PCR și atributele neantului

Cristian Tudor POPESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 803 din 11-17 iulie 2019
PCR și atributele neantului jpeg

● Ceea ce se numește astăzi televiziune în România nu mai este presă. În mare majoritate este propagandă și divertisment.

● Există un public care nu mai dorește să fie informat, dorește să fie manipulat.

● Nici un fapt, oricît de clar, petrecut la scenă deschisă și strigător la cer, nu poate scăpa tentativelor așa-numiților jurnaliști TV de „paralelizare“ cu realul pînă la întors pe dos. Dacă s-ar întîmpla ca faptul să ajungă totuși la publicul de mai sus așa cum l-a făcut viața, ar stîrni nedumerire, chiar respingere, cu scăderea audienței.

● Așa-numiții jurnaliști TV se confundă tot mai mult cu politicienii și chiar devin politicieni „cu acte-n regulă“. Dar s‑a dezvoltat printre ei o specie mai tare decît politicianul: predicator de televizor. Politicianul apare împreună cu măcar un moderator, dacă nu și cu alți invitați, care pot, eventual, să-l contrazică. Oricît de servil ar fi, moderatorul mai zice și el ceva, cînd apucă. Predicatorul însă se proțăpește brusc, pregătit pentru statuie, în cadru frontal, în ochii telespectatorilor și vorbește singur 10, 15, 20 de minute, transformîndu-și invitații în spectatori de gură căscători. Insul este propriul său profet, Hristos și Ioan Gură de Aur într-un trup.

● După victoria lui Trump, s-a lansat în media expresia post-truth era. Așa cum mi-am îngăduit să observ de la bun început, este o eroare mondială: epoca post-adevăr presupune existența anterioară a unei epoci a adevărului – o utopie paseistă de tip platonic, trecut de aur, prezent decăzut. În mass-media au conviețuit, deloc pașnic, dar dintotdeauna, adevărul și opusul său, falsul, sinceritatea și opusul ei, minciuna. Nemaipunînd la socoteală și faptul că adevărul nu e unic și nici obligatoriu real.

● Ce se întîmplă acum s-ar numi mai degrabă epoca antifact – aidoma unei specii, faptul este hăituit și exterminat prin braconaj la scară mare, folosindu-se atît TV, cît și noile media. Trump a demonstrat cum pot fi gîtuite faptele mințind, cu condiția să nu spui o singură minciună, ci sute, și să le repeți de cît mai multe ori.

● Explozia nucleară (NUCLEARĂ! – un cuvînt drag făcătorilor de fake news) a manipulării prin presă este și consecința reducerii spre zero a posibilității de ascundere a faptelor. În totalitarismele de secol XX, faptele puteau fi pur și simplu ținute sub tăcere, dat fiind că mass-media se aflau sub controlul Puterii – era mai puțină nevoie de trunchiere, răstălmăcire, minimalizare, scoatere din context ș.a.

● zilele noastre, Internetul face aproape imposibilă non-comunicarea faptelor. Greu de spus însă ce este mai nociv, un fapt băgat la beci sau unul pus în libertate, dar eviscerat, vivisecționat, vopsit, injectat cu minciună…

● O săritură calitativă față de propaganda prin presă în dictaturile comuniste și fascist-naziste este statul paralel din România actuală. Țintele în cazul comunismului erau vizibile, recognoscibile: burghezo-moșierul, gras, urît, îmbrăcat în frac, cu trabucul în gură, americanul/capitalistul străin, cărînd valize cu $, preotul, viclean și vicios, polițistul, agresor al clasei muncitoare. La fel pentru nazism: evreul, coroiat, perciunat, murdar, cu ochi de șobolan, comunistul, văzut ca un anarho-terorist înarmat cu seceră și ciocan.

Statul paralel nu se știe cum arată, nu l-a văzut nimeni. Locuitor al lui poate fi orice român despre care Puterea zice că nu e suficient de român. Poate fi orice responsabil european care nu e de acord cu îngenuncherea Justiției în România de către politic. În fine, poate fi Soros. 99% din populația țării noastre n-are habar cine a fost, cine este, cu ce se ocupă octogenarul din SUA, nu știe nici măcar că-l cheamă George. Sînt totuși unii „informați“ că, pe lîngă imperialist, Soros e evreu și ungur, adică dușman al neamului românesc. E suficient pentru a se băga în capul persoanelor cu creier relaxat (PCR) teama de Soros, Nefîrtatul care ne ia pămînturile, ne fură pensiile, ne „adoptă“ copiii pentru organe și bagă cărbuni la inflație. Niciodată în istoria manipulării din România n-a fost înzestrată o bucată de neant cu atîtea atribute.

shorpy 11324u jpg jpeg

● De ce? Cred că explicația constă în nădejdea pe care și-au pus-o Dragnea și consilierii săi israelieni în creșterea receptivității la abstract a PCR cu acces la noile tehnologii.

● Un procedeu bazat iarăși pe neant, des folosit de Dragnea & Co, a fost argumentum ex silentio. Se lansează o acuzație BOMBĂ, CUTREMUR, NUCLEARĂ, DEVASTATOARE, nu se cere nicicum de către jurnalist/moderator poziția părții incriminate, după care se spune: „Cutare tace. N-a negat nimeni informația“. Și astfel, alegația devine informație și adevărată. Și bază pentru noi „nucleare“.

● Sau validarea prezentului prin viitor. Un exemplu perfect: afirmația televizată a lui Dragnea cum că „am convingerea că săptămâna viitoare vor apărea elemente care arată că pe 10 august a fost o încercare de lovitură de stat“. Deci, acum și pururea, e lovitură de stat.

shorpy 8c05857a jpg jpeg

● Sau argumentum ad hominem. De nenumărate ori, Dragnea și-a „dovedit“ balivernele înmărmuritoare prin afirmația cu ochii țintă în obiectivul camerei: „Ascultați ce vă spun, mă știți, eu nu mă joc cu vorbele, sînt om serios“, însoțită de mișcările din cap aprobativ respectuoase ale jurnalistului-moderator.

● Două sînt concluziile pe care eu, subsemnatul, mi-am îngăduit să le trag după 26 mai. Prima, personală: refuz să mai fiu numit jurnalist. Sînt gazetar, căci cuvîntul are legătură exclusiv cu scrisul, nu poți fi gazetar de televiziune.

A doua, națională: pînă la urmă, libertatea Internetului a contribuit la con­știentizarea și imunizarea românilor față de manipularea TV, și nu la înmulțirea PCR.

Cristian Tudor Popescu este gazetar și scriitor.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Fosa septică din Alunu - Vâlcea în care a murit un elev în 2014 Foto Adevărul
Obligația pe care o au românii care dețin fosă septică. Amenzile pornesc de la 5.000 de lei
O lege nouă îi obligă pe proprietarii de fose septice să se înscrie în Registrul de Evidență a Sistemelor Individuale Adecvate pentru Colectarea și Epurarea Apelor Uzate. Termenul limită este 30 octombrie 2022.
Motoare de barcă gasite în Crișan FOTO garda de Coastă jpeg
Motoare de barcă dispărute din Franța, descoperite în Delta Dunării. Ce explicații a dat proprietarul
Patru motoare de barcă au fost descoperite de polițiștii Gărzii de Costă la un bărbat din Crișan, Tulcea. Motoarele figurau ca dispărute și erau căutate de autoritățile din Franța pentru confiscare.
Soldati rusi in regiunea Herson FOTO Profimedia
Avertismentul soldaților ruși pentru noii recruți: „Veți muri aici. Ceva rău se apropie cu toată forța”
Campania de mobilizare parțială a Rusiei se desfășoară de aproximativ o săptămână. Unii recruți au fost trimiși deja pe front fără pregătire sau cu arme din cel de-al Doilea Război Mondial.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.