Pentru o istorie cosmopolită a suferinţei " <i>interviu cu Dina KHAPAEVA</i>

Publicat în Dilema Veche nr. 276 din 28 Mai 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ceea ce am vrut s─â spun este c─â cele dou─â regimuri nu ar trebui comparate doar din perspectiv─â istoric─â, ci c─â ar trebui s─â se ia ├«n considerare ┼či coexisten┼úa lor ├«n timp, asem─ân─ârile dintre mijloacele lor, dintre atrocit─â┼úile comise de ele. Este important ca lumea contemporan─â s─â admit─â c─â ┼či comunismul a fost un regim criminal care trebuie condamnat. Nu cer o v├«n─âtoare de vr─âjitoare sau un proces al comunismului asem─ân─âtor celui de la N├â┬╝rnberg. Oricum, mul┼úi dintre vinova┼úi au murit. Dar cred c─â este important din punct de vedere ideologic s─â eliber─âm atmosfera de acel gen de compromisuri pe care, la toate nivelurile, oamenii continu─â s─â le fac─â cu ideologia comunist─â ┼či cu mo┼čtenirea sovietic─â. Este esen┼úial, ├«n special pentru ┼ú─ârile Europei de Est ┼či pentru Rusia, s─â solicite comunit─â┼úii interna┼úionale condamnarea regimului comunist ├«n locul ├«ncerc─ârilor de a-i diminua crimele ori de a le justifica. Condamnarea comunismului este important─â din dou─â motive: ├«n primul r├«nd, pentru c─â el justific─â relativismul istoric care domne┼čte ├«n Rusia contemporan─â. ├Än al doilea r├«nd, pentru c─â d─âuneaz─â democra┼úiei ca proiect politic. Admir cartea lui Fran├â┬žois Furet, Le pass├ę dÔÇÖune illusion, ├«n care arat─â c─â at├«t comunismul, c├«t ┼či fascismul au aceea┼či r─âd─âcin─â ┼či au fost r─âspunsuri la problema particip─ârii politice a maselor, ap─ârut─â ├«n secolele XIX-XX. Este important de ├«n┼úeles c─â mo┼čtenirea comunist─â conserv─â ├«ntr-un anumit fel un mesaj foarte periculos, ca orice ideologie care cheam─â la o politic─â radical─â. Cred c─â, ├«n special pentru Rusia, faptul c─â regimul comunist nu a fost judecat r─âm├«ne un element important ├«n ├«n┼úelegerea transform─ârilor de acum ale ┼ú─ârii. Oricum, a┼č vrea s─â precizez c─â pentru Rusia de ast─âzi ar fi mult mai important─â condamnarea mo┼čtenirii regimului sovietic dec├«t interzicerea actualului partid comunist. A┼ča cum ┼čti┼úi, ├«n Vest s├«nt dispute ├«ntre modurile de a percepe fascismul ┼či comunismul: una dintre diferen┼úele invocate, printre altele, este c─â, ├«n timp ce fascismul este r─âu, comunismul are o ideologie bun─â " solidaritate, dreptate social─â... M─â voi ├«ntoarce la prezentarea lui Timothy Snyder, care a ar─âtat aceast─â mitologie: cum comunismul p─ârea c─â lupt─â ├«mpotriva fascismului ┼či p─ârea menit s─â alunge r─âul ce fusese adus de acesta ├«n lume. Cel de-Al Doilea R─âzboi Mondial " ┼či rolul URSS ├«n acest r─âzboi " a fost considerat un asemenea proces de alungare a r─âului. Cred c─â este important s─â ├«n┼úelegem c─â ambele regimuri erau la fel de nocive. Faptul c─â un regim ├«l distrusese pe cel─âlalt nu ├«nsemna c─â vreunul dintre ele avea scopuri sau idealuri diferite. Ar trebui s─â ┼úinem minte despre comunism c─â, potrivit marxismului (care e, ├«ntr-un fel, scenariul cel mai pur al acestui regim), vorbea despre dictatur─â ┼či despre excluderea unor grupuri sociale ├«n favoarea altora. Ceea ce trebuie s─â re┼úinem este c─â mesajul idealist construit de marxism ┼či comunism este capabil s─â revitalizeze, ├«n zilele noastre, acelea┼či iluzii, ┼či, ├«ntr-un anume sens, acelea┼či tragedii pe care omenirea le-a ├«ncercat deja din cauza regimurilor comuniste. De la victimizare la amnezie A┼úi vorbit, ├«ntr-o conferin┼ú─â la The New School for Social Research din New York, despre "amnezia istoric─â" din Rusia. Nu crede┼úi c─â ┼či Europa sufer─â de aceea┼či maladie? Tabloul european este pu┼úin mai complicat. "Lucrul asupra trecutului", pentru a utiliza celebra expresie al lui Theodor Adorno, a dus la crearea, ├«n Germania, Fran┼úa, Italia, a unui ├«nalt grad de consens intelectual ├«n leg─âtur─â cu fascimul: Never again! Europa nu e amnezic─â ├«n aceast─â privin┼ú─â. La fel ┼či ├«n privin┼úa Holocaustului. ├Än ceea ce prive┼čte comunismul, situa┼úia e diferit─â. S├«nt dou─â motive pentru care europenii nu se gr─âbesc s─â condamne comunismul: mai ├«nt├«i, lunga poveste roman┼úat─â a intelectualilor vestici, care au c─âl─âtorit ├«n Rusia sovietic─â din Fran┼úa, Anglia, Italia, America, ┼či care au investit speran┼úe ┼či iluzii ├«n ideologia comunist─â. ├Än al doilea r├«nd, pentru c─â statele din vestul Europei au o istorie a colabor─ârii lor, timp de 70 de ani, cu regimul sovietic, ┼či cred c─â aceasta este o afacere neterminat─â. Pe 9 Mai (Ziua Europei, dar ┼či a victoriei coali┼úei aliate ├«n Al Doilea R─âzboi Mondial) am v─âzut la televizor c─â ├«n Moscova a fost o mare parad─â militar─â. Ce semnifica┼úie ├«i acorda┼úi? Aceast─â parad─â a devenit un ritual central pentru c─â celebreaz─â un mit fondator foarte important, probabil singurul care a r─âmas pentru a men┼úine unitatea "na┼úiunii ruse": un mit despre Al Doilea R─âzboi Mondial. Nu spun c─â r─âzboiul este un mit ┼či nu neg c─â a fost o mare tragedie care a adus suferin┼úe teribile poporului. Spun doar c─â at├«t ├«n vremea sovietelor, c├«t ┼či acum este utilizat ├«n scopuri politice. Mitul serve┼čte ca baricad─â sau oblon care s─â ├«i ├«mpiedice pe compatrio┼úii mei s─â ├«n┼úeleag─â c─â Uniunea Sovietic─â ┼či Al Doilea R─âzboi Mondial nu ├«nseamn─â numai sacrificiul eroic al poporului sovietic. Ei nu vor s─â realizeze c─â Al Doilea R─âzboi Mondial, ┼či ├«n special ceea ce se nume┼čte Marele R─âzboi Patriotic, a fost ┼či o mare crim─â pe care guvernul sovietic, partidul comunist ┼či generalii sovietici au comis-o ├«mpotriva propriilor solda┼úi ┼či a propriului popor. Acest mit ├«l transform─â pe Stalin ├«n erou de r─âzboi care a ├«nvins r─âul numit fascism ┼či justific─â atrocit─â┼úile ┼či crimele comise de regimul sovietic pentru c─â armata sovietic─â "a eliberat lumea de cel mai mare r─âu". Pe cale de consecin┼ú─â, ap─âr─âtorii acestui mit consider─â c─â cine denun┼ú─â regimul sovietic denun┼ú─â ┼či Marea Victorie, umile┼čte poporul sovietic care s-a sacrificat ┼či a suferit ┼či, deci, comite un sacrilegiu. Acest mit ├«mpiedic─â reflec┼úia asupra naturii criminale a stalinismului ┼či, ast─âzi, este folosit ca principalul vehicol pentru revizionismul istoric ├«n Rusia. Dar ├«n timpul regimului sovietic acest mit avea ┼či o alt─â func┼úie important─â: permitea canalizarea tuturor suferin┼úelor ├«ndurate de oameni ├«n timpul puterii sovietice, ├«n timpul Teroarei Ro┼čii, ├«n timpul marii epur─âri ┼či dup─â r─âzboi ├«n aceast─â unic─â nara┼úiune despre suferin┼ú─â. Folosind o fraz─â a lui ┼×ostakovici, datorit─â Marelui R─âzboi Patriotic, poporului sovietic ├«i era ├«n sf├«r┼čit permis "s─â pl├«ng─â ┼či s─â jeleasc─â a┼ča cum simte": s─â vorbe┼čti despre r─âzboi era singurul mod legitim de a-┼úi exprima triste┼úea ┼či am─âr─âciunea ├«n leg─âtur─â cu rudele care au murit ori au fost persecutate de puterea sovietic─â. Aceasta creeaz─â ceea ce a┼úi numit "false amintiri"? "Falsele amintiri" s├«nt amintiri inventate despre trecut, a c─âror existen┼ú─â istoric─â e ├«ndoielnic─â, dar oamenii au diverse motive de a crede ├«n ele. ├Än acest sens, actuala amnezie din Rusia, lipsa de dorin┼ú─â de a rememora crimele regimului sovietic ┼či de a asuma o responsabilitate pentru ele reprezint─â o "fals─â amintire". La ├«nceputul anilor ÔÇÖ90, din diverse motive pe care nu le voi aminti acum, popula┼úia postsovietic─â ┼či-a negat complet orice responsabilitate istoric─â pentru crimele comise ├«n regimul sovietic. Totodat─â, Federa┼úia Rus─â este mo┼čtenitoarea fostei Uniuni Sovietice. Dar responsabilitatea pentru crimele comise pe teritoriul ei de c─âtre predecesorii direc┼úi nu a fost niciodat─â un subiect de discu┼úie. Dezbaterea istoric─â ┼či controversa care au avut loc ├«n Germania dup─â r─âzboi nu s-au ├«nt├«mplat niciodat─â ├«n Rusia. A existat doar o scurt─â perioad─â de acuza┼úii la adresa stalinismului. Oamenii s-au considerat "victime ale totalitarismului". Victimizarea s-a transformat apoi foarte u┼čor ├«n amnezie ┼či ├«n lipsa dorin┼úei de a vorbi despre trecut. "Falsificarea istoriei" ┼či gustul libert─â┼úii Principalul subiect al acestei conferin┼úe au fost istoriile europene: concluzia a fost c─â a avem ├«nc─â dou─â viziuni diferite, una vestic─â ┼či una estic─â, ├«n privin┼úa trecutului recent. Care este pozi┼úia Rusiei ├«n aceast─â schem─â? Are o "a treia istorie"? S├«nt foarte sceptic─â ├«n privin┼úa cre─ârii istoriei na┼úionale ca nara┼úiune istoric─â. Pentru c─â no┼úiuni precum "na┼úiune" trec printr-o criz─â. Coceptul de "na┼úiune" nu mai func┼úioneaz─â. Momentul ┼či condi┼úiile intelectuale ├«n care au fost scrise istoriile na┼úionale au trecut. Istoria na┼úional─â pe care Pierre Nora o nume┼čte roman national a fost ├«ntotdeauna considerat─â un soi de evolu┼úie progresiv─â a unei a┼ča-numite fiin┼úe na┼úionale care permitea supu┼čilor unui anume stat na┼úional s─â-┼či proiecteze propriile a┼čtept─âri ┼či propria maturitate ├«n aceast─â nara┼úiune. Aceast─â glorioas─â istorie patriotic─â a na┼úiunii a creat identit─â┼úi na┼úionale pozitive. Nu cred c─â exist─â, cel pu┼úin ├«n Europa, vreo ┼úar─â capabil─â s─â mai produc─â o asemenea nara┼úiune din propria-i istorie consumat─â. ┼×i cred c─â ├«n lumea contemporan─â nu mai e nevoie de o asemenea istorie. ├Än orice caz, pentru un istoric atent la problemele metodologice ale disciplinei sale, este imposibil s─â scrie o astfel de istorie. Cred c─â putem scrie ├«mpreun─â o istorie a suferin┼úei, dar aceasta nu poate fi na┼úional─â, ci cosmopolit─â. Poate exista ├«ns─â o "mare nara┼úiune european─â"? S├«nt discu┼úii privind crearea unei identit─â┼úi europene ┼či, pentru aceasta, avem nevoie de o istorie comun─â. Exist─â posibilitatea de a aduce laolalt─â at├«tea ┼ú─âri ├«ntr-un soi de "roman european"? Se poate ├«nt├«mpla ca o asemenea nara┼úiune s─â fie creat─â, dar s├«nt sceptic─â ├«n ceea ce prive┼čte o atare posibilitate. Nu cred c─â este un proiect realist. Lumea tinde s─â devin─â cosmopolit─â. Dup─â 20 de ani, crede┼úi c─â ├«nc─â mai exist─â Cortina de Fier? Pentru c─â vorbim ├«n continuare despre tot felul de deosebiri ├«ntre Est ┼či Vest. Crede┼úi c─â dup─â 20 de ani aceste diferen┼úe continu─â s─â fie importante? Cred c─â da, ┼či am realizat dup─â aceast─â conferin┼ú─â c─â nu ├«mi d─âdeam seama c├«t de diferit─â este situa┼úia din ┼ú─ârile Europei de Est fa┼ú─â de cea din Rusia: ├«n cele dint├«i, se discut─â cum s─â se deschid─â dosarele fostelor servicii secrete, cum s─â se publice, ├«n timp ce ├«n Rusia documentele acelea s├«nt ├«nchise din nou, ┼či Dumnezeu ┼čtie pentru c├«t timp. Aici se discut─â despre cum s─â livrezi mesajul, cum s─â spui adev─ârul dureros despre trecut, ├«n timp ce ├«n Rusia situa┼úia este opus─â. Recent, a fost creat─â o comisie preziden┼úial─â pentru a preveni "├«ncerc─ârile de falsificare a istoriei ├«n detrimentul Rusiei". Aceast─â simpl─â formul─â pune ├«n pericol libertatea de expresie ┼či libertatea academic─â. ┼×i mai important, va promova un fel de memorie pe seama celorlal┼úi, ceea ce cu siguran┼ú─â este periculos pentru democra┼úie. Europa de Vest reprezint─â o alt─â dimensiune ├«n aceast─â istorie foarte complicat─â. Diferen┼úele s├«nt reale ┼či exist─â ┼či nimeni nu ar trebui s─â le subestimeze. Singura mea speran┼ú─â este c─â, dup─â ace┼čti 20 de ani ┼či ├«n ciuda tuturor problemelor cu care se confrunt─â Rusia, oamenii s-au obi┼čnuit s─â tr─âiasc─â ├«ntr-o lume deschis─â. ┼×i sper c─â gustul libert─â┼úii va r─âm├«ne ├«ntotdeauna important pentru ei. Vilnius, 10 mai 2009 interviu realizat de Mircea VASILESCU

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.