Percep╚Ťiile unui sociolog despre 1989 ╚Öi anii scur╚Öi de atunci

Barbu MATEESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 826 din 19 decembrie 2019 - 2 ianuarie 2020
Percep╚Ťiile unui sociolog despre 1989 ╚Öi anii scur╚Öi de atunci jpeg

├Äntruc├«t un eseu ar fi extrem de dificil de ├«nchegat, ├«╚Ťi propun ╚Ťie, cititorule, c├«teva g├«nduri sau ├«nceputuri de ra╚Ťionamente. Nu m─â a╚Ötept s─â fii de acord cu majoritatea lucrurilor pe care le vei citi, dar sper ca m─âcar dou─â sau trei dintre ele s─â te stimuleze intelectual.

A. De unde am pornit:

A1. ├Än anul 1989, de-a lungul ╚Öi de-a latul Europei de Est a avut loc finalul unui r─âzboi mondial, mai lung ╚Öi mai pu╚Ťin s├«ngeros dec├«t primele dou─â, dar similar ca amploare ╚Öi ca num─âr de victime secundare.

Rom├ónia a fost ├«n tab─âra pierz─âtoare. ├Än ciuda gesturilor de independen╚Ť─â f─âcute de Ceau╚Öescu ici ╚Öi colo, ├«n unele domenii sau ├«n altele, realitatea r─âm├«ne: sistemul socio-economic ╚Öi politic din ╚Ťara noastr─â a fost cel nulificat de istorie. Anii de suferin╚Ť─â, b├«jb├«ire ╚Öi ├«n unele cazuri nostalgie reflect─â ├«n bun─â m─âsur─â situa╚Ťia ╚Ť─ârilor care au pierdut r─âzboaiele mondiale precedente, oficiale.

A2. Nu am intrat ├«n comunism egali ╚Öi nu am ie╚Öit egali. Ceea ce comunismul a reu╚Öit a fost s─â nulifice sentimentul de comunitate ╚Öi, prin dominarea mass-media, s─â ascund─â existen╚Ťa diferen╚Ťelor. O imens─â Rom├ónie rural─â era ascuns─â p─âturii intelectuale din urban. Cartierele segregau clase sociale. Mobilitatea geografic─â era ├«n genere redus─â. Culturi ╚Öi subculturi ├«ntregi convie╚Ťuiau ├«n ├«ntuneric, f─âr─â s─â fie con╚Ötiente unele de altele. Dup─â 1989 ne-am descoperit unii pe ceilal╚Ťi. Primul deceniu ╚Öi ├«n special primul an de dup─â Revolu╚Ťie au fost dedicate managementului acestei descoperiri, ├«n multe privin╚Ťe nepl─âcute.

B. Ce am f─âcut dup─â aceea:

B1. Revolu╚Ťia a fost f─âcut─â pentru tineri. Nu pentru tinerii din acel moment, care au petrecut decenii ├«ncerc├«nd s─â-╚Öi g─âseasc─â un drum, ci pentru cei de azi, adic─â cei n─âscu╚Ťi ├«n 1990 sau mai t├«rziu.

Cine avea 30 de ani sau mai mult la momentul Revolu╚Ťiei a trecut prin timpuri ├«nfior─âtor de dificile. Obiceiuri, deprinderi, valori abia ├«nsu╚Öite s-au f─âcut scrum. Nu putem ├«nc─â s─â proces─âm durerea cauzat─â de aceast─â suprapunere nefericit─â a istoriei, un surghiun psihologic care a f─âcut multe r─âni. Dac─â ce am scris nu e foarte clar, imagineaz─â-╚Ťi un farmacist destoinic dintr-un or─â╚Öel aflat ├«n sud-vestul Germaniei care la v├«rsta de, s─â zicem, 41 de ani se pomene╚Öte luat pe sus ╚Öi pus la munc─â ├«n Gulagul siberian.

R─ânile exist─â ╚Öi acum. Mi-e din ce ├«n ce mai greu s─â g─âsesc oameni optimi╚Öti sau m─âcar obiectivi care s─â aib─â 45 de ani sau mai mult. Cred c─â lumea ╚Öi Rom├ónia s-au schimbat prea repede pentru ei. Exist─â desigur excep╚Ťii, ╚Öi nu pu╚Ťine, dar o genera╚Ťie ├«ntreag─â a ├«notat ├«n ape tulburi. Clarit─â╚Ťile, regulile, eficien╚Ťa, transparen╚Ťa ╚Öi legalitatea ├«i orbesc.

B2. Asociem tranzi╚Ťia cu o pr─âbu╚Öire economic─â. De fapt, conform statisticilor, am fost unici ├«n sensul acesta ├«n Europa de Est. Cehii, ungurii, polonezii nu ├«n╚Ťeleg trauma rom├óneasc─â a anilor ÔÇÖ90 ╚Öi nu au cum s-o ├«n╚Ťeleag─â.

B3. Costurile adapt─ârii la un sistem nou de valori au fost colosale. B─ârcu╚Ťa na╚Ťional─â a v├«slit inspirat─â peste momentul 2000, evit├«nd blocarea ├«ntr-un n─âvod tip Meciar-Milo╚Öevici-Luka╚Öenko. Ne-a salvat rotirea constant─â ╚Öi obsesiv─â spre Vest, o tr─âs─âtur─â mai pu╚Ťin prezent─â ├«n restul Europei Centrale ╚Öi de Est dec├«t credeam cu to╚Ťii ÔÇô dup─â cum descoperim ├«n ace╚Öti ani.

Anul 2000 a fost un test sever al Revolu╚Ťiei ╚Öi momentul c├«nd puteam s─â o pierdeam. ├Än ciuda oprobriului actual la adresa cuplului Iliescu-N─âstase, cei doi au fost activi ├«n primii ani ai mileniului ├«n sensul coordonatelor confirmate de public ├«n 2000, adic─â integrarea ├«n UE ╚Öi NATO.

B4. Dac─â am continua corela╚Ťiile, putem observa c─â integrarea ├«n Uniunea European─â este ├«mplinirea idealurilor ╚Öi dorin╚Ťelor concrete de la Revolu╚Ťie. Cei 17 ani dintre Revolu╚Ťie ╚Öi integrare s├«nt gri, o cenzur─â nefericit─â a istoriei. Prive╚Öte-i cu simpatie pe ucraineni: ei s├«nt ca noi pre-2007, cu tot cu capitala extrem de prosper─â ╚Öi vestul complex din punct de vedere religios ╚Öi cultural.

B5. Istoria PSD ╚Öi a predecesorilor s─âi ├«n ace╚Öti treizeci de ani const─â dintr-o mutare ne├«ntrerupt─â spre dreapta din orice manual de ╚Ötiin╚Ť─â politic─â, at├«t ├«n plan economic, c├«t ╚Öi al valorilor culturale. Dup─â ╚Öapte ani de guvernare ÔÇ×social-democrat─âÔÇť practic ne├«ntrerupt─â, Rom├ónia este penultima ├«n Uniunea European─â ├«n ceea ce prive╚Öte procentul din PIB cheltuit pe protec╚Ťia social─â (doar Ungaria e mai la urm─â), iar de eliminarea cotei unice nu vorbe╚Öte nimeni. Niciodat─â o lumin─â a progresismului, PSD paseaz─â prin primarii s─âi ╚Öi ├«n clipele astea bani c─âtre Catedrala M├«ntuirii Neamului, lipindu-se de cruce ├«n fiecare campanie electoral─â.

De aceea z├«mbesc c├«nd se vorbe╚Öte despre PSD ├«n termeni de ÔÇ×st├«ngaÔÇť sau, ironie suprem─â, c├«nd lideri ai partidului vorbesc despre ÔÇ×social-democra╚ŤieÔÇť. Elemente-cheie din spatele acestor termeni ÔÇô precum ap─ârarea drepturilor minorit─â╚Ťilor de orice fel, atitudinea critic─â fa╚Ť─â de institu╚Ťiile cu autoritate, protejarea muncitorimii sau suprataxarea ariilor avute ale societ─â╚Ťii ÔÇô lipsesc cu des─âv├«r╚Öire.

Nu mai z├«mbesc c├«nd con╚Ötientizez c─â deformarea termenilor deformeaz─â, la r├«ndul s─âu, ╚Öi g├«ndirea. Peste c├«╚Ťiva ani vom fi probabil mai s─ân─âto╚Öi.

C. Unde am ajuns?

C1. Marii c├«╚Ötig─âtori ai ultimilor treizeci de ani s├«nt ora╚Öele mari ╚Öi jude╚Ťele cu ora╚Öe mari. Constan╚Ťa ╚Öi Craiova s├«nt excep╚Ťiile nefericite, atrac╚Ťia magnetic─â a Capitalei sugrum├«ndu-le. Integrarea ├«n UE a dinamizat Transilvania. Teritoriul oficial al Bucure╚Ötiului nemaifiind de ajuns, popula╚Ťia se suburbanizeaz─â: unul dintre cele mai pu╚Ťin populate jude╚Ťe ale anilor ÔÇÖ90 (Ilfov) e acum ├«n prima treime a clasamentului. Relevant pentru multe nara╚Ťiuni na╚Ťionale este ce s-a ├«nt├«mplat cu Ia╚Öi: lipsit de fabrici din cauza izol─ârii rutiere, ora╚Öul rena╚Öte acum pe baza tehnologiilor moderne, care nu necesit─â autostr─âzi. Ardem etape ├«ntr-un mod extrem de vivace.

C2. Ai observat că nu mai există pe buletinul de vot Partidul România Mare? Nu e un accident, a fost mîncat de PSD cu tot cu lideri, electorat și valori.

C3. Ai observat c─â nim─ânui nu i-a p─âsat de faptul c─â Antena 3 a pierdut ├«nc─â un scrutin? Nici aici nu e vorba de o ├«nt├«mplare, televiziunea ca mod de comunicare e acceptabil─â pentru din ce ├«n ce mai pu╚Ťini.

C4. O r─âm─â╚Öi╚Ť─â mic─â, dar vivace, a comunismului: teoriile conspira╚Ťiei. ÔÇ×Serviciile au planificat ColectivÔÇť, ÔÇ×Cazul de la Caracal nu a fost un accidentÔÇť, ÔÇ×Protestul acela nu e adev─ârat, totul e o manipulareÔÇť.

De ce corelez aceste scenarii minu╚Ťioase cu epoca ceau╚Öist─â? ├Än spatele lor zace o premis─â nespus─â: ÔÇ×cineva are grij─âÔÇť. Haosul nu exist─â. ╚śtie statul ce face. Lucrurile nu pot fi chiar at├«t de grave precum par, totul este o mise-en-sc├Ęne. Realizat─â, invariabil, de stat ╚Öi de institu╚Ťiile sale.

Teoriile conspira╚Ťiei s├«nt un refugiu s─ân─âtos psihologic pentru oamenii care nu pot ├«nfrunta adev─ârul. Da, serviciile publice s├«nt chiar a╚Öa de proaste. Da, accidente stupide ╚Öi criminale reteaz─â vie╚Ťi ├«n Rom├ónia, ├«n fiecare zi. Da, nu controleaz─â nimeni nimic sau, mai bine spus, toat─â lumea ├«ncearc─â s─â controleze c├«teva ceva ╚Öi, ├«n genere, e╚Öueaz─â.

Adev─ârurile acestea s├«nt extrem de dure. Con╚Ťin ├«n ele s├«mburele libert─â╚Ťii: ├«mping la sintez─â, contrareac╚Ťie, asumarea unei atitudini. Mult mai u╚Öor este s─â crezi c─â totul e planificat. O fi o pern─â toxic─â, dar po╚Ťi dormi.

C5. La cei n─âscu╚Ťi dup─â 1989 sau m─âcar dup─â 1985 m─â ╚Öocheaz─â ├«n mod pl─âcut ├«ncrederea reciproc─â, capacitatea de a construi ├«mpreun─â, ra╚Ťionalitatea. Ies la un protest cu cineva, dar asta nu ├«nseamn─â devo╚Ťiune etern─â, nu ├«nseamn─â c─â ├«mi asum, ca ├«ntreg, tot grupul de protestatari. Prezum ├«ns─â libertatea celuilalt.

Pia╚Ťa Universit─â╚Ťii din 1990 era un abandon total, o poveste arz─âtoare de dragoste cu istoria. Tinerii de azi s├«nt ├«n╚Ťelep╚Ťii care gust─â politica precum o partid─â de amor convenabil─â, distractiv─â, ├«ntreprins─â cu pl─âcere, dar f─âr─â excese de c─âtre participan╚Ťi, extrem de bine definit─â ca limite ╚Öi repercusiuni. 

Barbu Mateescu este sociolog.

Foto: Lucian Muntean

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.