Pe Mitic─â l-a ucis miticismul

Publicat în Dilema Veche nr. 442 din 2-8 august 2012
Pe Mitic─â l a ucis miticismul jpeg

Inutil a mai glosa paseist pe marginea domniei ur├«tului, a dizarmoniei, decerebr─ârii, decre┼čtin─ârii ┼či antivalorii ca norm─â, a cruzimii grote┼čti, a cinismului mercantil, a consumismului nes─â┼úios ┼či alienant care ne ├«nconjoar─â ┼či ne spulber─â. Cretinizare deliberat─â dinspre mediul politic ┼či mass-media, un sistem ÔÇ×educativÔÇť care parc─â face totul ├«mpotriva ideii de educa┼úie, m├«rl─ânie cople┼čitoare, ur─â general─â, agresivitate, ├«ndr─âcire ┼či ├«ndobitocire oriunde te ui┼úi.

┼×tiu c─â nu distin┼čilor cititori ÔÇ×caragialoeminescieniÔÇť (Radu Cosa┼ču dixit) ai Dilemei vechi avem a le spune atari banalit─â┼úi ├«ncerc─ânate. ├Äns─â ÔÇô dac─â ne ├«ntreb─âm de soarta caragialianului Mitic─â, ÔÇ×simpaticul parizian al OrientuluiÔÇť, ÔÇ×spiritualul copil al Capitalei, care inspir─â at├«ta admira┼úie ┼či invidie provincialilorÔÇť, calamburgiul, omul poantelor ┼či farselor ghidu┼č picante, cel ÔÇ×foarte c─âutat ┼či pl─âcut ├«n societateÔÇť ┼č.a.m.d. ÔÇô apoi trebuie s─â c─âdem de acord c─â el tot moare din 1900 ├«ncoace, bolnav de noi ├«n┼čine.

├Än epoca ÔÇ×bunului-sim┼ú ca paradoxÔÇť, p├«n─â ┼či ironia nevinovat─â, spiritul mocqueur, instinctul ludic se deformeaz─â, se usuc─â ┼či cad. Cad fatal ┼či hidos ├«n caricatur─â grobian─â, mitoc─ânie otr─âvitoare, damf de tractir, mahalagism sufletesc. Vechiul nostru haz de necaz, versatilismul inocent, hedonismul mucalit, tranzac┼úional, acomodant ┼či fals resemnat (din ra┼úiuni tactico-diplomatice), chiar ┼či mult incriminata b─â┼čc─âlie, arma noastr─â cu dou─â t─âi┼čuri, luatul ├«n r─âsp─âr a tot ce exist─â prea ap─âsat ÔÇô toate aceste condimente, c├«nd pl─âcut picante, c├«nd sufocante, au cobor├«t ├«n pivni┼ú─â, involu├«nd fetid c─âtre mirosul saprofit ┼či mocirla sulfuroas─â. Ubi sunt ghidu┼čia par┼čiv─â, pehliv─ânia levantin─â, duhul suprarealist al lui P─âcal─â, temeiurile etice ale snoavei, acea r├«nduial─â str─âveche ce ┼čtia s─â conserve ierarhia ┼či nuan┼úele, separ├«nd z├«mbetul de hohot, sur├«sul ┼čugub─â┼ú de ┼čarja acid─â, rictusul amar aluziv de tachinarea ├«ng─âduitoare, adic─â ├«ns─â┼či tradi┼úia caragialianului Mitic─â? Toate s-au tocit, au ruginit, s-au spulberat ├«n ┼úiganizarea general─â.

A┼ča st├«nd lucrurile, cum s─â nu faci o reveren┼ú─â ├«n fa┼úa duhului cu care Nicolae Steinhardt, p─ârintele de la Rohia, a citit lumea Scrisorii pierdute? Cum s─â nu-l (re)cite┼čti pe Mitic─â prin acest sublim-utopic filtru cu ochiuri de Pateric ┼či cernere de Filocalie? N-o fi el adev─ârat, dar e recomandabil. Terapeutic.

Caragialianul Mitic─â a murit de mult, a┼ča cum eminescianul Hyperion a fost sufocat de eminescianism. Pe unul l-au ucis mitoc─ânia, prostia carnivor─â ┼či moartea vechii mahalale, cea ├«nlocuit─â fie de ┼čatra pustiitoare, fie de blocurile dezumanizante ale comunismului. Pe cel─âlalt (pentru care Caragiale f─âcea figur─â de ÔÇ×arhicanalieÔÇť) l-au alterat o dat─â non-a┼čtept─ârile societ─â┼úii rom├óne┼čti din vremea lui, dar a fost ireversibil strivit de soclul uria┼č al statuii sub care l-a ├«mpins fanatismul posterit─â┼úii.

├Äntre bucolism ┼či cruzime

O privire iute ├«nd─âr─ât, ├«nspre receptarea critic─â a operei caragialiene ne dezv─âluie o tensiune permanent─â ├«ntre perspectiva crud─â ┼či cea bucolic─â. ├Äntre impulsul coleric, agresivitatea, violen┼úa mai mult sau mai pu┼úin re┼úinut─â (mascat─â), de tip naturalist, de o parte, iar de cealalt─â: senin─âtatea clasic─â, bonomia r├«sului s─ân─âtos pentru care pl─âcerea nu corodeaz─â, nu dizolv─â, ci ocrote┼čte ├«ng─âduitor, ├«nt─âre┼čte edificiul moral (ridendo castigat mores: nu a┼ča am ├«nv─â┼úat la ┼čcoal─â?). Unii au exaltat ironia casant─â, r├«njetul caustic, nesa┼úiul punitiv ┼či r─âzbun─âtor, sarcasmul cr├«ncen ┼či atavica pornire distructiv─â a celui ÔÇ×f─âr─â nici un dumnezeuÔÇť. Al┼úii, dimpotriv─â, au etalat umorul h├«tru, persiflarea comprehensiv─â, epicureismul coagulant tocmai prin dizolvarea contrariilor ┼či detensionarea polarit─â┼úilor. De bun─â seam─â c─â ambele demersuri ├«┼či afl─â ├«n egal─â m─âsur─â exemplific─âri ├«n oper─â, ca ┼či justific─âri ├«n psihologia ┼či biografia scriitorului.

Cu timpul, viziunea crud─â a c├«┼čtigat. Hido┼čenia alienant─â a prezentului a func┼úionat letal pentru Mitic─â, suavul farseur a c─ârui suprem─â vulgaritate se rezuma ├«n hazos codificatul ÔÇ×Cade o doamn─â. S-a rupt gazometrulÔÇť! (├Äncerca┼úi s─â v─â imagina┼úi echivalen┼úele de azi ale expresiei cu pricina...) E de ajuns c─â revedem viziunea de bolgie dantesc─â ┼či ospiciu asasin din filmul lui Lucian Pintilie De ce trag clopotele, Mitic─â? pentru a o contrapune viziunii serafice a lui Nicu Steinhardt.

Ar fi o frumoas─â provocare editorial─â o antologie care s─â adune componentele figurii lui Mitic─â de-a lungul principalelor perioade de receptare critic─â, de la Maiorescu-Gherea-Ibr─âileanu p├«n─â la Liviu Papadima-Ioana P├órvulescu-Gelu Negrea, trec├«nd prin Iorga-Lovinescu-Zarifopol-Cioculescu, apoi Iosifescu-Elvin-M├«ndra-Cazimir-Tomu┼č-Valentin Silvestru, venind c─âtre Ion Constantinescu, Valeriu Cristea, Al. C─âlinescu, Florin Manolescu, Ion Vartic, Mircea Iorgulescu, Alexandru George, Marin Bucur. A┼ča cum exist─â un Eminescu ÔÇ×alÔÇť conservatorilor ┼či sociali┼čtilor, al legionarilor ┼či liberalilor, al deji┼čtilor ┼či ceau┼či┼čtilor, exist─â un Caragiale aplaudat de junimi┼čti ┼či radicalii lui Panu, refuzat de liberalul Miti┼ú─â Sturdza, prizat preponderent prin N─âpasta ├«n Ardeal, Basarabia ┼či Bucovina, ve┼čtejit de dreapta interbelic─â din ra┼úiuni de antifanariotism tradus ca antirom├ónism, un Caragiale filtrat apoi prin Vitner ┼či Moraru ca ÔÇ×biciuitor al racilelor burghezo-mo┼čierimiiÔÇť, pentru a campa dup─â aceea din naturalism ├«n vecin─âtatea teatrului ionesciano-beckettian ┼č.a.m.d.

├Än func┼úie de subtextul moral-politic al analizei estetice, stilistica lui Mitic─â oscileaz─â ├«ntre gluma nevinovat─â, ┼čarja flegmatic─â, poanta spumoas─â ori aluzia u┼čor sadic─â ÔÇô ┼či caricatura fiin┼úei na┼úionale (nu glumesc, dar n-am loc de exemple!). Treptat, bietul personaj cu farmec bulevardier, de fante plezirist, st├«lp al cafenelei bucure┼čtene, al jemanfi┼čismului ┼či risipitorismului sudist a devenit emblema ÔÇ×netrebniciei rom├óne┼čtiÔÇť ┼či a ÔÇ×neantului valahÔÇť. Deopotriv─â Noica ┼či Cioran ÔÇô constructivul ┼či distructivul prin excelen┼ú─â! ÔÇô circulau prin ┼čleauri n─âiste ┼či blamau miticismul, l─âut─ârismul, incon┼čtien┼úa prin care b─â┼čc─âlia, datul cu s├«k din Isarl├«k sau, cum am zice ast─âzi, mi┼čtoul, ajung, din arm─â de ap─ârare, un drog ucig─âtor. El postuleaz─â suprema┼úia relativismului, a improviza┼úiei, amatorismului, netemeiniciei, flec─ârelii cancaniere, ├«n defavoarea ethosului absolut, a seriozit─â┼úii arhitecturante ┼č.a.m.d. ├Äncet, dar sigur, odat─â deveni┼úi categorii etnopsihologice, Caragiale ┼či Eminescu ÔÇô mai precis: caragialismul ┼či eminescianismul (Mitic─â ┼či Hyperion ├«n polaritatea etalat─â de Lauren┼úiu Ulici) ÔÇô au ├«ncetat s─â-┼či mai apar┼úin─â ca fiin┼úe (┼či personaje) cu biografie aparte ┼či au devenit fe┼úele emblemei na┼úionale. Care-i capul ┼či care-i pajura? ÔÇô din aceast─â dilem─â nu putem ie┼či.

ÔÇ×Las─â-i s─â moar─â pro┼čti...ÔÇť 

Cert e faptul c─â Mitic─â a murit. (ÔÇ×Auzi putere la Poltronu! De fric─â...!ÔÇť) C├«t de str─âin sun─â caracterizarea de la 1902! ÔÇ×Mitic─â este bucure┼čteanul par excellence. ┼×i fiindc─â Bucure┼čtii s├«nt un mic Paris, ┼či Mitic─â, se-n┼úelege, este un mic parizian.ÔÇť ├Än amestecul indo-libanezo-etiopian al Bucure┼čtilor de azi, un ora┼č ca un hoit putrezind la soare cu ma┼úele-n afar─â, numai de acel savoir vivre tipic epocii lui Mitic─â n-ai cum s─â mai dai. Sigur acuma c─â, dac─â e s─â facem inventarul ororilor postmoderne din Parisul descris prin ├«nsumare de statistici apocaliptice de Jean S├ęvillia ├«n deprimanta lui carte din 2007, Corectitudinea moral─â. C─âut─âm cu disperare valori, tradus─â recent la Humanitas, ne d─âm seama c─â s├«ntem perfect sincroni ├«n mizeria moral─â cu ├«mprejurimile Barb├Ęs-ului. ┼×i c─â, a┼ča cum este o pur─â (chit c─â amar─â) iluzie c─âutarea dandysmului originar ├«n opulen┼úa v─âg─âunilor gay-opiacee din Londra actual─â, la fel de iluzorie este descoperirea lui Mitic─â ÔÇô fie ┼či a┼ča cum l-a ipostaziat ┼×tefan Iordache ├«n filmul lui Lucian Pintilie ÔÇô ├«n b─âltoaca noastr─â vadimovanghelic─â. Replica lui ┼čoptit─â ├«n final ÔÇô ÔÇ×Las─â-i s─â moar─â pro┼čtiÔÇť ÔÇô ├«mi sun─â ┼či azi cumplit ├«n minte, mai rece ca o lam─â de brici alunec├«ndu-┼úi de-a lungul g├«tului ├«ntr-o obsedant─â caligrafie a sf├«r┼čitului.

├Än definitiv, ├«n fiin┼úa lui Mitic─â nu exist─â numai zeflemeaua, one man show-ul egocentric, de-o juc─âu┼č─â, incon┼čtient─â amoralitate. Nu doar cafeneaua, ci ┼či severitatea baroului, nu doar datul mu┼čtelor din Ci┼čmigiu, ci ┼či Parlamentul cu Maiorescu, Carp, Iorga, Argetoianu ┼č.a.m.d. Nu numai ┼čirul nesf├«r┼čit al localurilor ├«necate ├«n fleici ┼či ┼čpri┼úuri, lumea lui Lache ┼či Mache ┼či a at├«tor al┼úi ÔÇ×amiciÔÇť caragialieni, ci ┼či e┼čafodajul rom├ónesc al monarhiei germane, lumea solid─â a lui Carol I, a Br─âtienilor ┼či Marghilomanilor. Mitic─â este ÔÇô doar aparent paradoxal ÔÇô blazonul unei lumi bine r├«nduite, pana┼čul unei aristocra┼úii ├«n plin─â afirmare. Caragiale este luxul unei societ─â┼úi sigure pe temeliile ei, care-┼či permite ├«n sf├«r┼čit ÔÇô cum s─â spun? ÔÇô r├«sul hohotitor ┼či eliberator al unui Aristofan dup─â tragediile eschiliene.

Or, tare mi-e team─â c─â ni s-au alterat ireversibil ┼či una, ┼či cealalt─â. ┼×i zeflemeaua atotnep─âs─âtoare, dar ┼či substan┼úa, miezul, ┼čtaiful aristocratic. Cel care abia de ne fusese c─âft─ânit de Craii mateini. Ei bine, dac─â Mitic─â s-a dus, Pirgu este aici, triumf─âtor.

ÔÇ×Bea-┼úi berea c─â se r─âce┼čte.ÔÇť 

Ap─ârut ├«n Dilema veche, 13 august 2009 

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.