Pe repede înainte

Ileana CECANU
Publicat în Dilema Veche nr. 620 din 7-13 ianuarie 2016
Pe repede înainte jpeg

E ra începutul lui decembrie și sufeream cumplit de singurătate și plictiseală. Mi-am adus aminte că o amică îmi povestise că a fost la speed dating. Pînă atunci văzusem astfel de întîlniri eșuate doar în filmele americane. Am intrat pe site-ul unei agenții, am completat un profil și m-am înscris la categoria mea de vîrstă: 35-40 de ani, pentru data de 28 decembrie 2014. M-am tot gîndit dacă să merg sau nu. Îmi spuneam că, dacă intru în încăperea aia, va scrie pe mine, mare: „Sînt singură, vreau un bărbat!“

Pe 28, pe la ora 14,30, am început să‑mi aleg hainele. La ora 15,30 eram gata și mulțumită de rezultat: talia era marcată, ochii mari, fusta îmi stătea bine și cizmele cu toc mă făceau să par mai lungă și mai slabă. La ora 16 îmi ștergeam machiajul, îmi schimbam fusta cu blugii largi, cizmele cu o pereche de Converși, îmi aruncam pe mine un tricou alb larg și o geacă cu glugă. 

A m ajuns acolo mai devreme. M-a întîmpinat o doamnă amabilă, cu un pulover roz cu inimioare mici, roșii. Am fost așezată la masa 6, o masă înaltă, cu două scaune. Am realizat că erau aproape numai femei (aranjate toate); doar doi tipi la bar, care făceau glume și rîdeau. Aveam în față un formular, pixuri și o etichetă pe care ne scriam numele. Urma să mă întîlnesc cu opt bărbați, șapte minute pentru fiecare. 

„Cînd timpul expiră, veți auzi un clopoțel, după care la masă va veni altcineva.“ 

Îmi tremurau picioarele. Nu știam ce trebuie să fac, ce să întreb. Mă uitam cu disperare pe geam și, din cînd în cînd, la ușa pe care intrau bărbații. La ora 5 și un sfert am început. Unul dintre bărbați a întîrziat.

Întîrziatul a fost primul venit la masa mea. Era agitat, transpirat, se învinovățea că venise tîrziu, avea emoții mult mai mari decît mine. I-am spus că are șapte minute în care să respire și să se relaxeze. Putea să sacrifice aceste șapte minute ca să nu rateze următoarele întîlniri. „Cu ce te ocupi?“, m-a întrebat. A mai transpirat cîteva minute la masa mea și am aflat că era al șaselea speed dating pentru el, că voia familie, copii și că nu se lasă pînă nu reușește.

Al doilea bărbat avea o cămașă roz. Își făcuse o casă în Prelungirea Ghencea. Cînd s-a ridicat știam totul despre cum era compartimentată și ce jaluzele își pusese la geamuri.

Celui de-al treilea bărbat nu-i plăceau orașele de provincie, dar nici Bucureștiul. Era inginer și își manifesta emoția prin agresivitate. L-am întrebat dacă e supărat. Mi-a spus: „Așa sînt eu și m-am săturat de persoanele astea care vin la speed dating și nu știu ce vor“. 

Al patrulea bărbat întreba mereu: „Dar tu?“ „Eu lucrez la un depozit, dar tu? Mie îmi place să gătesc, dar ție? Eu dau la pește, tu?“ Cînd a ajuns la pește am început o discuție de patru minute despre pescuitul staționar versus pescuitul la răpitor, despre momeala cu aromă de rîmă sau scoică versus lingurițe. A sunat din nou clopoțelul.

Al cincilea bărbat avea o chelie strălucitoare și era ușor asudat. I-am oferit un șervețel. M-a întrebat care e ultimul concert la care am fost. 

Înainte de al șaselea bărbat, mi-a căzut geanta și s-a răsturnat pe jos tot conținutul: șervețele, doi euro, un ruj, cheile, stick-uri, încărcătorul, o pereche de mănuși, un elastic de prins părul… Cînd a ajuns lîngă masă, eram în genunchi, la picioarele lui. Avea un costum bej deschis. M-am ridicat, m-am așezat cu greu pe scaunul înalt, i-am întins mîna ca să facem cunoștință și l-am privit. Se uita cu un ochi în stînga și cu celălalt în dreapta. 

U rmătorul bărbat era profesor de matematică. Avea metode neconvenționale de predare și cînta la chitară. Am vorbit despre Cauchy Bunyakovsky Schwarz și despre elevii din ziua de azi. A fost o plăcere. Așa că i-am dat cinci puncte, pentru că mi-a amintit de liceu.

Ultimul bărbat era extrem de plictisit. Pesemne nu întîlnise nimic interesant și nici la mine nu vedea vreun potențial. I-am propus să așteptăm să treacă cele șapte minute, fără să facem conversație. M-a rugat să-i recomand ceva la care să se  uite în seara aia la TV. Am mai tăcut încă trei minute și a sunat clopoțelul. Mi-am completat fișa, am predat-o și am plecat.

Ileana Cecanu este fondatoarea Freealize, care promovează și distribuie filme.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Ion Tiriac jpg
margherita jpeg
Ce s-a ales de Margherita de la Clejani. Ce face și cum arată, după ce s-a retras din showbiz
În urmă cu câțiva ani, problemele se țineau scai de ea. A ținut prima pagină pagină a ziarelor după ce a fost implicată în diverse scandaluri, precum cel în care a fost prinsă sub influența substanțelor interzise la volan și a produs un accident. După incident, Margherita de la Clejani a dispărut di
image png
Ritualul banal care te va ajuta să pui mâna pe jobul visurilor tale. Viața ta profesională o să meargă în direcția mult dorită
Dacă visezi să-ți găsești jobul ideal în 2025, natura îți poate oferi un ajutor neașteptat! Combinând frunzele de dafin și scorțișoara într-un ritual simplu, dar puternic, poți atrage prosperitatea și succesul în viața ta profesională.
masini politie facebook jpg
Scene de film în Capitală: Un bărbat a furat o mașină, a făcut accident și a vandalizat un magazin
Un bărbat din București a furat o mașină dintr-o benzinărie, cu care a gonit pe străzile Capitalei și a făcut accident.
australian open jpg
Steag Romania FOTO Shutterstock jpg
Dilema dureroasă a unei mame românce stabilită dincolo de hotare. „Mă rog la Dumnezeu să mă ajute cu această decizie”
Nenumărați români se mută dincolo de hotare, în căutarea unei vieți mai bune. Însă, la un moment dat, mulți dintre aceștia doresc să se întoarcă în țară, iar în această situație se află și o româncă care și-a spus povestea într-o postare pe TikTok.
cub gabriela prisacariu png
Gabriela Prisăcariu, dezvăluiri despre căsnicia cu Dani Oțil. Cum se înțeleg cei doi: „Nu este genul de bărbat care să...”
Gabriela Prisăcariu și Dani Oțil formează unul dintre cele mai apreciate cupluri din România. Căsătoriți din 2021, cei doi sunt mândri părinți al unui băiețel, pe nume Tiago. Recent, soția prezentatorul de la „Neatza cu Răzvan și Dani” a dezvăluit detalii inedite din căsnicia ei cu vedeta.
razvan lucescu x jpg
Se prăbușește castelul ridicat de Răzvan Lucescu la Salonic. PAOK a picat pe 4 în campionat
Răzvan Lucescu, 55 de ani, are parte de zile zbuciumate în Grecia.
dulciuri cofetarie   foto pixabay jpg
Afacerea de succes deschisă de două românce stabilite în Germania. Au dus gusturile tradiționale dincolo de hotare
Două românce stabilite în Germania au reușit să dea lovitura, cu ajutorul unei idei de afaceri care se bucură de un succes enorm în rândul localnicilor. Cele două, mamă și fiică, sunt pasionate de deserturile tradiționale românești și au decis să își deschidă propria lor cofetărie.