ÔÇ×Pe plan infraexisten┼úial... ┼čtie ÔÇÖmneaeiÔÇť

Publicat în Dilema Veche nr. 620 din 7-13 ianuarie 2016
ÔÇ×Pe plan infraexisten┼úial    ┼čtie ÔÇÖmneaeiÔÇť jpeg

Ancheta de fa╚Ť─â a plecat de la ├«ntrebarea: care e cea mai important─â ├«nt├«lnire din via╚Ťa dumneavoastr─â? Numai c─â, a╚Öa cum se ├«nt├«mpl─â mai ├«ntotdeauna, lucrurile simple se dovedesc, de fapt, ceva mai complicate. Ca s─â ├«n╚Ťelege╚Ťi de ce, citi╚Ťi r─âspunsurile invita╚Ťilor mei. 

 Iulian T─éNASE, scriitor

A╚Ö putea spune c─â cea mai important─â ├«nt├«lnire din via╚Ťa mea a fost fie cu Lygia ╚Öi Gellu Naum, care m-au impre┬şsionat profund ╚Öi ╚Öi-au pus amprenta asupra mea, fie ├«nt├«lnirea cu Dan Stanciu, cu care am scris ╚Öi am ╚Öi publicat ni╚Öte c─âr╚Ťi ├«mpreun─â, fie ├«nt├«lnirea cu Ernest Wichner, c─âruia ├«i datorez at├«t de mult, fie ├«n┬şt├«l┬şni┬şrea cu Oana M., care, c├«nd aveam dou─âzeci ╚Öi cinci de ani, m-a schimbat din temelii, fie ├«nt├«lnirea cu radioul, care mi-a oferit unele dintre cele mai intense experien╚Ťe, ├«ns─â am s─â spun c─â cea mai important─â ├«nt├«lnire din via╚Ťa mea r─âm├«ne, totu╚Öi, ├«nt├«lnirea cu propriii mei copii. Apari╚Ťia pe lume a Adorei ╚Öi a lui Sacha a produs ├«n mine transform─âri profunde, pe plan emo╚Ťional, sentimental, mental. Nimic nu se compar─â, ca intensitate ╚Öi ad├«ncime, cu aceast─â experien╚Ť─â. Am multe de ├«nv─â╚Ťat de la copiii mei, ╚Öi ce noroc pe capul meu c─â s├«nt un tat─â ascult─âtor!

 Nicoleta LEFTER, actri╚Ť─â

Cea mai important─â ├«nt├«lnire din via╚Ťa mea este ├«nt├«lnirea cu Alexandru Dabija. Un om ╚Öi un regizor fascinant, de care este aproape imposibil s─â nu te ├«ndr─âgoste╚Öti. Are toate datele unui om bun, sticlu╚Ťa aceea de esen╚Ť─â a ceea ce ├«nseamn─â om bun. Un umor des─âv├«r╚Öit la scen─â, care te face s─â te pr─âbu╚Öe╚Öti pe jos de r├«s, ╚Öi cu mari accente de cinism, exact a╚Öa cum e via╚Ťa. Are capacitatea fantastic─â de a ├«n╚Ťelege sl─âbiciunile oamenilor ╚Öi de a ├«i face pe actori s─â adore s─â lucreze cu el.

Gianina C─éRBUNARIU, regizor

Teatrul Foarte Mic s-a ├«nchis de cur├«nd pentru renovare, iar proiectele acestui spa╚Ťiu sunt acum ├«n aer. Acum zece ani, c├«nd am terminat ╚Öcoala, sala de la Foarte Mic nu oferea cele mai bune condi╚Ťii tehnice din lume, ├«ns─â s-au produs spectacole f─âcute de tineri creatori ╚Öi s-a reu╚Öit fidelizarea unui public destul de numeros. Minunea a durat cinci ani, dup─â care lucrurile s-au dus ├«ntr-o alt─â direc╚Ťie. De un an de zile, Foarte Micul a revenit la strategia de promovare a tinerilor creatori. ├Äntr-un sistem teatral ├«n care nu exist─â strategii culturale pe termen lung, anumi╚Ťi oameni reu╚Öesc uneori s─â fac─â o diferen╚Ť─â. Unul dintre ace╚Öti oameni este Mihai Dinvale, pentru c─â a ├«n╚Ťeles c─â a pune la dispozi╚Ťie un spa╚Ťiu care s─â func╚Ťioneze ca un laborator de crea╚Ťie este un gest normal al unei institu╚Ťii de stat. ├Äns─â ├«n lipsa unor politici culturale coerente, aceste ÔÇ×├«nt├«lniriÔÇť risc─â s─â r─âm├«n─â doar ni╚Öte excep╚Ťii ├«ntr-un climat cultural absolut descurajant.

 T. O. BOBE, scriitor

Nu-i deloc simplu s─â stabile╚Öti care dintre ├«nt├«lnirile pe care ╚Ťi le ofer─â via╚Ťa e cea mai important─â, pentru c─â fiecare clip─â e o alegere, o bifurca╚Ťie, ╚Öi fiecare ├«nt├«lnire ├«╚Ťi hot─âr─â╚Öte ├«ntr-un fel sau altul forma destinului. Cred, totu╚Öi, c─â pentru mine cea mai important─â a fost ├«nt├«lnirea cu Eugen Lumezianu, care mi-a fost profesor ├«n primii doi ani de liceu. Pentru c─â a fost primul scriitor pe care l-am cunoscut, pentru c─â datorit─â lui am ├«nv─â╚Ťat s─â citesc altfel ╚Öi s─â citesc altfel de c─âr╚Ťi, pentru c─â datorit─â lui m-am ├«ndr─âgostit de sala de lectur─â num─ârul 9 a bibliotecii jude╚Ťene din Constan╚Ťa, pentru c─â datorit─â schimb─ârii sugerate de el la un moment dat am ajuns s─â fac Literele, s─â-i ├«nt├«lnesc pe Cristian Popescu, pe Mircea C─ârt─ârescu, s─â-mi ├«nt├«lnesc prietenii de la cenaclurile Central ╚Öi Litere, pentru c─â astfel am ajuns s─â-mi cunosc iubitele de mai t├«rziu, s─â am joburile mai t├«rziu, bursele de mai t├«rziu, s─â scriu c─âr╚Ťile pe care le-am scris ╚Öi, poate ├«n primul r├«nd, pentru c─â a avut ├«ncredere ├«n mine chiar ╚Öi atunci c├«nd eu nu mai aveam.

 Mircea STRU╚ÜEANU, fotograf 

Cam pe la 14 ani am avut prima ├«n┬şt├«lnire cu st├«nca. Era o st├«nc─â mare, alb─â ╚Öi dreapt─â, la munte, ├«ntr-o zon─â pe unde m─â plimbasem de multe ori. N-am s─â uit niciodata golul pe care l-am sim╚Ťit ├«n stomac c├«nd am f─âcut rapel din v├«rful ei. A fost u╚Öor s─â o cobor, dar, ca s─â o urc, miÔÇĹau mai trebuit al╚Ťi 14 ani din via╚Ť─â. ├Än tot timpul ─âsta m-am antrenat s─â devin un adev─ârat c─â╚Ť─âr─âtor. Nu cred c─â am s─â m─â las niciodat─â.

 Sorin GHERGU╚Ü, scriitor

Literar-artistic, ca s─â spun a╚Öa, ├«nt├«lnirile cele mai importante au fost, cred, cele de la Cenaclul Litere, pe Edgar Quinet, prin 1993-ÔÇÖ95, cu Mircea C─ârt─ârescu, T.O. Bobe, R─âzvan R─âdulescu (pe care ├«l ╚Ötiam deja din liceu), Svetlana C├órstean, Simona Sora, Cezar Paul-B─âdescu, Mihai Ignat, Mihai Grecea, Ioana Nicolaie, Mihai PavelescuÔÇŽ De c├«te ori enum─âr nume a╚Öa, am senza╚Ťia c─â omit cel pu╚Ťin unul important. Dac─â m-a╚Ö fi ├«nvrednicit s─â fac o carier─â academic─â, a╚Ö fi povestit aici despre ├«nt├«lnirile cu profesorii Emil Ionescu, Alexandra Cornilescu ╚Öi Rodica Zafiu. Existen╚Ťial, cea mai important─â ├«nt├«lnire pentru mine a fost, probabil, cea dintre p─ârin╚Ťii mei. Pe plan, so to say, infraexisten╚ŤialÔÇŽ ╚Ötie ÔÇÖmneai.

 Dia RADU, jurnalist─â

├Änt├«lnirile care au contat au fost cu oameni ├«n care am presim╚Ťit c─âut─âri similare. ├Ämi plac c─âut─âtorii, pentru c─â ╚Öi mie ├«mi place s─â caut. ├Ämi place s─â scormonesc oamenii. ├Ämi place s─â-i simt, s─â-i ├«n╚Ťeleg, s─â g─âsesc fisura luminoas─â prin care s─â m─â strecor cu r─âbdare p├«n─â la firea lor, cea adev─ârat─â. ├Ämi place s─â-i cunosc pe ceilal╚Ťi, ca s─â cunosc lumea. 

Venite din senin, c├«nd m─â a╚Öteptam mai pu╚Ťin, ├«nt├«lnirile acestea au adus cu ele r─âspunsuri ╚Öi foarte mult─â lumin─â. De la o vreme ├«ns─â, am ├«nceput s─â le mai ╚Öi provoc. Deghizat─â sub mantia de jurnalist, am intervievat oameni, le-am pus ├«ntreb─âri pe care altfel niciodat─â n-a╚Ö fi ├«ndr─âznit s─â le rostesc. 

Am intuit devreme c─â ├«n spatele ├«ntreb─ârilor pe care le pui pentru o revist─â se pot ascunde propriile tale ├«ntreb─âri. Dar nu despre ├«ntreb─âri e vorba ├«ntr-o ├«nt├«lnire, cum nu despre r─âspunsuri e vorba ├«ntr-un interviu. O ├«nt├«lnire fericit─â e acea ├«nt├«lnire ├«n care ceva nou ╚Öi neasemuit se na╚Öte chiar atunci ├«ntre dou─â min╚Ťi ╚Öi dou─â sim╚Ťiri. ├Änt├«lnirile adev─ârate s├«nt creatoare, s├«nt d─ât─âtoare de energie, te fac s─â fii mai mult dec├ót e╚Öti. Undeva, pe ÔÇ×fa╚Ťa cealalt─â a luniiÔÇť, las─â o urm─â pentru totdeauna. 

├Änt├«lnindu-i pe ceilal╚Ťi n-am f─âcut dec├«t s─â m─â ├«ncerc ╚Öi s─â m─â verific pe mine, s─â m─â pun ├«n fa╚Ťa oglinzii, cu toate obsesiile mele, s─â m─â ├«ntorc mai bogat─â, mai sincer─â, mai adev─ârat─â. Uneori, ├«ntreb─âm despre ceilal╚Ťi ca s─â afl─âm despre noi. Mi-e greu s─â dau nume ╚Öi pentru c─â adev─ârul e tocmai ─âsta. Dintre toate ├«nt├«lnirile care m-au f─âcut cine s├«nt, cea mai important─â ├«nt├«lnire a fost ├«nt├«lnirea cu mine.

anchet─â realizat─â de Ana Maria SANDU

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.