Pericolele implicării sociale a companiilor

Sue WOLSTENHOLME
Publicat în Dilema Veche nr. 174 din 9 Iun 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Este foarte important atît pentru cei care beneficiază de donaţii, cît şi pentru companiile donatoare, să stabilească relaţii pe termen lung, relaţiile pe termen scurt au mai puţină semnificaţie şi mai puţine rezultate. Am lucrat mult în acest domeniu în Marea Britanie şi am fost consultant în domeniul corporate social responsibility, pentru multe companii. Scopul nostru, al consultanţilor, este acela de a le ajuta să aleagă un anumit mod de implicare, care i-ar putea stimula să-şi dezvolte afacerea şi în acelaşi timp să susţină această afacere să joace un rol potrivit în societate. Pentru a calibra bine această implicare, trebuie înţeles cum anume se dezvoltă o relaţie fructuoasă cu societatea, ce anume doreşte să realizeze compania care alege să se implice şi, la fel de important, care sînt pericolele care pot apărea. Trebuie să insist puţin pe aceste pericole, pentru că atunci cînd banii privaţi ajung în contact cu nevoile sociale, apar şi dificultăţi. Trebuie să fie foarte limpede şi pentru cel care oferă banii, şi pentru cel care îi primeşte, cum anume se vor reflecta aceşti bani în propria imagine, în propriul brand şi în relaţia ta cu alte grupuri cu care vei fi nevoit să lucrezi. Faimoasa relaţie care se dezvoltă între Greenpeace şi McDonald’s în Marea Britanie este interesantă din acest punct de vedere, deoarece McDonald’s are nevoie de această relaţie pentru imagine, dar membrilor Greenpeace nu le place situaţia şi este nevoie de mult efort pentru a înţelege poziţiile celeilalte părţi, astfel încît să nu intre în conflict deschis. În acelaşi timp, e o relaţie greu de gestionat: alţi donatori către Greenpeace nu vor să fie asociaţi cu McDonald’s. Deci cînd dai bani unei organizaţii sau cînd accepţi bani, trebuie să ştii că acest fapt ar putea să dăuneze altor relaţii pe care le dezvolţi. De aceea, este indicat să creezi reguli clare care să precizeze cît de departe eşti pregătit să mergi. Pentru această situaţie, am creat un fel de matrice, cu care companiile pot lucra şi unde trebuie să definească: ce relaţii se impune să dezvolte, ce mesaje-cheie vor să transmită societăţii şi care este valoarea adăugată pe care o aduce organizaţia ta - ce anume susţii, ce anume promovezi. Este foarte important cum îţi alegi aceste valori pe care vrei să le promovezi, astfel încît să-ţi poţi motiva mai bine angajaţii, să îi poţi implica la rîndul lor în efortul companiei. Cînd intri în orice fel de relaţie financiară - fie sponsorizare, fie mecenat, fie donaţie -, trebuie să fii sigur că valorile celor două părţi se potrivesc. Există numeroase cazuri cînd valorile părţilor au intrat în conflict şi au apărut probleme, tocmai pentru că la începutul relaţiei au ignorat această grijă pentru valori. Este faimos cazul unei şcoli din Coventry care a acceptat o donaţie de la o fabrică de tancuri. Mulţi copii au mers acasă cu caiete pe care era poza unui tanc sau a altor maşini de război şi, evident, mulţi părinţi au fost furioşi. Şcoala nu a anticipat această reacţie a părinţilor, a crezut că poate accepta bani din industria armamentului deoarece erau pentru o cauză bună - educaţia, dar nu a anticipat conflictul de valori. Respectiva şcoală avea mare nevoie de aceşti bani, şi poate de aceea forurile nici nu s-au gîndit foarte mult înainte de a-i accepta, dar acest lucru le-a costat ca reputaţie. Mai este un alt exemplu faimos al acelei şcoli din America care primise o donaţie de la una dintre cele două companii, nu mai ţin minte exact care, fie Pepsi-Cola, fie Coca-Cola, iar un elev a venit îmbrăcat cu tricoul greşit, al concurenţei, ca semn de protest, şi i s-a cerut să plece acasă. În acel caz a devenit flagrant conflictul de valori, pentru că se ridică întrebarea ce educaţie mai furnizezi cînd îţi trimiţi copilul acasă din cauza unui tricou. Acest gen de pericol trebuie luat în considerare, altfel te poţi trezi cu surprize neplăcute. În domeniul culturii, sensibilitatea este chiar mai mare. Am fost implicată în organizarea unui mare festival cultural, iar ei erau foarte reticenţi în a accepta bani, dacă trebuia să facă publice aceste contribuţii, pentru că simţeau că ar putea astfel să contravină misiunii artistice. În sport nu este nici o problemă să porţi numele unei firme pe tricou, dar acest lucru nu este posibil în cultură, nu poţi să faci aşa ceva pe o scenă de teatru. În fine, trebuie să fie clar, şi pentru cei care dau banii, ce anume cîştigă din această asociere. Nu ne putem aştepta ca firmele să ofere bani pur şi simplu din bunătate, deşi ar fi minunat să se întîmple aşa. Trebuie să fie ceva care să le motiveze. British Telecom mi-a cerut să fac nişte cercetări asupra contribuţiilor şi donaţiilor pe care le face, în toate regiunile şi la toate nivelurile. Am descoperit că suma pe care o donau per total era mai mare şi ei se plasau mai bine în topul donatorilor decît credeau ei înşişi şi, oricum, donau mai mult decît credeau oamenii că o fac. Astfel, nu beneficiau de imaginea de donator generos pe care erau îndreptăţiţi să o aibă. Am mai descoperit că o companie de cosmetice, despre care se credea că donează foarte mult, era de fapt undeva pe locul 20 în topul real al donatorilor. Deci trebuie ca firmele să aibă şi beneficii din astfel de asocieri, şi este şi spre interesul celor care primesc donaţiile să sublinieze aceste beneficii, pentru că pot transforma aceste relaţii într-unele de lungă durată. De asemenea, trebuie evitate relaţiile personale. Dacă se dezvoltă doar relaţii personale între cei care lucrează la firme şi cei din organizaţiile care primesc banii, atunci relaţia va dura atîta vreme cît respectivele persoane vor ocupa acele posturi. Şi acesta este un pericol care trebuie evitat.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educațional cu îmbogățirea limbajului specializat este imposibilă.
p 12 sus WC jpg
Turma minților independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia și cultura ei (neo)imperială sau despre cum se autoîndeplinesc profețiile politice
În realitate, nimeni nu-i pune la colț pe clasicii ruși, fie ei scriitori, compozitori sau poeți.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi să vadă cum gîndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, stîrniți de revista noastră, trei intelectuali români majori: Ștefan Augustin Doinaș, Livius Ciocârlie și Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de conștiință
MeToo poate însemna mai mult decît mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de conștiință.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea hărțuirii sexuale nu a început cu mișcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce stîrnește abuzul sexual atîtea reacții contradictorii?
Reacția la trauma sexuală este una socială, cu rădăcini și ramificații profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.