremurile R─âzboiului Rece. Accentuate au r─âmas temele antioccidentale (ÔÇ×R─âul este/vine din OccidentÔÇť), ÔÇ×revolu┼úionar-eliberatoareÔÇť, ÔÇ×justi┼úiareÔÇť.

Unde se afl─â Rom├ónia ├«n raport cu fenomenul terorismului global? La periferie, dac─â nu chiar ÔÇ×├«n afara h─âr┼úiiÔÇť, ar putea spune oricine ia ├«n considerare aspectul materializ─ârii actelor de terorism interna┼úional. De dou─â ori, eronat! O dat─â, ├«ntruc├«t ├«n structurile lumii globalizate, periferia nu mai exist─â; exist─â doar arii predilecte pentru diferite tipuri de activit─â┼úi, ┼či ele definite doar pentru perioade limitate de timp. A doua oar─â, pentru c─â Rom├ónia chiar este o zon─â activ─â a ac┼úiunilor teroriste, dar nu ├«n ceea ce prive┼čte ÔÇ×┼úinteleÔÇť, locul de finalizare, ci ├«n zona de asigurare resurse, ├«n special financiar-materiale ┼či de informa┼úii.

Dincolo de ideologii, politic─â ┼či putere, ce ne-ar mai trebui pentru a ├«n┼úelege regulile ┼či dinamica noii pie┼úe globale a terorii? Poate ceea ce evoc─â Akerlof ┼či Schiller, pe urmele lui Keynes: ÔÇ×spiritul animalÔÇť. ÔÇ×Nu vom ├«n┼úelege niciodat─â evenimentele economice importante, dec├«t atunci c├«nd vom privi ├«n fa┼ú─â faptul c─â, ├«n natura lor, cauzele acestora s├«nt ├«n mare parte mentale... teoria a ignorat rolul spiritului animal. Dup─â cum a ignorat ┼či faptul c─â oamenii pot s─â nu fie con┼čtien┼úi c─â s-au suit ├«ntr-un rollercoaster.ÔÇť Cu evenimentele politice lucrurile stau cam ├«n acela┼či fel!

Cornel Codi┼ú─â este sociolog, analist militar, prof. univ. ┼či general ├«n rezerv─â al Armatei Rom├óne.

Foto: wikimedia commons

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?