Pentru cine se face cultura

Publicat în Dilema Veche nr. 194 din 28 Oct 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În volumul Sectorul cultural din România. Infrastructură. Resurse. Consum, sînt descrise unsprezece "socio-tipuri de consum cultural la tinerii din România anului 2005". Iată cîteva, prezentate pe scurt: Nevoiaşul. O persoană nemulţumită, care cere mai mult de la lumea în care trăieşte. Vrea acces la resursele culturale, dar nu exprimă o tendinţă clară în a le utiliza, atunci cînd acestea există. Nu are preferinţe muzicale speciale, respectă tendinţele majoritare în gusturi. Deschis către noile tehnologii, le-ar folosi dacă le-ar avea. Studii medii şi peste, venituri medii, locuieşte în oraşe mici şi comune. "Tradiţionalistul". În principal, cititor de cărţi (literatură, filozofie). Are profesii "liberale" sau lucrează în educaţie, vine din familii cu părinţi educaţi. Promovează valorile tradiţionale. Are hobby-uri, unele dintre ele artistice. Consumator TV. Venituri mari. "Utilitaristul". Pentru el, cultura este un mijloc de a urca pe scara socială sau pentru accesul la alte resurse. Cumpără cărţi pentru utilitatea strictă pe care o au, se uită la filme pentru un motiv precis, ascultă muzică pentru relaxare. Studii superioare, venit mediu sau ridicat, mai degrabă celibatar. Călătoreşte în străinătate. Sociabilul. Participă la evenimente culturale pentru componenta lor socială. Mai degrabă merge la teatru decît să citească. Merge la club, dar şi la biserică. Este informat şi selectiv în consumurile culturale. Studii superioare, venit mediu spre ridicat, mai degrabă celibatar. Locuieşte în oraşele mari. Pasivul. Fără preferinţe specifice, acceptă mai degrabă opinia multora decît a unuia singur. Se uită mult la TV (talk-show-uri şi divertisment). Are acasă cablu TV, video, dar puţine cărţi. Venit şi nivel de educaţie scăzute. Ascultă manele şi muzică uşoară românească. Are timp liber pe care îl foloseşte mai ales pentru odihnă. Poliglotul. Este (sau vrea să fie) "boem". Autodidact, disciplinat, atent la exprimare, orientat spre autoperfecţionare. Citeşte mult, călătoreşte, frecventează biblioteci, se uită puţin la TV. Este religios, dar nu frecventează biserica. Foloseşte Internetul des, merge la operă. Venit şi nivel de educaţie ridicate. Jucăuşul. Elev sau student, fără gusturi cristalizate, se joacă mult pe computer, merge des la film, la discotecă sau club. Acceptă repede noile tehnologii. Locuieşte în oraşele mari. Devoratorul. Consumă numai ce-i place (produse "de elită"). Are criterii de selecţie şi preferinţe educate şi comportament de snob. Are multe cărţi, merge la operă şi la concerte simfonice, dar se uită şi la televizor, ascultă şi muzică populară. Ştie limbi străine. Este religios. Venit şi nivel de educaţie ridicate, vîrsta - peste 30 de ani. Colecţionarul. Un "devorator" mai puţin integrat în reţelele sociale. Nu e neapărat bogat, dar investeşte în achiziţii culturale. Mai degrabă cumpără decît să împrumute. Are nevoie de decoraţiuni, antichităţi, picturi. Este religios. Venit şi nivel de educaţie ridicate. Leneşul. Un "pasiv" căruia îi lipseşte interesul pentru orice fel de eveniment cultural. Tînăr (sub 26 de ani), cu venit şi educaţie medii. Locuieşte şi în mediul rural, şi în oraşele mari. Nu cumpără şi nu împrumută cărţi, nu merge la nici un fel de spectacol. Mai degrabă ar merge la pescuit sau ar dormi, decît să citească sau să asculte muzică. Activistul. Activ social, centrat pe "binele comun", crede cu tărie în valorile sale. Membru în cluburi, asociaţii etc. Crede în valorile tradiţionale, este o persoană religioasă, merge des la muzee, îi plac clasicii, dar acceptă schimbarea mai repede decît alte tipuri. Nivel de educaţie ridicat, provine din familii cu studii superioare. Acest tip este întîlnit mai degrabă în rîndul femeilor. Sursa: Sectorul cultural din România. Infrastructură. Resurse. Consum, Editura Polirom, 2007, pp. 180-182.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Ielele și Sânzienele – zânele verii confundate de secole, dar opuse în magie Colaj dms jpg
Ielele și Sânzienele: legende, superstiții și mistere de Rusalii și Sfântul Ioan care încă îi înspăimântă pe români
Rusalii și Sânziene: diferențe și asemănări între iele și sânziene. Descoperă mituri, tradiții și ritualuri românești despre zânele verii, misterul Rusaliilor și sărbătoarea Sânzienelor.
Spectacol astral impresionant pe cerul nopții în luna iunie 2025 Colaj Facebook jpg
Iunie 2025: cerul se aprinde. Luna Căpșunilor, stele căzătoare, solstițiu și sunete din spațiu. Spectacol cosmic fără precedent
Iunie 2025 aduce ploi de meteori, Luna Căpșunilor și Calea Lactee – un spectacol cosmic ce nu trebuie ratat! Ridică privirea și visează sub cerul înstelat.
AUSTRIA ROMANIA, PRELIMINRIILE C M (7 06 2025) (1) jpg
Reacția lui Lucescu, după înfrângerea cu Austria: „Atât au putut, atât au dat”
Selecționerul a fost echilibrat în declarații, după meciul pierdut.
Fabrica automobile masini Volkswagen linie productie asamblare Shanghai China FOTO Shutrterstock
Industria auto, din nou pusă la încercare. Volkswagen continuă concedierea zecilor de mii de angajați
Producătorii de mașini din SUA și UE sunt din nou puși la încercare, după ce anul trecut au depășit cu greu diferite crize care au dus inclusiv la reducerea sau chiar oprirea temporară a producției.
Cinematograf în aer liber drive-in în parcarea municipală Sidi Bou Said din Tunis FOTO EPA-EFE / Mohamed Messara
Radiografia industriei cinematografice din România. Cât de des mai merg românii la film
Românii au cheltuit anul trecut 59 milioane de euro în cinematografe, o sumă cu 5% mai mică decât cea din 2023, în condițiile în care prețul biletelor a crescut cu 10% în 2024, iar numărul spectatorilor a fost cu 14% mai mic comparativ cu anul anterior.
Regele Carol al II-lea / FOTO Profimedia
8 iunie: Ziua în care Prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen devine rege al României, sub numele de Carol al II-lea
La data de 8 iunie 1930, Parlamentul l-a proclamat pe prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ca rege al României, sub numele de Carol al II-lea. La aceiași dată, în 1810, s-a născut compozitorul german Robert Schumann.
AUSTRIA ROMANIA, PRELIMINRIILE C M (7 06 2025) jpg
Campionatul Mondial, un vis tot mai îndepărtat. România, învinsă de Austria
Naționala lui Mircea Lucescu a pierdut categoric meciul de la Viena.
horatiu moldovan austria fb jpg
România nu are față de Mondial. Austria s-a distrat cu tricolorii lui Mircea Lucescu
Naționala, la 6 puncte în spatele liderului grupei, Bosnia și Herțegovina.
Donald Trump FOTO Profimedia
Istoric, despre retragerea bazelor SUA din România: „americanii și ceilalți soldați din NATO nu au venit de dragul nostru”
Istoricul Tasin Gemil încearcă să răspundă la întrebarea care-i frământă pe foarte mulți români, „își va retrage SUA militarii din România?”, bazându-se pe istoria bazelor militare străine stabilite pe teritoriul românesc, de la romani și până la NATO.