Penumbrele libertăţii

Eliza MURA
Publicat în Dilema Veche nr. 151 din 15 Dec 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Timiditatea limbajului E chin mare s─â g─âse┼čti sau s─â produci un termen care s─â exprime neechivoc realitatea infirmit─â┼úii. Limba rom├ón─â r─ât─âce┼čte ├«ntre substantive precum "deficien┼ú─â", "invaliditate", "handicap" ┼či "dizabilitate", cu aerul c─â o semantic─â vag─â atenueaz─â asperitatea realit─â┼úii aferente, iar un lexic abundent fie o ├«nc├«lce┼čte definitiv, fie o ├«mpr─â┼čtie, ├«nc├«t ajungem s─â sc─âp─âm de ea. O carier─â fireasc─â s-ar fi cuvenit s─â fac─â substantivul "deficien┼ú─â", cu avantajul unui corelativ adjectival limpede, apt a lumina ├«n formul─âri simple diferitele experien┼úe ale omului deficient de auz, de vedere sau deficient locomotor. N-a fost s─â fie, ├«ntruc├«t pe o pies─â a aceleia┼či familii de cuvinte, ├«naintata viziune a Sovietelor a construit ┼čtiin┼úa "defectologiei" care se preda ├«n universit─â┼úi. Func┼úionau ┼či la noi facult─â┼úi de defectologie care studiau ┼či tratau diversele defecte umane, adic─â feluritele categorii de infirmitate. Rezid─â ├«n reverbera┼úia scientofon─â a defectologiei veleitatea de a drege omul defect, de a inventa o chei┼ú─â prin care fiin┼úa defectat─â s─â fie ├«ntoars─â la idealitatea sa fizico-mental-senzorial─â, eventual ┼či psihic─â. Rar se mai g─âse┼čte o vocabul─â ca "defectologia", ├«n a c─ârei textur─â s─â apar─â at├«t de fotosensibil formulat─â substan┼úa materialismului scientist vulgar. Practicianul acestei discipline se chema "defectolog" ┼či e de presupus c─â-┼či contempla "obiectele muncii" ca pe o surpare de angrenaje. M─â ├«ntreb cum ┼či-o fi prezentat omul ─âsta meseria ├«naintea celor din afara cercului s─âu... S-o fi n─âruit pesemne hamangian pe g├«nduri, l─âs├«nd a se-n┼úelege c─â el se ├«ndeletnice┼čte cu defec┼úiunile acestei lumi. Nici termenul "handicap", detonat cu nouri de schije ├«n limba rom├ón─â, imediat dup─â ├ó┬Ç┬Ö89, nu a izbutit s─â progreseze. Utilizat de-a valma, pur ┼či simplu s-a automanipulat. Instinctul popular, relax├«ndu-se pe silaba final─â a acestei vorbe de import prea masiv, a mirosit c─â la mijloc se ascunde ceva ca-n rostirile "greu de cap" ┼či "nes─ân─âtos la cap", drept care, c├«nd l-a ├«mpro┼čcat pe c├«te unul cu chiuitura "handicapatule!", a dat cu sete ┼či ├«n func┼úiile esen┼úiale. A┼čadar, "handicap" nu a dat satisfac┼úie, cu toate c─â ├«l mai ├«nt├«lnim ├«n denumirile unor institu┼úii ┼či la punctul de start al actelor normative, ├«n Constitu┼úie. Vine acum substantivul latinogen "dizabilitate", traficat ├«ns─â pe filier─â englez─â, ├«ncerc├«nd s─â acopere vasta realitate a infirmit─â┼úilor umane. ├Äi va fi greu... O dat─â, pentru c─â e un cuv├«nt lung. ├Än al doilea r├«nd, deoarece nu poate, deocamdat─â - sufer─â de acest handicap - s─â produc─â deriva┼úii. E ├«nc─â str─âin, nu dispune de familie. Cum se nume┼čte, mai pe scurt, o persoan─â cu dizabilit─â┼úi? "Dizabil─â"?... ┼×ansele termenului se leag─â totu┼či de eviden┼úa c─â e mai abstract, d─â mai pe ocolite, comport─â sonorit─â┼úi tehnice temperate, trimite la abilitate, inabilitate, la reabilitare, deci la argoul oper─ârii ┼či al func┼úion─ârii. M─â declar optimist─â sesiz├«nd de c├«t de mult succes se bucur─â, ├«n r├«ndurile celor cu probleme vizuale, o inven┼úie tehnofon─â precum "nonvideo" care ┼či-a dislocat sinonimele "orb" ┼či "nev─âz─âtor". Nu ar fi existat un asemenea haos terminologic dac─â domeniul s-ar fi aflat predilect sub ├«nr├«urirea filologilor ┼či a scriitorilor. Dar el este teren de opera┼úiuni pseudo-┼čtiin┼úifice pentru psihologi, defectologi, psihopedagogi ┼či al┼úi slujba┼či cu specializ─âri g─âunoase, dar plesnind de orgoliu. Se reg─âse┼čte aici ┼či teama modern─â, ┼čcolit─â ┼či ad├«nc spitalizat─â ├«n noi, de abordare frontal─â a realit─â┼úilor dureroase. G├«ndirea tradi┼úional─â a consacrat c├«te un cuv├«nt monosilabic pentru fiecare soi de infirmitate, semn de rela┼úionare prompt─â, expeditiv─â, ca pocnind din bici, la cr├«mpeiul de umanitate cu pricina. Astfel, omul poate fi surd, mut, orb, chior, ┼čchiop, ciung, ciul, ┼čui, t├«mp, prost, bleg, blioj... Singur "nebun" e bisilabic, dar numai fiindc─â e construit cu un prefix negativ. C├«nd civiliza┼úia s-a mai urbanizat, au ap─ârut ┼či eufemismele pentru fiecare din exemplele de mai sus, nu ├«ns─â ┼či pentru surzi ┼či mu┼úi. Ei ├«┼či zic la fel de la cucerirea roman─â ├«ncoace, fiindc─â, neauzind limba ┼či nevorbind-o, zgomotul acesta din jur nu-i ├«ncurc─â cu nimic. Iar ├«n ceea ce prive┼čte eufemismul "s─ârac cu duhul", el nu e de azi, de ieri, ci a pornit la drum odat─â cu istoria libert─â┼úii, ca o scutire a unora din fiin┼úele omene┼čti de corvezile r─âspunderii. Pe ce ne baz─âm? Circul─â, prin documente mondiale, na┼úionale ┼či parohiale, tot felul de defini┼úii ale dizabilit─â┼úii, care mai de care mai contorsionate, fiindc─â se complic─â s─â ┼úin─â seama de o mul┼úime de am─ânunte ┼či de o puzderie de repere. Sus┼úin "Manifestul Dizabilit─â┼úii ├«n Rom├ónia" - document lansat pe plan intern ┼či european, ├«n rom├ón─â ┼či ├«n englez─â, ├«n anul 2003, de c─âtre Consiliul Na┼úional al Dizabilit─â┼úii - ┼či cred c─â o defini┼úie realist─â, atotcuprinz─âtoare trebuie s─â-┼či propun─â ca front de referin┼ú─â o valoare major─â, general─â a umanului, precum libertatea individual─â. ├Än consecin┼ú─â, "dizabilitatea reprezint─â afectarea uneia sau a mai multor func┼úii esen┼úiale ale fiin┼úei umane, de natur─â s─â diminueze libertatea de expresie sau de ac┼úiune a acesteia". Nu este vorba aici de liberul arbitru, ci de libertatea de mi┼čcare ┼či de ac┼úiune restric┼úionat─â de disfunc┼úiile sim┼úurilor de distan┼ú─â, ale facult─â┼úilor de mobilitate ┼či deplasare, precum ┼či ale instan┼úelor cognitive. Manifestul citat proclam─â ├«n continuare: "├Än cazul persoanelor cu dizabilit─â┼úi, exercitarea drepturilor omului trebuie s─â conduc─â la eliminarea integral─â sau la reducerea inciden┼úei dizabilit─â┼úii ├«n func┼úie de caracterul ┼či gradul acesteia, de activitatea asumat─â de subiect etc.". Altfel spus, dac─â societatea ├«i men┼úine pe ace┼čti oameni ├«n starea lor de strict─â dizabilitate ├«nseamn─â c─â le ├«ncalc─â libertatea individual─â prin ignorare, prin marginalizare ┼či prin non-edificarea ┼čanselor egale cu ceilal┼úi cet─â┼úeni a┼ča-zis valizi. Fire┼čte c─â ┼či persoanele cu dizabilit─â┼úi au obliga┼úia moral─â de a lupta pentru propria lor eliberare, mai exact, pentru un mod de via┼ú─â independent. Nu este vorba aici de oprimare interpersonal─â, ci de ├«ngr─âdirea independen┼úei unor oameni, produs─â de ambientul social, de un mod de expansiune a lumii spre azimuturi, dinspre care ea a uitat de infirmii ┼či infirmit─â┼úile sale. Pentru subiec┼úii dizabilit─â┼úii, barierele s├«nt exterioare, au caracter mecanic, tehnologic sau administrativ. Independen┼úa specific─â ├«n plan social ├«nseamn─â, pentru ace┼čti oameni, rampe ┼či alte mijloace de acces ┼či de deplasare pe care le ├«n┼úelege toat─â lumea pentru c─â, dac─â nu s├«nt vizibile, pot deveni vizualizabile. Dar mai ├«nseamn─â traducerea jurnalelor TV de ┼čtiri ├«n limbajul mimico-gestual al surdo-mu┼úilor ┼či, tot pentru ei, afi┼čaje clare ├«n institu┼úii, apoi inscrip┼úii ├«ntr-un limbaj simplificat (easy to read) pentru a-i ajuta pe cei cu deficit de intelect ori de ┼čcolaritate. Acela┼či tip de independen┼ú─â uman─â mai presupune punerea de c─âtre edituri la dispozi┼úia nev─âz─âtorilor a formatului electronic al oric─ârei c─âr┼úi, pentru ca ei s-o poat─â transcrie ├«n braille, s-o poat─â ├«nregistra audio sau s-o poat─â parcurge liber cu programul de voce sintetic─â al ordinatorului. Templul visat al independen┼úei acestor oameni mai ├«nseamn─â un efort tehnologic major, ├«ntruc├«t, de foarte multe ori, ei dep─â┼česc barierele vizibile sau ascunse, prin ac┼úionarea unor taste ┼či prin aducerea lumii mai la ├«ndem├«n─â. Dar, peste toate acestea, e nevoie de servicii specifice, de organizare, de educa┼úie adecvat─â, de profesionalizare onorant─â ┼či onorabil─â, de amenajarea unor locuri de munc─â ┼či, mai cu seam─â, de recunoa┼čterea, de c─âtre autoritatea public─â a adev─ârului ├«ngr─âdirii sociale a libert─â┼úii unui important num─âr de cet─â┼úeni ┼či purcesul la decizia politic─â reparatoare ├«n spiritul imperativ al drepturilor omului. Numai c─â lumea e ├«n a┼ča fel f─âcut─â ├«nc├«t, prin ad├«ncul ┼či pe fa┼úa ei, lunec─â unele dizabilit─â┼úi ┼či disfunc┼úii omene┼čti, care se v─âd, ┼či altele, care nu se v─âd. Odat─â cu astea mai de pe urm─â, s├«nt afectate con┼čtiin┼úa, spiritul... Loviturile i le car─â omului deficien┼úele mintale ┼či cele psihice. Iar aici, precump─ânitor, nu se cade s─â mai vin─â vorba despre libertate, ci despre handicap.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Accesul turi┼čtilor, interzis ├«n Thassos. Pe ce plaje nu se mai poate ajunge
Mai multe restric┼úii sunt ├«n vigoare pentru turi┼čtii care ajung ├«n Grecia, ├«ncep├ónd cu data de luni, 8 august. Autorit─â┼úile au interzis accesul din cauza riscului de incendiu.
image
B─âtaie ├«n tren ├«ntre un controlor ┼či un c─âl─âtor f─âr─â bilet. Agresorul este c─âutat de oamenii legii VIDEO
Un controlor de bilete a fost lovit de un pasager fără bilet care a devenit nervos în momentul în care a fost depistat. Totul s-a petrecut într-un tren care circula pe ruta Mangalia - Sibiu.
image
Primele imagini cu muniţia românească  primită de soldaţii ucraineni VIDEO
Site-ul specializat Ukraine Weapons Tracker au prezentat imagini cu ceea ce par a fi obuze de calibrul 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.
image
┼×iretlicurile lui Vlad ╚Üepe╚Ö: ├Änceputul r─âzboiului cu otomanii
├Än 1460, c├ó╚Ťiva dintre boierii nemul╚Ťumi╚Ťi de Vlad ╚Üepe╚Ö au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea ╚Öi i-au prezentat situa╚Ťia din Valahia ╚Öi probabil unele pove╚Öti exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul ╚Öi 500 de b─âie╚Ťi, Vlad a trimis vorb─â sultanului...
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.