Pe unde scurte

● La 15 martie 1949, s-a înfiinţat la New York Comitetul Naţional pentru o Europă Liberă, iar postul Radio Free Europe (Radio "Europa liberă") a fost "vocea" acestei organizaţii. Organizaţia a fost ajutată financiar de Congresul Statelor Unite, iar pînă în 1971 banii au fost trimişi la RFE prin intermediul CIA. ● Sediul principal al Radio "Europa liberă" a fost stabilit la München, iar postul şi-a transmis prima emisiune pe data de 4 iulie 1950, către Cehoslovacia. ● În timpul războiului rece, autorităţile din Uniunea Sovietică şi din celelalte state membre ale Blocului Comunist au încercat în mod regulat să stopeze activitatea jurnaliştilor şi să bruieze emisiunile posturilor. Abia în anul 1988, Mihail Gorbaciov a permis în mod oficial o relaţie liberă între public şi jurnaliştii din München. ● Pe la jumătatea anilor ’60, în România încetează bruiajul emisiunilor în limba română ale posturilor străine de radio. Astfel, "undele scurte" deveneau accesibile pentru populaţia României, chiar dacă nu asigurau cel mai bun confort de audiţie. Emisiunile în limba română ale posturilor străine de radio puteau fi ascultate de către oricine şi în orice loc din ţară. ● În urma căderii regimurilor comuniste în Europa de Est şi în Uniunea Sovietică, bugetul pentru Radio Free Europe a fost redus în mod considerabil. Centrala postului de radio a fost mutată la Praga în 1995, iar operaţiile europene au fost mult reduse, cu excepţia celor de la departamentul slavic de sud. În schimb, din 1998, sub egida Radio Liberty s-au creat departamente noi, în limba arabă, pentru Iran şi pentru Irak. ● Departamentul românesc era compus din 40 de redactori, crainici, tehnicieni şi un contabil. Pe lîngă programele politice cum ar fi Actualitatea românească erau difuzate şi programe de ştiri externe, emisiuni religioase, culturale, ştiinţifice, sportive, de istorie şi, mai rar, cronici muzicale, artistice sau chiar filatelice. De un mare succes s-au bucurat emisiunile Actualitatea culturală românească şi Teze şi antiteze la Paris, realizate de Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca.