Piața este comunitatea însăși

Dorina DRAGNEA
Publicat în Dilema Veche nr. 1017 din 5 octombrie – 11 octombrie 2023
image

Piețele sînt spații publice frecventate atît de localnici, cît și de străini. În piețe se întîlnește lumea rurală cu cea urbană. Aici se intersectează interesele persoanelor mai mult sau mai puțin înstărite cu ale celor social-vulnerabile. Fiecare poartă propria amprentă socială și creează vizual o secvență din scena societății în ansamblu. Piața este o oglindă a realității curente, deoarece prin diversitatea trăsăturilor ce le posedă reflectă schimbările și crizele societății, iar odată cu ele și comportamentele culturale generate. Localizate și delimitate spațial, piețele centrale, de cartier sau periferice, temporare sau permanente, rețin o memorie colectivă a locului și a experienței.

Piețele creează și reflectă profiluri culturale și sociale individuale, de grup și colective, în paralel cu manifestările economice, sociale, culturale și religioase, specifice vizitatorilor. Într-un volum dedicat marketingului etnic, autorii aduceau argumente pentru a confirma faptul că piețele, ca locuri materializate de consum, joacă rolul „terenurilor pentru exprimarea culturală” în mediul urban contemporan. Într-adevăr, piețele articulează diverse scene și contexte pentru a observa și interpreta modelele etnice de a face comerț și a evidenția cultura de consum specifică unui grup. 

Din propria experiență, aflîndu-mă deseori în poziția mixtă de cumpărător, etnolog și simplu vizitator în piețe din diferite țări, am urmărit formele de afișare a culturilor locale și a imaginilor simbolice ale comunităților. O plimbare de curiozitate, o vizită din necesitate sau o cercetare de specialitate realizate în interacțiune cu oamenii piețelor, în Al Souq în Hebron, Bazarul Yildirım în Bursa (bedesten), Kapali Çarşi din Istanbul, Piața Kapani din Thessaloniki, Stara Carsija din Skopje sau în piețele noastre locale, furnizează un bogat spectru de informații, impresii și mai ales emoții. O astfel de experiență contribuie la cunoașterea în profunzime, fără decoruri, a locurilor, a oamenilor și viețile lor. Piețele pot oferi imagini congruente, prin care fascinează și consternează, creează disconfort, satisfac curiozități și confirmă stereotipuri. Atît localnicii, cît și restul vizitatorilor revin în piețe pentru atmosferă, interacțiune socială, relaxare și revigorare. Pentru unii, „mersul la piață” este un ritual cotidian ce exprimă un stil de viață.

Magazinele și tarabele amenajate evidențiază patrimoniul local. Îmbrăcămintea și accesoriile vînzătorilor, prezența unor detalii decorative etnice, alături de moduri de abordare și reacții, conferă și exteriorizează endemismul cultural al pieței.

Piețele de mirodenii, dulciuri, fructe și legume, flori, textile, produse meșteșugărești etc. sînt un caleidoscop de mirosuri, arome, sunete și culori ce te poartă prin bucătăria, economia și cultura locală. Pe acest mozaic își fac loc strategiile, mecanismele de revendicare a produselor etnice și de apropiere identitară, provocînd și alimentînd înfruntări culturale. 

Piețele sînt un spațiu de prezervare și de recuperare a meseriilor pe cale de dispariție, unele din ele considerate a fi arhaice. Păstrate din necesitate și nostalgie, oamenii le practică în piețe, deoarece acolo se întîlnesc gusturile diferitelor categorii de cumpărători și beneficiari. Astfel de exprimări tradiționale ale unor meserii asigură călătorii în atelierele de odinioară, în istoria și în metodele de transmitere a afacerilor de familie.

Piețele sînt divizate între reprezentanții diferitor grupuri etnice, deseori purtînd numele acestora. Ele indică regiunile de origine ale vînzătorilor sau de origine a produselor expuse spre vînzare. În același timp, aceste delimitări condiționează funcționarea referințelor sociale și de împărțire și moștenire a spațiului comercial. Piețele sînt locuri socio- și etnolingvistice în care limba folosită în comunicare se află într-un proces de adaptare. Dialogul rezultat este un mijloc de rezistență lingvistică, în funcție de circumstanțele în care se află indivizii. 

O altă funcție a pieței este cea de platformă politică, în care vizitatorii își exprimă preferințele ideologice și împărtășesc cu emoție nemulțumirile cotidiene. Deseori comercianții afișează cu mîndrie simboluri naționale, regionale sau locale, pentru a indica originea produselor și a-și afirma identitatea. 

Piața este loc de întîlnire și mediere a relației cu divinitatea. În forme originale, vedem însemnele religiozității comunității (imagini, obiecte, construcții, acțiuni de devoțiune). Ele sînt afișate nu doar cu scopul de a comunica identitatea confesională a oamenilor, a asigura starea de bine și solicitare a prosperității, dar și ca instrumente de siguranță în medii de conflict și incertitudine.

Alături de multivocalitatea și multifuncționalitatea unei piețe, cu siguranță că rolul ei rămîne a fi articulat de fiecare individ în parte, în acord cu propriile judecăți de valoare, precum și cu imaginile construite la nivel de societate.

Dorina Dragnea este etnolog și lucrează pentru Institutul Național al Patrimoniului, București. 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Furtuni cu grindină și vânt puternic în mai multe zone din țară. La Tulcea, ISU a emis mesaje RO-ALERT VIDEO
ISU Delta Tulcea a emis un mesaj RO-Alert pentru atenționarea locuitorilor, din Tulcea, Nufărul, Murighiol, Sarichioi, Babadag, Kogălniceanu, Frecăței, Somova și toate localitățile din Deltă Dunării.
image
Se află omenirea în pragul celui de-al Treilea Război Mondial? Ce spun specialiștii
Preocupările legate de izbucnirea unui al Treilea Război Mondial sunt crescânde, având în vedere recentele evenimente petrecute în Orientul Mijlociu, dar și situația din Ucraina.
image
Cum a fost aleasă Dobrogea ca loc de construcție al Centralei nucleare. Proiectul demarat de Nicolae Ceaușescu și inaugurat de Ion Iliescu VIDEO
Specialiștii au identificat și studiat mai mult de 120 de posibile amplasamente pentru centrală şi au fost luate în calcul mai multe bazine: Dunărea, Vişeul de Sus, Someşul Cald, Crişul Negru, Mureşul, Oltul, Siretul, Suceava, Moldova, Prutul Superior. În cele din urmă, a fost aleasă Dobrogea.

HIstoria.ro

image
Femeile din viața lui Lucrețiu Pătrășcanu
Lucrețiu Pătrășcanu a fost un personaj al deceniilor 4 și 5, controversat în timpul vieții, cat și după asasinarea sa în 1954.
image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.