Pericol public

Liviu TOFAN
Publicat în Dilema Veche nr. 935 din 10 – 16 martie 2022
Pericol public jpeg

Întîmplarea face ca tocmai subsemnatul să fi fost redactorul de serviciu la Radio Europa Liberă în seara zilei de vineri, 4 martie 1977. La un moment dat am fost anunțat (de colegii de la Monitoring) că Radio București încetase brusc să emită. Apoi a venit informația despre un puternic seism cu epicentrul în România (semnalat de centrul de monitorizare seismologică din SUA). Cînd am transmis primele știri despre cutremur nu aveam încă idee despre amploarea dezastrului.

Dar a mai existat un cutremur atunci, în 1977, pe lîngă cel din 4 martie: cutremurul neştiut, cum l-a numit Gheorghe Ursu. S-a produs pe 4 iulie, la exact patru luni de la seism, în sala de plenare a Comitetului Central. Atunci, la o ședință la care fuseseră convocați specialiștii angajați în lucrările de consolidare a clădirilor avariate de cutremur, N. Ceaușescu a interzis atît consolidările, cît și expertizarea clădirilor. „Am hotărît să punem capăt comisiilor [de expertiză]. Am dat ordin la Miliței și la Procuratură ca de azi să fie băgate la închisoare comisiile, dacă mai apar”, a țipat Ceaușescu la inginerii, arhitecții și profesorii din sală.

Inginerul Gheorghe Ursu fusese convocat la acea ședință pentru că avea în lucru consolidarea blocului Patria. Consternat, și-a notat la repezeală spusele lui Ceaușescu: „Ați pus capitala la pămînt… În imobilele mari se vor face reparații locale, numai acolo unde se vede o ruptură… Trebuie să terminăm pînă la 23 August… Nu se mai admite nici o reparație capitală… Tot ceea ce am spus nu este o indicație, ci un ordin obligatoriu”. Aceasta a fost sentința de condamnare a Bucureștiului la un nou dezastru. În zilele ce au urmat au venit dispoziții concrete, ca acest telex adresat Institutului de Construcții București: „În conformitate cu indicațiile primite vă facem cunoscut că la lucrările de consolidare a clădirilor avariate de cutremurul din 4 martie 1977 se va avea în vedere consolidarea locală strictă a elementelor avariate, iar în rest se vor efectua numai lucrări de reparații strict necesare. Nu se admite ca prin proiectul de consolidare să se prevadă măsuri suplimentare de asigurare antiseismică a clădirilor”. Noțiunea de consolidare devenea o vorbă goală, avariile aveau să fie astupate cu „tencuială antiseismică”. Așa a rămas pînă azi. Cîte mii de oameni vor muri din cauza asta vom afla cu siguranță după viitorul cutremur.

Nimeni din cei prezenți pe 4 iulie 1977 în sala de plenare a CC, vreo 300 de oameni, nu a îndrăznit să-l contrazică pe Ceaușescu. „Într-un moment de lașitate pe care n-o să mi-o iert niciodată în viață, am tăcut și eu”, spunea Gheorghe Ursu într-o convorbire înregistrată în 1978, în Franța. A profitat de ocazie atunci pentru a-și răscumpăra greșeala și i-a lăsat lui Virgil Ierunca o relatare detaliată a acelui moment, precum și a contextului: Ceaușescu hotărîse deja (pe 22 martie 1977) construirea așa-numitului „centru politico-administrativ” și a „Casei Poporului”, pentru care avea nevoie de toate resursele existente. Nimic nu trebuia irosit pe consolidarea vechiului București. Cu atît mai mult cu cît: „Să știți că dacă demolăm tot Bucureștiul, va fi frumos”, cum și-a formulat atunci Ceaușescu ideea sa despre frumos (stenograma ședinței CPEx al CC al PCR din 30 martie 1977). Inspirat de cutremur, Ceaușescu avea să dărîme o cincime din vechiul București.

La Radio Europa Liberă, pe 4 martie 1979, Virgil Ierunca a difuzat o emisiune (Povestea vorbei) realizată pe baza relatării primite de la Gheorghe Ursu. Așa au aflat românii despre interzicerea consolidărilor și pericolul căruia i-au fost lăsați pradă de „Cel mai iubit fiu al poporului”. În versiunea Securității: „Avînd în vedere că Ursu Gheorghe Emil a desfășurat o intensă activitate de propagandă dușmănoasă prin acțiuni directe sau prin intermediul unor oficine de propagandă reacționare din străinătate, împotriva acestuia urmează a se începe urmărirea penală, continuare cercetării sub stare de arest și trimiterea acestuia în judecată pentru săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de articolul 166 alineat 2 Cod Penal” – adică propagandă împotriva orînduirii socialiste.

Tot la Europa Liberă s-a anunțat moartea lui Gheorghe Ursu. Nu a mai ajuns să fie judecat, a murit pe 17 noiembrie 1985 în arestul Securității în urma loviturilor primite în anchetă. Procurorul comunist care a mușamalizat atunci moartea violentă a lui Ursu se numea Vasile Manea Drăgulin și devenea după revoluție procurorul general al României. De asemenea personaje ale sistemului vechi-nou s-a lovit Andrei Ursu în încercarea de a găsi dreptate în numele tatălui său într-o Românie democratică. Procesul torționarilor lui Gheorghe Ursu, foștii ofițeri de Securitate Marin Pîrvulescu și Vasile Hodiș, se judecă și azi – după 32 de ani, 13 NUP-uri, 6 disjungeri, 13 amînări și greva foamei făcută de Andrei Ursu de două ori, în anii 2000 și 2014. Să suferi nedreptate sub un regim nedrept e previzibil și în natura perversă a acelor stări de lucruri. Să suferi nedreptate într-un regim care se pretinde drept e ultragiant și inacceptabil. Iar despre Justiție se spune că ar fi pilonul de rezistență al societății democratice. 

Liviu Tofan este jurnalist. A lucrat la Radio Europa Liberă. Pregătește un film documentar despre cazul lui Gheorghe Ursu, lupta cu Justiția a lui Andrei Ursu și problema riscului seismic în București, intitulat Pericol public.

Foto: adevarul.ro

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

barbat arestat jpeg
Femei violate în propria casă. Cazuri șocante trase la indigo în nordul Moldovei
Un tânăr de 24 de ani dintr-o comună din Botoșani a fost arestat preventiv pentru 30 de zile pentru că a intrat peste o femeie, în casă, și a violat-o. Cazul nu este singular.
Arme nucleare Rusia FOTO Shutterstock
Șansele Ucrainei de a se apăra împotriva unor potențiale arme nucleare tactice, potrivit unui expert militar
Forțele armate ucrainene s-ar putea apăra împotriva unor potențiale arme nucleare tactice pe care Rusia le-ar lansa asupra Ucrainei doar în anumite condiții, spune expertul militar Mihailo Samus.
Begu jpg
Sfert de finală românesc la Parma (WTA). Irina Begu o va întâlni pe Ana Bogdan
Jucătoarele române de tenis Irina Begu şi Ana Bogdan vor fi adversare în sferturile de finală ale turneului WTA 250 de la Parma, dotat cu premii totale de 203.204 euro.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.