Patru tablouri

C─âlin STEGEREAN
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 948 din 9 ÔÇô 15 iunie 2022
image

ÔÇ×Eu s├«nt artist nu politicianÔÇŁ ÔÇô Adolf Hitler

Multe dintre deciziile care au condus la distrugerea Germaniei ╚Öi a celei mai mari p─âr╚Ťi a Europei ├«n al doilea r─âzboi mondial au fost luate la Berghof, re╚Öedin╚Ťa lui Hitler din Alpii bavarezi, ├«ntr-un salon pe pere╚Ťii c─âruia se aflau o parte dintre tablourile ╚Öi tapiseriile colec╚Ťiei sale personale de art─â. Din fotografiile r─âmase e greu s─â tragi o concluzie asupra tematicii pieselor expuse, dar cel pu╚Ťin tapiseriile par a avea subiecte belicoase, iar unul dintre tablouri, atribuit ├«n general lui Giovanni Pannini, ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â o imagine familiar─â Germaniei la finalul r─âzboiului, cl─âdiri, dar dintr-o alt─â epoc─â, ├«n ruine. Chiar ╚Öi ├«n tabloul care aparent prezint─â o parabol─â a iubirii, Venus ╚Öi Amor, de Paris Bordone, zei╚Ťa ├«ntinde bra╚Ťul spre m─ânunchiul de s─âge╚Ťi din m├«na fiului s─âu, ├«ntr-un gest impropriu pentru acest personaj, care nu anun╚Ť─â nimic bun. Candidatul respins de dou─â ori la Academia de art─â vienez─â purta mereu cu el, chiar ╚Öi ├«n avion, un portret pictat al lui Friedrich al II-lea, personaj pe care-l idolatriza pentru calit─â╚Ťile de mare r─âzboinic ╚Öi lider al unei Prusii care a devenit sub conducerea sa o putere european─â. Acestei galerii de lucr─âri, care par a face leg─âtura ├«ntre aspira╚Ťiile personajului cu veleit─â╚Ťi de artist ╚Öi viziunea sa politico-militar─â finalizat─â ├«ntr-o apoteoz─â a distrugerii, i se poate ad─âuga tabloul lui Arnold B├Âcklin, Insula mor╚Ťilor, pe care Hitler l-a expus, cu valen╚Ťe premonitorii, ├«n biroul s─âu din Cancelaria Reich-ului.

Arta, care are ╚Öi alte virtu╚Ťi dec├«t cele de delectare, ne dezv─âluie, spre exemplu, parte dintre tr─âs─âturile ascunse ale autorilor artefactelor. ├Än cazul lui Hitler, acuarelele realizate ├«n tinere╚Ťe s├«nt o prob─â de tenacitate ╚Öi acribie maniacal─â, de r─âu augur pentru ceea ce a urmat, prin felul ├«n care a figurat piatr─â cu piatr─â, de ordinul sutelor, din pavajul unor pie╚Ťe germane sau frunz─â de frunz─â ├«n cazul unor peisaje. Aceast─â aptitudine nu l-a calificat ├«ns─â pentru admiterea la Academia de arte vienez─â, pentru acest ultraj personal urm├«nd s─â pl─âteasc─â prin dec─âdere ├«ntreaga capital─â austriac─â deoarece Linz-ul urma s─â devin─â una dintre capitalele culturale ale Reich-ului. Acolo era proiectat─â ├«nfiin╚Ťarea unui mare muzeu de art─â, F├╝hrermuseum, ├«n care urmau s─â fie ├«nglobate o serie e opere de art─â ob╚Ťinute prin achizi╚Ťii, dar ╚Öi prin spoliere de pe ├«ntreg cuprinsul Europei ocupate de nazi╚Öti.

The Monuments Men                                                            

├Än anul 2014 a fost lansat─â cu tot tac├«mul publicitar The Monuments Men o produc╚Ťie hollywoodian─â promi╚Ť─âtoare prin garnitura de staruri de pe generic ca Matt Demon, Bill Murray, Cate Blanchett ╚Öi George Clooney, care semna ╚Öi regia. Modest sub aspect artistic (doar 6,1 punctaj IMDb), filmul a avut meritul focaliz─ârii asupra unui episod din istoria real─â a celui de al doilea r─âzboi mondial legat de salvarea operelor de art─â confiscate de nazi╚Öti pentru proiectatul muzeu al f├╝hrer-ului din Linz. Clooney interpreta personajul din via╚Ťa real─â George Stout, conservator la unul dintre muzeele Universit─â╚Ťii Harvard, care al─âturi de al╚Ťi exper╚Ťi ├«n art─â a f─âcut parte din departamentul ÔÇ×Monumente, arte frumoase ╚Öi arhiveÔÇŁ al armatei americane. Ace╚Ötia, ├«ncep├«nd cu decembrie 1944, au documentat distrugerile produse de r─âzboi patrimoniului cultural european, au identificat ╚Öi localizat lucr─ârile de art─â jefuite de nazi╚Öti. Pentru finalul filmului este p─âstrat─â scena descoperirii ├«ntr-o min─â de sare din Alpii austrieci, la Altausee, a dou─â capodopere ale artei universale, panourile care compun Altarul mielului mistic din Ghent de Jan van Eyck ╚Öi Madona lui Michelangelo de la Bruges. Acestea ╚Öi un num─âr nedeterminat de capodopere ale artei au fost spoliate de pe cuprinsul Europei ╚Öi p─âstrate p├«n─â ├«n anul 1943 ├«n diferite castele din Alpii bavarezi, la m─ân─âstirea benedictin─â de pe insula Frauenchiemsee sau ├«n fosta re╚Öedin╚Ť─â imperial─â de la Salzkammergut.

Apoi, dat─â fiind evolu╚Ťia negativ─â pentru germani a r─âzboiului, la ordinul lui Hitler care superviza tot ceea ce era legat de muzeul din Linz, acestea au fost transferate ├«n diferite mine de sare, fiind amenajate condi╚Ťii de p─âstrare similare depozitelor din muzee. Doar ├«n mina de la Altausee au fost depozitate ├«n jur de 12.000 de lucr─âri de art─â. Unul dintre personajele filmului spune chiar c─â lui Hitler ├«i p─âsa mai mult de acestea dec├«t de oameni. Dar aici, finalul salv─ârii acestora a fost diferit de cel prezentat ├«n filmul lui Clooney, fiind mult mai dramatic. Cu c├«teva zile ├«nainte de ├«ncheierea r─âzboiului, pentru c─â trupele americane se apropiau, gauleiter-ul Austriei de Sus a dat ordin ca minele, ├«mpreun─â cu operele de art─â, s─â fie aruncate ├«n aer. Acest ordin nu a fost respectat ├«n totalitate, fiind dinamitate doar galeriile de acces spre depozite, ceea ce a permis recuperarea ulterioar─â intact─â a operelor de art─â. Acest lucru s-a f─âcut de c─âtre trupele americane ├«n mare grab─â deoarece zona Altausee urma s─â intre ├«n perimetrul de ocupa╚Ťie rus─â al Austriei. ├Än film, momentul ├«n care ru╚Öii, care probabil aveau informa╚Ťii despre ceea ce se aflase ├«n─âuntru, ajung la min─â ╚Öi g─âsesc steagul american acoperind intrarea este unul dintre cele mai f─âr─â har. Pentru ca povestea s─â aib─â o acolad─â memorabil─â, spre finalul filmului unul dintre ╚Öefii lui Stout ├«l ├«ntreab─â dac─â a meritat ca cineva s─â moar─â pentru salvarea unor opere de art─â.

Ho╚Ťul din Bagdad

Mai multe filme cu acest titlu au fost produse ├«ncep├«nd cu anul 1924, c├«nd Douglas Fairbanks f─âcea furori ├«n rolul ho╚Ťului ├«ntr-unul dintre primele blockbuster-uri ale filmului mut, dar referin╚Ťa la acestea nu are aici dec├«t rolul de a semnala sub acest generic al semnifica╚Ťiilor cu caracter negativ un fapt produs la ├«nceputul secolului XXI.

├Än anul 2003, odat─â cu ocuparea Bagdadului de coali╚Ťia militar─â condus─â de Statele Unite, din Muzeul Na╚Ťional local au fost furate peste 170.000 de mii piese de art─â f─âr─â ca trupele ÔÇ×eliberatoareÔÇŁ s─â intervin─â. ├Än presa interna╚Ťional─â au ap─ârut semnal─âri ale acestui jaf, ├«n termeni dintre cei mai tran╚Öan╚Ťi; spre exemplu, ├«n The New York Times s-a scris c─â de pe vremea invaziei mongole din 1285 nu a existat un jaf similar. Pre╚Öedintele Consiliului Interna╚Ťional al Monumentelor ╚Öi Siturilor declara atunci c─â Statele Unite au comis o crim─â ├«mpotriva umanit─â╚Ťii neprotej├«nd muzeul, iar Kofi Anan, secretarul general al ONU, a depl├«ns pierderile catastrofale, deoarece aici se aflau printre cele mai valoroase piese de art─â dat├«nd din primele milenii ale civiliza╚Ťiei.

Ca urmare a protestelor speciali╚Ötilor din toat─â lumea, Statele Unite au ├«nfiin╚Ťat o unitate special─â, similar─â celei despre care vorbeam mai sus, care avea misiunea anchet─ârii circumstan╚Ťelor dispari╚Ťiei lucr─ârilor de art─â ╚Öi recuperarea celor lips─â. Un articol din American Journal of Archeology (iulie 2005) de Matthew Bogdanos detaliaz─â parte din parcursul ╚Öi rezultatele anchetei. Bogdanos, colonel american, un fel de Stout al anilor 2000, a condus investiga╚Ťiile ╚Öi prezint─â rezultate care arunc─â o lumin─â nebuloas─â chiar asupra investiga╚Ťiilor ca atare. Una dintre fotografiile ce ├«nso╚Ťesc articolul ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â echipa de anchet─â ce pozeaz─â ├«n fa╚Ťa unui tanc, ├«n uniforme ╚Öi purt├«nd la vedere armamentul. Aceasta este semnificativ─â pentru climatul ├«n care ancheta s-a desf─â╚Öurat ├«n ciuda z├«mbetelor celor surprin╚Öi.

Astfel, una dintre primele concluzii a condus la concluzia c─â din num─ârul furturilor putea fi t─âiat m─âcar un zero, consemn├«ndu-se ├«n jur de 14-15.000 de furturi comise ├«n trei valuri: primii ar fi operat ho╚Ťii profesioni╚Öti, care au sustras cele c├«teva zeci dintre cele mai valoroase piese, apoi jefuitori care au furat la ├«nt├«mplare peste 3.000 de articole ╚Öi, culmea, persoane din interiorul muzeului care ar fi furat peste 11.000 de bijuterii. Peste 5.000 de piese au fost ulterior recuperate ├«n cadrul unor opera╚Ťiuni dup─â tipicul cunoscut din filmele de gen care au ├«nsemnat raiduri, perchezi╚Ťii, descinderi la adrese etc. Printre artefactele g─âsite p├«n─â octombrie 2003 se afla ╚Öi celebra masc─â Warka sau Doamna din Uruk dat├«nd din anul 3100 ├«.e.n., una dintre cele mai timpurii reprezent─âri ale unui chip uman. De╚Öi articolul pare s─â documenteze cu bun─â credin╚Ť─â eforturile echipei de a investiga circumstan╚Ťele dezastrului, recuperarea unor artefacte ╚Öi s─â dezmint─â prezum╚Ťiile nefondate, el nu reu╚Öe╚Öte s─â clarifice cum a fost posibil ca jaful ca atare s─â se produc─â totu╚Öi sub privirile pasive ale americanilor.

Epilog ├«n stil na╚Ťional

Primul muzeu de art─â din Rom├ónia a fost inaugurat la 21 mai 1910 la Bucure╚Öti, fiind construit sub forma unui templu grec ├«ntr-o zon─â care ulterior va corespunde locului de pe bulevardul Magheru ├«n care se afl─â fostul magazin Eva, vizavi de cinematograful Patria. A fost un muzeu privat, finan╚Ťat ├«n totalitate de unul dintre primii mari colec╚Ťionari de art─â din Rom├ónia, Anastase Simu.

Muzeul s─âu a fost martorul a dou─â r─âzboaie mondiale, dar a fost ocolit de ravagiile pe care acestea le-au produs ├«n proximitate, ├«n zona Palatului Regal, spre exemplu, intens bombardat─â. ├Än 1916, ├«ns─â, evolu╚Ťia ostilit─â╚Ťilor ├«n defavoarea Rom├óniei ╚Öi previzibila ocupare a Bucure╚Ötiului de trupele germane l-au f─âcut pe Simu s─â solicite autorit─â╚Ťilor evacuarea patrimoniului s─âu de art─â. Dar, dup─â cum relateaz─â K.H. Zambaccian ├«n ├Änsemn─ârile unui negustor de art─â, Simu a fost refuzat, ╚Öi chiar mai mult: ÔÇ×M-au ignorat, m-au jignit; de pretutindeni mi se r─âspundea: Nu avem vagoane pentru nimicurile acelea, ├«n timp ce dumnealor ├«╚Öi salvau tot avutul, p├«n─â ╚Öi cote╚ŤeleÔÇŁ. Acest refuz s-a dovedit ├«ns─â benefic pentru c─â astfel, r─âmase ├«n ╚Ťar─â, lucr─ârile de art─â nu au cunoscut soarta celor evacuate la Moscova din care unele nu au fost returnate nici p├«n─â azi.

Mai pu╚Ťin norocos a fost Kalinderu, alt colec╚Ťionar important de art─â rom├óneasc─â ╚Öi universal─â, al c─ârui muzeu, deschis ├«n anul 1914 nu departe de Ci╚Ömigiu, a fost distrus ├«n anul 1944, ├«n al doilea r─âzboi mondial. O bomb─â a p─âtruns prin luminator ╚Öi a atins depozitul unde se aflau peste o sut─â de lucr─âri de Theodor Pallady ╚Öi c├«teva zeci de Ion Jalea, care au fost definitiv pierdute.

Spre deosebire de muzeul Kalinderu, din care cl─âdirea central─â a fost recuperat─â ulterior, chiar dac─â ├«ntr-o form─â foarte aproximativ─â, Muzeul Simu, sc─âpat de distrugerile r─âzboiului, a fost complet demolat la ├«nceputul anilor ÔÇÖ60 pentru a face loc unor imobile construite de regimul comunist.

C─âlin Stegerean este director general al Muzeului Na╚Ťional de Art─â al Rom├óniei (MNAR) din Bucure╚Öti.

Sursa foto: YouTube

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Chantal jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.