Patru scenarii pentru Europa - şi unul pentru Marea Britanie

Vasile PUŞCAŞ
Publicat în Dilema Veche nr. 479 din 18-24 aprilie 2013
Patru scenarii pentru Europa   şi unul pentru Marea Britanie jpeg

Profesorul universitar Vasile Puşcaş, fost negociator-şef al României la aderarea la Uniunea Europeană, invitat al dezbaterii „Marea Britanie şi România: parteneri strategici în UE şi în lume“, a pus ambiţiile şi frustrările ce vin dinspre Regatul Unit în contextul dezbaterilor-cheie, fără precedent, legate de nevoia de schimbare, de reinventare a Uniunii Europene – puternic zdruncinată de criza din zona euro –, oferind patru scenarii posibile ale unei noi configuraţii. Profesorul Puşcaş a explicat şi motivele pentru care ideile eurosceptice ale ieşirii Marii Britanii din UE nu au argumente solide din punct de vedere economic, ba, mai mult, ar putea să-i lase pe englezi într-o lume închisă pe o insulă, în loc să le elibereze economia, aşa cum propovăduiesc antieuropenii.

„Viziunea Europei asupra viitorului pune accent pe diversitatea culturală şi a calităţii vieţii. Europa preţuieşte drepturile omului şi multilateralismul, construieşte alianţe interdependente, subliniază interesul comunităţii şi al relaţiilor. UE urmăreşte cu fermitate viziunea integrării complete într-o mare reţea transeuropeană. Liderii «Visului european», împreună cu sutele de eurocraţi de la Bruxelles, promovează un nou sistem politic, care favorizează negocierea în faţa ultimatumurilor şi cooperarea asupra concurenţei. Puterea UE nu creşte prin extinderea suveranităţii, ci prin extinderea cooperării.

Filozoful André Glucksmann prezintă o viziune întunecată a viitorului Europei şi găseşte situaţia actuală a Europei ca una «extrem de tulburătoare». Într-un interviu pentru Der Spiegel, el a vorbit despre eşecul intelectualilor europeni, despre disensiunile care ar putea duce la o diviziune a Uniunii sau chiar la ostilităţi, şi a explicat de ce Statele Unite ale Europei înseamnă un «obiectiv greşit».

În opinia mea, nu trebuie să vorbim despre lumină sau întuneric cînd ne referim la viitorul Europei. Mă voi concentra asupra necesităţii de reinventare a Europei şi a necesităţii de a avea o Europă mai bună, în loc de a avea «mai multă Europă».

Liderii europeni simt nevoia de «mai multă Europă» pentru a face faţă crizei monedei euro, dar nu ştiu cum să-i convingă pe cetăţenii lor, pieţele, parlamentul sau instanţele judecătoreşti să-l accepte. Aceasta este rădăcina actualei crize politice a Europei: necesitatea şi dificultatea integrării. Integrarea europeană este definită de două forţe contradictorii, dar care se consolidează reciproc şi care operează atît la nivel european, cît şi la nivel naţional: tehnocraţie şi populism. Dar cu cît UE a devenit mai tehnocrată, cu atît reacţia populistă a devenit mai puternică. Liderii europeni nu pot rezolva criza monedei euro, deoarece pot forţa numai soluţii inadecvate, prin lacunele Tratatului de la Lisabona.“ (Leonard, 2013)

Leonard (2013) a identificat patru rute/scenarii în vederea soluţionării crizei instituţionale din Europa: integrare asimetrică în jurul tratatelor existente; o zonă euro mai mică şi mai bine integrată în baza tratatelor existente; o uniune politică, printr-o schimbare de tratat; un acord în jurul unei noi avangarde printr-un tratat de tip Schengen. (...)

Un scenariu pentru Marea Britanie: ieşirea din UE nu-i va aduce o economie liberă

Aderarea la UE, aşa cum euroscepticii britanici sînt mîndri să afirme, a devenit principalul obstacol în calea prosperităţii ţării.

Philip Whyte (2013) consideră că, în opoziţie cu percepţiile populare, UE nu este o cuşcă de fier care impune uniformitate rigidă în rîndul membrilor săi. Cele mai multe dintre deficienţele ofertei Marii Britanii îşi au originea acasă şi nu provin de la Bruxelles. Dacă aderarea la UE presupune tot ceea ce euroscepticilor le place să sugereze, ar fi de aşteptat două lucruri:

1. Armonizare la nivelul UE – pieţele pentru servicii, produse şi forţă de muncă arată cam la fel în Italia şi Grecia, aşa cum se întîmplă şi în Irlanda, şi în Marea Britanie. Ceea ce UE face este să seteze standardele comune minime, necesare pentru recunoaşterea reciprocă – principiul de funcţionare al pieţei unice.

2. Cineva s-ar aştepta ca Marea Britanie să arate mai puţin „anglo-saxon“ decît, să spunem, Canada sau SUA. Conform indicilor de reglementare, pieţele de produse din Marea Britanie sînt cel mai puţin reglementate din lumea dezvoltată şi pieţele sale de muncă sînt doar marginal mai reglementate decît cele din SUA sau Canada.

Mai multe studii serioase ale deficienţelor ofertei economiei britanice identifica o combinaţie de factori: infrastructura slabă, lipsa de calificare, legi rigide de planificare, care distorsionează utilizarea terenurilor, şi un sistem complex, costisitor şi inechitabil de impozitare. Toate aceste deficienţe s-au dezvoltat acasă şi nu au venit de la Bruxelles. Observaţi asimetria: este îndoielnic faptul că ieşirea din UE ar face Marea Britanie mai atractivă pentru investitorii străini.

Ar fi Marea Britanie mai liberă şi mai deschisă în afara UE? Puţin probabil. Cererea des repetată că Marea Britanie ar putea, cum este cazul Norvegiei, să se elibereze de normele UE, dar încă să participe la piaţa unică este o interpretare eronată. Ea trădează ignoranţa în legătură cu diferenţele dintre piaţa unică şi o zonă de comerţ liberă. Şi aceasta deoarece Norvegia aplică regulile UE pentru participarea la piaţa unică. Diferenţa dintre Marea Britanie şi Norvegia este că una influenţează proiectarea normelor (Marea Britanie), în timp ce cealaltă nu.

Pe scurt, încercările euroscepticilor de a prezenta Marea Britanie ca pe o ţară ale cărei ambiţii de globalizare sînt oprite de instinctele birocratice şi protecţioniste ale Europei continentale sînt profund înşelătoare. Părăsirea Uniunii Europene nu ar fi o eliberare economică, dar ar putea lăsa Regatul Unit mai închis lumii din afară, şi nu invers (Whyte, 2013).

(extrase din discursul prof. univ. dr. Vasile Puşcaş)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Gheorghe Hagi, „fiert“ din cauza lui Ianis: întrebarea care l-a iritat după România – Ucraina
Fostul căpitan al tricolorilor a asistat din tribune la marea victorie a naționalei.
image
Cântărețul Florin Decuseară a căzut de la înălțime la Centrala de la Cernavodă. Șanse minime de supraviețuire
Un bărbat de 46 de ani este în stare gravă, la spital, după ce a căzut de la 10 metri înălțime la Unitatea 3 a Centralei Nucleare de la Cernavoda, în timpul serviciului. Victima este Florin Decuseară, un cunoscut cântăreț local.
image
Scăldătoarea ursului din Parcul Național Retezat. Imagini rare surprinse în sălbăticia munților VIDEO
Temperaturile ridicate de la începutul verii au fost resimțite și în Munții Retezat, unde animalele sălbatice au căutat locuri de scăldat pentru a se răcori. Camerele de monitorizare a faunei au surprins în imagini un urs, bucurându-se de o baie într-un ochi de apă.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.