ÔÇ×Pe plan infraexisten┼úial... ┼čtie ÔÇÖmneaeiÔÇť

Publicat în Dilema Veche nr. 620 din 7-13 ianuarie 2016
ÔÇ×Pe plan infraexisten┼úial    ┼čtie ÔÇÖmneaeiÔÇť jpeg

Ancheta de fa╚Ť─â a plecat de la ├«ntrebarea: care e cea mai important─â ├«nt├«lnire din via╚Ťa dumneavoastr─â? Numai c─â, a╚Öa cum se ├«nt├«mpl─â mai ├«ntotdeauna, lucrurile simple se dovedesc, de fapt, ceva mai complicate. Ca s─â ├«n╚Ťelege╚Ťi de ce, citi╚Ťi r─âspunsurile invita╚Ťilor mei. 

 Iulian T─éNASE, scriitor

A╚Ö putea spune c─â cea mai important─â ├«nt├«lnire din via╚Ťa mea a fost fie cu Lygia ╚Öi Gellu Naum, care m-au impre┬şsionat profund ╚Öi ╚Öi-au pus amprenta asupra mea, fie ├«nt├«lnirea cu Dan Stanciu, cu care am scris ╚Öi am ╚Öi publicat ni╚Öte c─âr╚Ťi ├«mpreun─â, fie ├«nt├«lnirea cu Ernest Wichner, c─âruia ├«i datorez at├«t de mult, fie ├«n┬şt├«l┬şni┬şrea cu Oana M., care, c├«nd aveam dou─âzeci ╚Öi cinci de ani, m-a schimbat din temelii, fie ├«nt├«lnirea cu radioul, care mi-a oferit unele dintre cele mai intense experien╚Ťe, ├«ns─â am s─â spun c─â cea mai important─â ├«nt├«lnire din via╚Ťa mea r─âm├«ne, totu╚Öi, ├«nt├«lnirea cu propriii mei copii. Apari╚Ťia pe lume a Adorei ╚Öi a lui Sacha a produs ├«n mine transform─âri profunde, pe plan emo╚Ťional, sentimental, mental. Nimic nu se compar─â, ca intensitate ╚Öi ad├«ncime, cu aceast─â experien╚Ť─â. Am multe de ├«nv─â╚Ťat de la copiii mei, ╚Öi ce noroc pe capul meu c─â s├«nt un tat─â ascult─âtor!

 Nicoleta LEFTER, actri╚Ť─â

Cea mai important─â ├«nt├«lnire din via╚Ťa mea este ├«nt├«lnirea cu Alexandru Dabija. Un om ╚Öi un regizor fascinant, de care este aproape imposibil s─â nu te ├«ndr─âgoste╚Öti. Are toate datele unui om bun, sticlu╚Ťa aceea de esen╚Ť─â a ceea ce ├«nseamn─â om bun. Un umor des─âv├«r╚Öit la scen─â, care te face s─â te pr─âbu╚Öe╚Öti pe jos de r├«s, ╚Öi cu mari accente de cinism, exact a╚Öa cum e via╚Ťa. Are capacitatea fantastic─â de a ├«n╚Ťelege sl─âbiciunile oamenilor ╚Öi de a ├«i face pe actori s─â adore s─â lucreze cu el.

Gianina C─éRBUNARIU, regizor

Teatrul Foarte Mic s-a ├«nchis de cur├«nd pentru renovare, iar proiectele acestui spa╚Ťiu sunt acum ├«n aer. Acum zece ani, c├«nd am terminat ╚Öcoala, sala de la Foarte Mic nu oferea cele mai bune condi╚Ťii tehnice din lume, ├«ns─â s-au produs spectacole f─âcute de tineri creatori ╚Öi s-a reu╚Öit fidelizarea unui public destul de numeros. Minunea a durat cinci ani, dup─â care lucrurile s-au dus ├«ntr-o alt─â direc╚Ťie. De un an de zile, Foarte Micul a revenit la strategia de promovare a tinerilor creatori. ├Äntr-un sistem teatral ├«n care nu exist─â strategii culturale pe termen lung, anumi╚Ťi oameni reu╚Öesc uneori s─â fac─â o diferen╚Ť─â. Unul dintre ace╚Öti oameni este Mihai Dinvale, pentru c─â a ├«n╚Ťeles c─â a pune la dispozi╚Ťie un spa╚Ťiu care s─â func╚Ťioneze ca un laborator de crea╚Ťie este un gest normal al unei institu╚Ťii de stat. ├Äns─â ├«n lipsa unor politici culturale coerente, aceste ÔÇ×├«nt├«lniriÔÇť risc─â s─â r─âm├«n─â doar ni╚Öte excep╚Ťii ├«ntr-un climat cultural absolut descurajant.

 T. O. BOBE, scriitor

Nu-i deloc simplu s─â stabile╚Öti care dintre ├«nt├«lnirile pe care ╚Ťi le ofer─â via╚Ťa e cea mai important─â, pentru c─â fiecare clip─â e o alegere, o bifurca╚Ťie, ╚Öi fiecare ├«nt├«lnire ├«╚Ťi hot─âr─â╚Öte ├«ntr-un fel sau altul forma destinului. Cred, totu╚Öi, c─â pentru mine cea mai important─â a fost ├«nt├«lnirea cu Eugen Lumezianu, care mi-a fost profesor ├«n primii doi ani de liceu. Pentru c─â a fost primul scriitor pe care l-am cunoscut, pentru c─â datorit─â lui am ├«nv─â╚Ťat s─â citesc altfel ╚Öi s─â citesc altfel de c─âr╚Ťi, pentru c─â datorit─â lui m-am ├«ndr─âgostit de sala de lectur─â num─ârul 9 a bibliotecii jude╚Ťene din Constan╚Ťa, pentru c─â datorit─â schimb─ârii sugerate de el la un moment dat am ajuns s─â fac Literele, s─â-i ├«nt├«lnesc pe Cristian Popescu, pe Mircea C─ârt─ârescu, s─â-mi ├«nt├«lnesc prietenii de la cenaclurile Central ╚Öi Litere, pentru c─â astfel am ajuns s─â-mi cunosc iubitele de mai t├«rziu, s─â am joburile mai t├«rziu, bursele de mai t├«rziu, s─â scriu c─âr╚Ťile pe care le-am scris ╚Öi, poate ├«n primul r├«nd, pentru c─â a avut ├«ncredere ├«n mine chiar ╚Öi atunci c├«nd eu nu mai aveam.

 Mircea STRU╚ÜEANU, fotograf 

Cam pe la 14 ani am avut prima ├«n┬şt├«lnire cu st├«nca. Era o st├«nc─â mare, alb─â ╚Öi dreapt─â, la munte, ├«ntr-o zon─â pe unde m─â plimbasem de multe ori. N-am s─â uit niciodata golul pe care l-am sim╚Ťit ├«n stomac c├«nd am f─âcut rapel din v├«rful ei. A fost u╚Öor s─â o cobor, dar, ca s─â o urc, miÔÇĹau mai trebuit al╚Ťi 14 ani din via╚Ť─â. ├Än tot timpul ─âsta m-am antrenat s─â devin un adev─ârat c─â╚Ť─âr─âtor. Nu cred c─â am s─â m─â las niciodat─â.

 Sorin GHERGU╚Ü, scriitor

Literar-artistic, ca s─â spun a╚Öa, ├«nt├«lnirile cele mai importante au fost, cred, cele de la Cenaclul Litere, pe Edgar Quinet, prin 1993-ÔÇÖ95, cu Mircea C─ârt─ârescu, T.O. Bobe, R─âzvan R─âdulescu (pe care ├«l ╚Ötiam deja din liceu), Svetlana C├órstean, Simona Sora, Cezar Paul-B─âdescu, Mihai Ignat, Mihai Grecea, Ioana Nicolaie, Mihai PavelescuÔÇŽ De c├«te ori enum─âr nume a╚Öa, am senza╚Ťia c─â omit cel pu╚Ťin unul important. Dac─â m-a╚Ö fi ├«nvrednicit s─â fac o carier─â academic─â, a╚Ö fi povestit aici despre ├«nt├«lnirile cu profesorii Emil Ionescu, Alexandra Cornilescu ╚Öi Rodica Zafiu. Existen╚Ťial, cea mai important─â ├«nt├«lnire pentru mine a fost, probabil, cea dintre p─ârin╚Ťii mei. Pe plan, so to say, infraexisten╚ŤialÔÇŽ ╚Ötie ÔÇÖmneai.

 Dia RADU, jurnalist─â

├Änt├«lnirile care au contat au fost cu oameni ├«n care am presim╚Ťit c─âut─âri similare. ├Ämi plac c─âut─âtorii, pentru c─â ╚Öi mie ├«mi place s─â caut. ├Ämi place s─â scormonesc oamenii. ├Ämi place s─â-i simt, s─â-i ├«n╚Ťeleg, s─â g─âsesc fisura luminoas─â prin care s─â m─â strecor cu r─âbdare p├«n─â la firea lor, cea adev─ârat─â. ├Ämi place s─â-i cunosc pe ceilal╚Ťi, ca s─â cunosc lumea. 

Venite din senin, c├«nd m─â a╚Öteptam mai pu╚Ťin, ├«nt├«lnirile acestea au adus cu ele r─âspunsuri ╚Öi foarte mult─â lumin─â. De la o vreme ├«ns─â, am ├«nceput s─â le mai ╚Öi provoc. Deghizat─â sub mantia de jurnalist, am intervievat oameni, le-am pus ├«ntreb─âri pe care altfel niciodat─â n-a╚Ö fi ├«ndr─âznit s─â le rostesc. 

Am intuit devreme c─â ├«n spatele ├«ntreb─ârilor pe care le pui pentru o revist─â se pot ascunde propriile tale ├«ntreb─âri. Dar nu despre ├«ntreb─âri e vorba ├«ntr-o ├«nt├«lnire, cum nu despre r─âspunsuri e vorba ├«ntr-un interviu. O ├«nt├«lnire fericit─â e acea ├«nt├«lnire ├«n care ceva nou ╚Öi neasemuit se na╚Öte chiar atunci ├«ntre dou─â min╚Ťi ╚Öi dou─â sim╚Ťiri. ├Änt├«lnirile adev─ârate s├«nt creatoare, s├«nt d─ât─âtoare de energie, te fac s─â fii mai mult dec├ót e╚Öti. Undeva, pe ÔÇ×fa╚Ťa cealalt─â a luniiÔÇť, las─â o urm─â pentru totdeauna. 

├Änt├«lnindu-i pe ceilal╚Ťi n-am f─âcut dec├«t s─â m─â ├«ncerc ╚Öi s─â m─â verific pe mine, s─â m─â pun ├«n fa╚Ťa oglinzii, cu toate obsesiile mele, s─â m─â ├«ntorc mai bogat─â, mai sincer─â, mai adev─ârat─â. Uneori, ├«ntreb─âm despre ceilal╚Ťi ca s─â afl─âm despre noi. Mi-e greu s─â dau nume ╚Öi pentru c─â adev─ârul e tocmai ─âsta. Dintre toate ├«nt├«lnirile care m-au f─âcut cine s├«nt, cea mai important─â ├«nt├«lnire a fost ├«nt├«lnirea cu mine.

anchet─â realizat─â de Ana Maria SANDU

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.